Tag: Klaus Iohannis

  • Comoara ascunsă de Prinţul Charles în România: „Este foarte specială”. Imagini fascinante din interior

    Prinţul Charles s-a întâlnit, duminică, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, iar după întrevedere, moştenitorul coroanei britanice a plecat spre satul Valea Zălanului, din judeţul Covasna. l a fost întâmpinat de mai mulţi localnici pe care i-a salutat şi cu care a schimbat câteva cuvinte.

    Un ambasador al Transilvaniei, prinţul Charles deţine în România o adevărată comoară, pe care vă invităm să o descoperiţi în continuare:

    Comoara ascunsă de Prinţul Charles în România. Imagini din interior

  • Iohannis, de Ziua Românilor de Pretutindeni: Politicienii au obligaţia de a găsi o soluţie pentru votul diasporei. E o dovadă de respect

    “Anul acesta sărbătorim pentru prima dată Ziua Românilor de Pretutindeni în ultima duminică din luna mai. M-aş bucura ca acest moment festiv să reprezinte pentru fiecare dintre noi, indiferent de locul în care ne aflăm, un prilej de mândrie naţională. Încă de la începutul mandatului meu mi-am propus să mă întâlnesc cu cât mai multe comunităţi de români aflate dincolo de graniţele ţării. M-am întâlnit cu o parte dintre dumneavoastră şi voi continua să o fac pentru că îmi doresc să fiu preşedintele care se preocupă constant de soarta şi problemele concetăţenilor săi. Vă asigur că voi fi mereu garantul asigurării şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor românilor”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.

    Şeful statului atrage atenţia că “situaţii inacceptabile precum ceea ce s-a întâmplat anul trecut, în noiembrie trebuie să nu se mai repete niciodată”, dacă vrem ca românii să fie respectaţi în lume.

    În acest sens, preşedintele Iohannis precizează că “adoptarea unei legi care să ofere posibilitatea exprimării dreptului la vot de către toţi cetăţenii din afara graniţelor rămâne o prioritate”. “Este nu doar o obligaţie constituţională a clasei politice de a găsi rapid o soluţie la această problemă, dar mai ales dovada minimului respect pentru cetăţenii noştri aflaţi în străinătate”, susţine Klaus Iohannis.

    “Dumneavoastră, românii de pretutindeni, participaţi în mod direct la promovarea imaginii ţării noastre în lume. Contribuiţi la dezvoltarea societăţilor în care munciţi şi trăiţi, dar sunteţi parte şi din evoluţia României. De aceea, mi-am propus să identificăm modalităţi prin care pot fi îmbunătăţite mecanismele de dialog, consultare şi reprezentare. În acest sens, proiectul privind constituirea unui Consiliu Consultativ al românilor din afara graniţelor se află în dezvoltare. Unul dintre angajamentele asumate de mine este acela de a clădi o Românie prosperă, care oferă şanse şi oportunităţi fiecăruia dintre noi, o ţară în care se poate trăi cu demnitate. Cred cu tărie că este un obiectiv realizabil, dar ştiu totodată că nu vom putea reuşi să îl atingem decât uniţi, lucrând împreună. Vă chem aşadar alături de mine să construim România pe care ne-o dorim, România în care să vă placă să vă reîntoarceţi!”, se mai arată în mesajul prezidenţial.

     

  • Iohannis îşi lansează astăzi volumul “Primul Pas”. Ce conţine cartea pe care preşedintele o dedică românilor care l-au votat

    Cartea, care va fi lansată sâmbătă, la ora 15.00, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, are 255 de pagini şi este o continuare a volumului ”Pas cu pas”, fiind prezentate principalele momente ale campaniei prezidenţiale de anul trecut şi primele zile ale mandatului său de preşedinte.

    “Primul pas este cel mai greu de făcut, iar acesta este un adevăr care, indiferent cât ar fi de tocit, rămâne valabil pentru orice început (…) Victoria mea la alegerile din noiembrie 2014 a fost un astfel de prim pas (…) Acest prim pas nu a fost însă numai al meu: el poartă semnul pe care, prin vot, românii l-au dat pentru a arăta limpede că îşi doresc o altă direcţie, un alt model de viaţă şi un alt fel de politică”, scrie preşedintele Klaus Iohannis, în “Cuvânt înainte”.

