Tag: majoritate

  • Atanasiu: Nu se poate guverna decât dacă PSD sau PNL iau parlamentari care au fost pe la alte partide

    Rugat să comenteze faptul că mulţi parlamentari au trecut la PNL, deşi după alegeri lideri au partidului au spus că nu vor primi traseişi, vicepreşedintele Theodor Atanasiu a întrebat: “Cine spunea?”.

    După ce jurnaliştii i-au menţionat numele lui Klaus Iohannis, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, Atanasiu a precizat: “Nu ştiu, eu vă spun un singur lucru: astăzi în Parlamentul României poţi crea o majoritate PSD-PNL – şi a fost, se numea USL, şi această majoritate a eşuat – şi mai pot fi create două tipuri de majorităţi: PSD cu cei care s-au plimbat de la un partid la altul sau PNL cu cei care s-au plimbat de la un partid la altul. Alte majorităţi nu mai pot fi create”.

    “Nu se poate guverna altfel în România astăzi decât ca unul dintre cele două mari partide să-i ia pe ceilalţi parlamentari care au fost pe la mai multe partide şi să creeze majoritate”, a mai spus vicepreşedintele PNL.

    Întrebat dacă luarea parlamentarilor trebuie să fie “cu acte în regulă sau ca afiliaţi”, Atanasiu a precizat: “Să-i ia şi într-un mod şi într-altul”.

  • Mai mulţi angajaţi ai McDonald’s au depus plângeri împotriva companiei

    Angajaţi ai McDonald’s care au suferit arsuri severe în timpul programului de lucru au depus plângeri în 19 oraşe din Statele Unite de-a lungul ultimelor două săptămâni, relatează theguardian.com.

    Plângerile, care au fost adresate instituţiilor autorizate din domeniul sănătăţii şi al protecţiei muncii, subliniază faptul că majoritatea incidentelor s-au produs datorită lipsei de personal şi a presiunii constante de a lucra repede. În cazul accidentelor de muncă, managementul nu a pus la dispoziţia angajaţilor truse de prim-ajutor şi le-a recomandat acestora tratarea arsurilor cu condimente.

    Reprezentanţii McDonald’s au declarat că sunt determinaţi să ofere condiţii sigure de muncă angajaţilor săi şi va analiza cu atenţie plângerile primite, notează theguardian.com.

    “Managerul îmi atrăgea mereu atenţia să lucrez mai repede, şi încercând să respect cerinţele am alunecat şi mi-am prins mână pe un cuptor încins”, povesteşte Brittney Berry, un angajat al McDonald’s care a lucrat pentru compania începând cu anul 2011. În acel accident, el a suferit o arsură severă la nivelul braţului. “Managerii mi-au spus să pun muştar pe arsură, şi în cele din urmă a trebuit să chemăm ambulanţa pentru a putea fi dus la spital.”

    Un studiu realizat de Hart Research Associates a scos la iveală faptul că o treime din angajaţii care au suferit arsuri în timpul programului au fost îndrumaţi să le trateze cu diverse condimente precum muştar, unt sau chiar ketchup.

    Aproape 90% din restaurantele din Statele Unite sunt deţinute de investitori privaţi şi sunt operate în regim de franciză, conform datelor McDonald’s. Angajaţii care au depus plângeri provin atât de la restaurantele companiei cât şi de la cele francizate, mai notează cei de la theguardian.com.

  • Cronică de film: Leviathan confirmă imaginea unei Rusii corupte în care Moscova controlează totul

    Leviathan prezintă într-adevăr o Rusie coruptă, un stat în care cei veniţi de la Moscova sunt cei de care trebuie să te temi. Dar acţiunea se petrece într-un loc izolat, departe de centru, iar referirile la jocurile de interese la nivel înalt sunt aproape inexistente. Din punct de vedere politic, nu este un film care să dezvăluie lumii lucruri neştiute. Aş putea spune, cu o anumită doză de bunăvoinţă, că le confirmă.