    “Alături de aceia care au afirmat atunci că îşi doresc un orizont cu o altă deschidere, pe 16 noiembrie am asumat categoric o altfel de cale: am ales să ne deplasăm dintr-o zonă inertă, lipsită de anvergură, către un punct din care speranţa are un temei, iar încrederea în reuşită capătă un sens real. «Primul Pas» este povestea acestei alegeri”, mai scrie şeful statului, explicând că a dorit să publice această carte pentru a recupera “povestea unei confruntări” a cărei miză a depăşit cu mult traseul său profesional, pentru că vizează ”însăşi soarta democraţiei în România”.

    Preşedintele explică cum a ajuns să scrie despre “legi schimbate peste noapte, despre minciuna instituţionalizată, despre miile de români din străinătate privaţi de dreptul de a-şi exercita liber votul sau despre atacuri la persoană în faţa cărora instituţiile responsabile să le amendeze au închis ochi”, subliniind, totodată, că în acest volum “s-au strecurat, prin forţa lucrurilor, şi episoade dure, şi comentarii contondente sau observaţii despre tactici la limita legalităţii exersate de adversarii săi”.

    Iohannis susţine că i-a inclus în volum şi pe “oamenii adesea invizibili” care au făcut zid în jurul său, soţia sa, Carmen, fiind prima dintre aceştia.

    “Primul Pas a fost modul firesc pe care l-am ales pentru a vorbi despre evenimentele hotărâtoare petrecute în toamna anului trecut (…) Am inclus în acest volum cele mai proaspete impresii, cele mai intense emoţii care mi-au transformat viaţa odată cu confirmarea victoriei în alegerile prezidenţiale, primele angajamente şi decizii, primele speranţe”, mărturiseşte preşedintele.

    Despre campania electorală din 2014, Klaus Iohannis spune că a avut “o dinamică foarte atipică” şi “a fost minată de câteva abuzuri şi scandaluri care au eclipsat temele demne de a fi discutate într-un astfel de interval”.

    Preşedintele subliniază faptul că volumul “Primul Pas este dedicat celor peste 6 milioane de români care au crezut în acest mod nou de a face politică şi i-au dat voturile lor.

    Volumul este structurat pe trei capitole: ”O campanie într-o mare de scandaluri”, Vechiul mod de a face politică” şi ”Ne-am luat ţara înapoi”.

    Capitolul I, intitulat “O campanie într-o mare de scandaluri”, este dedicată campaniei prezidenţiale de anul trecut, care, în pofida “unor tracasări”, a fost pentru Iohannis un câştig.

    “Efectiv, am învăţat lucruri noi, am cunoscut oameni interesanţi, aşa că, trăgând linie, consider că a fost o perioadă pozitivă. Am învăţat câte ceva despre cum se face politică pe Dâmboviţa, despre cum se face politică în varii partide, lucruri foarte utile. Şi contactul intens cu media a constituit o experienţă care m-a îmbogăţit. A fost nevoie să mă adaptez, pentru că în acest interval deosebit de solicitant a trebuit să răspund rapid la provocări diverse”, scrie Iohannis.

    Klaus Iohannis face referire şi la implicarea în campanie a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, caracterizând drept “oraculare” ieşirile la rampă ale acestuia.

    “El nu trebuia să facă nimic în campanie, fiindcă el nu a candidat, ci doar a vrut să sprijine o candidată. Trebuia să aibă decenţa să se abţină de la a face făţiş campanie electorală. Întreaga abordare mi s-a părut nepotrivită”, afirmă preşedintele, apreciind că Băsescu nu trebuia să implice SRI şi SIE în campanie.

    Faptul că Traian Băsescu spunea despre el că este “un individ profund corupt”, iar PSD, în acelaşi timp, derula “fel de fel de scenarii absurde” despre casele sale, traficul cu copii sau mafia retrocedărilor, l-au făcut pe Iohannis să ajungă la concluzia unui blat Ponta-Băsescu.

    “Focurile încrucişate care mă vizau şi dintr-o parte, şi din cealaltă sunt indicii puternice pentru un blat Ponta-Băsescu, dar nu am nici până în ziua de astăzi o dovadă indubitabilă în acest sens”, scrie preşedintele.

    Despre Victor Ponta, Iohannis apreciază că i-a lipsit şi îi lipseşte “personalitatea politică”.

    “Dacă transmiţi un mesaj foarte puternic şi plin de conţinut, nu e nevoie să te repeţi de multe ori. Nu poţi să înlocuieşti personalitatea cu abilităţile de comunicare. Adversarul meu a aruncat în lupta pentru Cotroceni tot ceea ce învăţase într-un partid clădit pe o cultură politică rapace şi neprincipială: eschivă, atac la persoană, aroganţă, dispreţ şi tupeu”, afirmă Klaus Iohannis.