    Filmul spune povestea lui Sergheev, un bărbat de vârstă mijlocie care trăieşte într-o localitate de pescari, în casa construită de bunicii săi. În primele minute ale filmului aflăm că statul urmează să îl deposedeze pentru o sumă iluzorie (sună cunoscut?), iar de aici se declanşează o serie de evenimente care vor implica numeroase personaje, diferite atât prin statut, cât şi prin comportament.

    Titlul filmului este o metaforă la sistemul politic şi administrativ rusesc, referindu-se la monstrul biblic ce nu poate fi capturat cu o simplă undiţă. Similar, regimul nu poate fi învins de un simplu om.

    Din punctul de vedere al actorilor, alegerile producătorilor au fost impecabile. Interpretări curate, convingătoare ale unor actori care nu s-au remarcat, cel puţin până în prezent, în afara Rusiei.

    Una dintre problemele filmului este durata, mai precis stilul extrem de lent prin care Zvyagintsev prezintă desfăşurarea evenimentelor. În loc de aproape două ore şi jumătate, întreaga poveste ar fi putut fi, cu uşurinţă, dezvăluită în cel mult 90 de minute.

    Concluzia? Leviathan este un film ce merită văzut, dar care nu justifică avalanşa de nominalizări pe care le-a primit din partea criticilor. Nota: 7/10.

  • O redută greu de cucerit

    Verificarea posibilităţii de formare a unei noi majorităţi parlamentare cu ocazia votului pentru înlocuirea lui Toni Greblă la CCR a dovedit că, pentru moment, PNL nu poate mobiliza suficiente voturi din partea altor partide ori a dezertorilor din PSD. Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă de plenul Senatului ca judecător al Curţii Constituţionale, cu votul favorabil a 87 de senatori, în timp ce Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, a luat 73 de voturi.

    Planul iniţial al PNL a fost să strângă om cu om de la celelalte partide şi de la gruparea Geoană-Vanghelie, spre a asigura la votul parlamentar o majoritate nouă, capabilă să evite trimiterea la CCR a unui alt reprezentant al PSD, apoi să forţeze o demitere a lui Călin Popescu-Tăriceanu din fruntea Senatului, apoi să înlocuiască şi conducerea Camerei (adică pe Valeriu Zgonea de la PSD) şi, finalmente, să poată răsturna guvernul Ponta prin moţiune de cenzură.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că pentru ca un astfel de tăvălug capabil să aducă la putere un guvern PNL să se formeze ar fi nevoie de o implicare publică a preşedintelui Klaus Iohannis după modelul patentat deja în epoca Băsescu, în care şeful statului toacă permanent şi agresiv guvernul şi pe premier, încurajând astfel eforturile de schimbare a majorităţii parlamentare. Deocamdată însă, tocmai pentru a evita modelul Băsescu, preşedintele Iohannis s-a abţinut de la atacuri contra lui Victor Ponta ori a guvernului PSD.

  • Geoană: Condiţiile pentru schimbarea majorităţii la Senat, apoi la Cameră, sunt reunite

    „Estimarea mea este că în cursul următoarelor zile, maximum o săptămână, vom avea concretizarea unei noi majorităţi în Senat şi apoi în Camera Deputaţilor, printr-un efect de mimetism politic. Condiţiile sunt practic reunite pentru o schimbare de majoritate la început în Senat, apoi la Cameră, şi ne putem pregăti în următoarele săptămâni de concretizarea unui proiect politic, a unui nou Guvern, a unei noi majorităţi”, a spus Geoană.

    El a susţinut că majoritatea actuală din Senat este foarte „fluidă” şi a arătat că senatorii sunt „deja convinşi” de faptul că viitorul constă într-o construcţie politică care să reprezinte stânga într-un parteneriat strategic cu dreapta.

    Geoană a susţinut că nu este interesat de funcţia de preşedinte al Senatului şi a arătat că în discuţiile pe care le-a purtat cu reprezentanţii PNL nu s-a vorbit despre persoane care i-ar putea succeda lui Călin Popescu Tăriceanu.

    „E prematur să discutăm de funcţii în viitoarea guvernare. Nu am discutat nici măcar de cine va ocupa poziţiile de la Senat sau Cameră. Nu există în clipa de faţă nicio formă de conversaţie în discuţiile cu partenerii noştri cu privire la vreo funcţie legată de o persoană sau alta. Nu am intrat în negocieri cu privire la persoane”, a spus Geoană.

    Fostul preşedinte al PSD s-a arătat convins că, în perioada următoare, se va asista la o realitate politică în Parlament în care marea majoritate a actualei configuraţii din zona de stânga va fi alături de persoana sa, cu toate consecinţele care decurg din acest fapt.

    „Apelul meu către colegii din Senat şi Cameră este să vină cu curaj alături de mine şi de noi pentru că noi reprezentăm viitorul, iar actuala conducere a PSD reprezintă trecutul. Noi nu vrem să trimitem în opoziţie social-democraţia românească, noi vrem să păstrăm la guvernare, într-un proiect de ţară, social-democraţia românească”, a spus Geoană.

  • Liberalii spun că ar avea majoritate negociată în Senat. Blaga ar putea prelua şefia acestei Camere

    Dumitru Oprea a susţinut că în Senat, în curând, ”grupurile de forţă” vor fi inversate.

    Oprea a fost întrebat dacă în prezent, înainte de începerea sesiunii parlamentare, pe câte voturi se bazează în plus faţă de cele ale grupului noului PNL. ”Suficiente încât să devenim majoritari”, a replicat senatorul PNL.

    El a fost întrebat dacă au liberalii suficiente voturi pentru a deveni majoritari. ”Eu zic că da”, a replicat Oprea, confirmând negocieri purtate cu ”succes”.

    Cu toate acestea, senatorul a evitat să confirme oficial dacă demersul PNL vizează preluarea şefiei Senatului de către Vasile Blaga.

    De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a afirmat că iniţierea demersului pentru schimbarea şefului Senatului va fi făcută în momentul în care există ”garanţia” că liberalii au majoritate în Senat.

    Orban a menţionat că un eventual candidat la şefia acestei camere va fi propus de grupul PNL şi validat la nivelul Biroului Politic Naţional al partidului.

    Potrivit unor surse din PNL, actualul co-preşedinte al partidului Vasile Blaga ar urma să fie propus pentru a ocupa şefia Senatului, în cazul în care PNL va obţine o majoritate în această cameră a Parlamentului.
     

  • Cele mai inovatoare companii din lume, în viziunea Thomson Reuters

    În ultimii trei ani, Thomson Reuters a prezentat Top 100 Global Innovators, o listă a companiilor care au ieşit în evidenţă transformând creativitatea şi originalitatea în bunuri tangibile.

    Pentru a alege companiile din Top 100 Global Innovators, cei de la Thomson Reuters folosesc o serie de instrumente pentru a monitoriza patentarea proprietăţii intelectuale, precum Derwent World Patent Index, Derwent Patent Citation Index, Quadrilateral Patent Index şi Thomson Innovation. Pornind de la aceste resurse, companiile sunt evaluate pe baza mai multor criterii, inclusiv volumul de patente pentru invenţii, rata de succes a patentelor depuse, obţinerea protecţiei pentru patente pe pieţele dezvoltate şi influenţa patentelor asupra altor companii. Lista pe 2014 oferă mai multe schimbări faţă de anii trecuţi, reflectând modul în care balanţa de putere s-a schimbat în lume atunci când vine vorba de inovaţie şi comerţ.

    În acest an, Asia a reuşit pentru prima dată să depăşească America de Nord şi să devină lider în inovaţie în peisajul global. Japonia a crescut cu 39% faţă de 2013, crescând numărul companiilor prezente pe listă de la 28 la 39. China este pentru prima oară prezentă pe listă, iar Coreea de Sud şi Taiwan şi-au întărit prezenţa. La polul opus, Statele Unite şi Franţa au pierdut 25%, respectiv 40% din companii.

    Creşterea inovaţiei în Asia reflectă strategia adoptată de statele de pe continent precum şi sumele alocate de stat pentru încurajarea domeniului de cercetare şi dezvoltare. Spre exemplu, Coreea de Sud şi Japonia alocă peste 3% din PIB, în vreme de Statele Unite alocă 2,8%. Inovaţia şi protejarea acesteia prin patente reprezintă, prin urmare, elemente cheie ale succesului economic.

    Din punctul de vedere al domeniilor de activitate, cel al componentelor electronice conduce cu 21 de companii, urmat de cel al componentelor hardware. Industria farmaceutică ocupă doar patru poziţii pe listă, în vreme ce inovaţia în smartphone-uri este reprezentată de cinci companii: Apple, Microsoft, Samsung, Google şi BlackBerry.
    Colectiv, cele 100 de companii incluse pe lista din 2014 arată o creştere semnificativă în investiţiile aferente sectorului de Research & Development. Creşterea veniturilor înregistrată de companiile incluse pe lista Top 100 Global Innovators a celor de la Thomson Reuters depăşeşte cu aproape 100% creşterea înregistrată de companiile din S&P 500.

    Companiile incluse în Top 100 Global Innovators au cheluit 208 miliarde de dolari pe cercetare şi dezvoltare în 2013, cu 12% mai mult decât cele din S&P 500. Prin comparaţie, Statele Unite cheltuie anual 453 de miliarde de dolari, Japonia 148 de miliarde de dolari, Franţa 54 de miliarde de dolari, iar Marea Britanie 39 de miliarde de dolari. Asia deţine primul loc ca număr de companii incluse, cu 46.

    Dintre acestea, 39 sunt din Japonia. Urmează America de Nord, cu 36 de companii dintre care 35 vin din Statele Unite. Europa ocupă ultimele 18 poziţii, cu majoritatea organizaţiilor venind din  Franţa şi Elveţia.

    Per total, Top 100 Global Innovators demonstrează beneficiile aduse de încurajarea inovaţiei precum şi de investiţiile în protecţia proprietăţii intelectuale.

  • Un milion de clienţi ai Enel Muntenia au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. Dosarul se află la DNA

    Procurorii DNA au anunţat pe 5 iunie 2014 reţinerea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a directorului ENEL Florin Gugu şi a lui Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Întrebat la acea vreme despre posibilitatea ca oamenii să îşi recupereze banii pierduţi, premierul Victor Ponta a spus că vor fi luate toate măsurile după ce se constată din punct de vedere legal care este situaţia, scrie gândul.info.

    „Schema” a fost una simplă, spun procurorii. Pe scurt, ANRE a descoperit că ENEL Distribuţie Muntenia a introdus o dublă taxare a certificatelor verzi, din 2012. ENEL urma să fie sancţionată cu reducerea tarifelor cu 6%, dar procurorii DNA susţin că vicepreşedintele ANRE s-a înţeles cu reprezentantul companiei de electricitate ca diminuarea tarifelor să nu se facă cu 6%, ci cu doar 1,3%. Astfel, ENEL a câştigat 2,5 milioane de euro. La schimb, reprezentantul ENEL s-a angajat să dea două contracte preferenţiale către firma Electroalfa International, firmă controlată de Gheorghe Ciubotaru, o persoană aflată în relaţie de prietenie cu vicepreşedintele ANRE, după cum reiese din comunicatul DNA.

    Într-o lună, la o factură totală de 110 lei, certificatele verzi reprezintă 6,5 lei. Suma nu pare mare, dar la un milion de abonaţi, valoarea ajunge la 1,4 milioane de euro. Rămâne de văzut dacă şi cum îşi vor recupera consumatorii banii plătiţi în plus la facturile la energie electrică.

    În 2013 şi 2014 aproape 1.000 de reclamaţii privind, între altele, contoare de electricitate defecte, calcul eronat al facturilor sau aparate electrocasnice arse din cauza fluctuaţiilor de tensiune au fost trimise la Protecţia Consumatorilor. “Toate au fost redirecţionate către ANPC”, a precizat pentru gândul preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    „Verificăm datele conţinute de comunicatul de presă publicat de DNA. Colaborăm cu autorităţile pentru a clarifica situatia şi, având în vedere stadiul investigaţiei, nu putem oferi alte informaţii în acest moment”, au precizat pentru gândul.info reprezentanţii Enel România la acea vreme.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

  • Un milion de clienţi ai Enel Muntenia au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. Dosarul se află la DNA

    Procurorii DNA au anunţat pe 5 iunie 2014 reţinerea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a directorului ENEL Florin Gugu şi a lui Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Întrebat la acea vreme despre posibilitatea ca oamenii să îşi recupereze banii pierduţi, premierul Victor Ponta a spus că vor fi luate toate măsurile după ce se constată din punct de vedere legal care este situaţia, scrie gândul.info.

    „Schema” a fost una simplă, spun procurorii. Pe scurt, ANRE a descoperit că ENEL Distribuţie Muntenia a introdus o dublă taxare a certificatelor verzi, din 2012. ENEL urma să fie sancţionată cu reducerea tarifelor cu 6%, dar procurorii DNA susţin că vicepreşedintele ANRE s-a înţeles cu reprezentantul companiei de electricitate ca diminuarea tarifelor să nu se facă cu 6%, ci cu doar 1,3%. Astfel, ENEL a câştigat 2,5 milioane de euro. La schimb, reprezentantul ENEL s-a angajat să dea două contracte preferenţiale către firma Electroalfa International, firmă controlată de Gheorghe Ciubotaru, o persoană aflată în relaţie de prietenie cu vicepreşedintele ANRE, după cum reiese din comunicatul DNA.

    Într-o lună, la o factură totală de 110 lei, certificatele verzi reprezintă 6,5 lei. Suma nu pare mare, dar la un milion de abonaţi, valoarea ajunge la 1,4 milioane de euro. Rămâne de văzut dacă şi cum îşi vor recupera consumatorii banii plătiţi în plus la facturile la energie electrică.

    În 2013 şi 2014 aproape 1.000 de reclamaţii privind, între altele, contoare de electricitate defecte, calcul eronat al facturilor sau aparate electrocasnice arse din cauza fluctuaţiilor de tensiune au fost trimise la Protecţia Consumatorilor. “Toate au fost redirecţionate către ANPC”, a precizat pentru gândul preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    „Verificăm datele conţinute de comunicatul de presă publicat de DNA. Colaborăm cu autorităţile pentru a clarifica situatia şi, având în vedere stadiul investigaţiei, nu putem oferi alte informaţii în acest moment”, au precizat pentru gândul.info reprezentanţii Enel România la acea vreme.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Produsul care străluceşte e aur?

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net


    Chiar dacă următorii ani sunt roz în ochii analiştilor care anticipează consolidarea ponderii industriei în PIB peste nivelul de 28% şi creşterea activităţilor din servicii peste 50%, eu am sentimentul că, economic, am rămas la acelaşi nivel din anii 2009 – 2010. Speculaţiile pe baza cifrelor din orice industrie, dar şi explozia de consum generează câteva efecte sau păreri despre o oarecare revenire a crizei economice, consecinţe superficiale aş putea să le numesc pentru că, real, nimic nu s-a schimbat la nivel de dezvoltare şi creştere.

    Şi, odată cu valul acesta s-a format o mentalitate superficială, un trend al consumului continuu. Producem prea puţin şi consumăm prea mult. Şi de cele mai multe ori promovarea agresivă a produselor aduce cu sine şi pierderea, aproape de inexistenţă, a serviciilor.

    Spre exemplu, în ceea ce priveşte sistemele IT&C în România serviciile sunt neglijate, aproape că nu există din cauza produselor care primează în proiectele active. Pentru că acestea, de cele mai multe ori, îşi menţin un cost şi sunt bugetate o singură dată fără ca ulterior clientul să conştientizeze necesitatea serviciilor.

    În majoritatea cazurilor în care sunt solicitate soluţii, fie el domeniul telefoniei, al telecomunicaţiilor, al sistemelor de securitate sau ITS, ofertantul cotează echipamentele şi serviciile de punere în funcţiune. Însă cine plăteşte know-how-ul? În cele mai multe cazuri, beneficiarul, neavând specialişti, nu numai că nu este capabil să îşi creeze cerinţele şi specificaţiile tehnice, dar nici macăr pe cele operaţionale. Să nu uităm un lucru: nicio cerinţă tehnică nu poate fi generată dacă nu are la bază o cerinţă operaţională. De ce anume este nevoie să încercăm să identificăm „tool“-ul care poate deservi nevoia respectivă?

    În aceste condiţii, ofertantul trebuie să suplinească aceste lipsuri ale beneficiarului şi să ofere prin soluţia tehnică propusă cunoştinţele de proiectare şi consultanţă. Odată cu identificarea necesităţilor, ofertantul proiectează soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi comercial, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor operaţionale ale clientului. Mai mult sau mai puţin, aceste servicii reprezintă consultanţă şi proiectare şi în cele mai frecvente situaţii sunt considerate „part of the job“.

    De ce? Pentru că s-a creat un obicei prost. În mod normal clientul trebuie să conştientizeze faptul că aceste servicii se plătesc şi nicidecum nu sunt „incluse“. Mergând mai departe, după ce documentul ce defineşte clar cerinţele operaţionale şi tehnice a fost realizat, clientul evaluează propunerea tehnică şi comercială. Ce cuprinde oferta? Preţul echipamentelor şi preţul serviciilor, fie de instalare şi punere în funcţiune, integrare, software development, fie de customizare. În România, în majoritatea ofertelor, ponderea preţului echipamentelor este mult mai mare decât cea a serviciilor!

    În domeniile la care fac eu referire, în speţă cele bazate pe IT&C, în afara României preţul serviciilor este mai mare sau rareori egal cu cel al echipamentelor. Pentru că acolo este clar pentru toată lumea că serviciile sunt mai importante decât echipamentele şi succesul de a avea o soluţie funcţională care să deservească nevoile operaţionale stă în capabilităţile, experienţa şi know-how-ul furnizorului.

    Revenind la capitolul „din păcate în România“, acest lucru este încă departe de a fi înţeles şi conştientizat. Aici nu îţi permiţi să ceri pe servicii şi implicit pe experienţă şi know-how cel puţin un preţ decent pentru că va exista mereu „un concurent“ care le va oferi aproape FOC (free-of-charge). De ce? Pentru că la noi echipamentele contează! Şi câştigă de cele mai multe ori furnizorul care „controlează“ producătorul. Ce contează că habar nu are să scoată tot ce e mai bun din acele echipamente atât timp cât producătorul e la mâna lui, are un cost suficient de mare şi îşi permite să îşi ofere serviciile aproape gratis clientului.

    Mai mult decât atât, serviciile de mentenanţă şi service sunt încă străine în România. De ce să le plătim dacă tot am achiziţionat Mercedesul echipamentului? Acesta ar trebui să fie Perpetuum Mobile de Speţa I a cărui funcţionare este garantată pe viaţă. Şi dacă cumva ceva se defectează, şi nu din hibe de fabricaţie, reparaţia acestuia trebuie oferită gratuit.

    De ce să plătim, spre exemplu, un software maintenance atât timp cât produsul este în garanţie? Niciun producător de software pe această lume nu oferă o garanţie mai mare de trei luni. Dar cum orice achiziţionăm, fie o veioză, fie un sistem sofisticat integrat, trebuie să aibă termen de garanţie minimum 24 luni, nu poţi avea pretenţii să ceri bani pe asemenea servicii.

    Şi în aceste condiţii, mai merită oare să împărtăşim informaţii clientului? Fireşte, nu vreau să generalizez. Nici nu este cazul. Orice pădure are uscături. Unii au înţeles, alţii o fac abia după ce se ard, alţii nu se schimbă deloc. Degeaba achiziţionăm un echipament bun, sau o soluţie bună din punct de vedere tehnologic, dacă nu a fost instalată corespunzător, dacă tot apar probleme, dacă serviciile furnizorului lasă de dorit şi ne nemulţumeşte. Nu se rezumă oare la servicii şi la calitatea lor?

    Revenind la cele scrise în articolele precedente, cerinţele beneficiarului reflectă cunoştinţele furnizorului. Modelul beneficiar-furnizor trebuie înţeles ca un parteneriat win-win. Va mai trece ceva vreme până când acest lucru va fi înţeles şi în România. Sau vom crede în continuare că tot ce străluceşte este aur?