    În Capitolul II, “Vechiul mod de a face politică”, preşedintele evocă traseismul legalizat din administraţia locală, fantoma USL, votul în diaspora sau mobilizarea unor prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române în campanie.

    El aminteşte şi despre dosarul Microsoft, în care DNA a cerut începerea urmăririi penale pentru nouă foşti miniştri.

    “Este un scandal imens, iar faptul că atâţia oficiali sunt încă cercetaţi este o notă foarte mică pentru România şi arată că cel puţin atunci, la data la care s-au petrecut aceste fraude, România a funcţionat foarte prost la vârf”, scrie Iohannis, adăugând că astfel de scandaluri au distras atenţia de la campanie propriu-zisă.

    Capitolul III, numit “Ne-am luat ţara înapoi!”, este dedicat victoriei din 16 noiembrie şi primelor sale zile la Cotroceni.

    Klaus Iohannis mărturiseşte că în ziua alegerilor şi-a propus să păstreze “un aer relaxat”, dar a simţit presiunea momentului.

    “Nu-mi mai amintesc, de pildă, cu cine am vorbit pentru prima dată după ce am ştiut clar că am câştigat. Nici cu părinţii mei nu am apucat să vorbesc în noaptea aceea, am făcut-o abia a doua zi. Ei au aflat că am câştigat alegerile de la televizor şi de pe internet. Pe soţia mea am sunat-o în seara respectivă şi am stat de vorbă cu ea înainte să merg în Piaţa Universităţii”, rememorează Iohannis seara victoriei.

    În prima dimineaţă ca preşedinte ales, Iohannis a mers la PNL pentru a mulţumi oamenilor pentru implicare, apoi a susţinut o conferinţă de presă în care a solicitat Parlamentului ca Legea amnistiei şi graţierii să fie supusă la vot şi picată.

    Klaus Iohannis susţine că singurul lucru care s-a schimbat semnificativ pentru el după ce a devenit preşedinte este “atenţia mediatică” pentru viaţa sa “de simplu muritor”.

    “Nu am simţit, după alegeri, greutatea personajului care se spune că am devenit peste noapte, pentru că sunt tot eu. Dacă aş fi construit un personaj virtual, altul decât mine, ar fi fost, probabil, o problemă (…) Eu nu cred în politicieni artificiali şi consider că astfel de politicieni nu pot să aibă succes. Dimpotrivă, succesul meu se bazează pe faptul că spun mai puţine lucruri, dar cred în ele. Şi lupt politic pentru ele, iar oamenii simt asta”, crede Iohannis.

    El apreciază că nu cantitatea de voturi din diaspora a făcut diferenţa, “ci efectul pe care indignarea românilor din străinătate l-a avut în interiorul ţării”.

    Despre rolul de Primă Doamnă, Klaus Iohannis spune că, nefiind instituţionalizat, soţia sa are “toată libertatea să se implice, fără a-l transforma nicidecum într-o instituţie”.

    Iohannnis consideră că a ajuns preşedinte într-un moment “cum nu se poate mai poate mai provocator şi mai interesant pentru un om politic: acela în care societatea îşi redescoperă adevăratele repere şi o încredere proaspătă în propriul potenţial”.

    Prima carte a lui Klaus Iohannis – “Pas cu pas” – a fost lansată în 19 noiembrie 2014, la trei zile după câstigarea alegerilor prezidenţiale. Volumul a fost vândut în peste 130.000 de exemplare, marcând mai multe recorduri editoriale.

    Astfel, după ce a fost cea mai căutată carte din istoria Târgului Gaudeamus (19 – 23 noiembrie 2014), cu aproape 8.000 de exemplare vândute în trei zile, “Pas cu pas”, de Klaus Iohannis, a devenit unul dintre volumele cu cea mai rapidă ascensiune în topul vânzărilor din România, atingând cifre rar întâlnite pentru piaţa de profil românească, atât pentru ediţia tipărită, cât şi pentru cea în format electronic, spuneau reprezentanţii editurii Curtea Veche Publishing.

    De asemenea, Curtea Veche Publishing a primit solicitări pentru traducerea volumului în limbile bulgară, germană, maghiară şi olandeză.

     

  • Iohannis: E necesar să menţinem deschisă perspectiva europeană pentru statele din Parteneriatul Estic

    “Am susţinut, în cadrul dezbaterilor, consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relaţiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilităţii, dezvoltării democratice şi prosperităţii în întreaga regiune“, a declarat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, pe Aeroportul Henri Coandă, la revenirea de la cel de-al patrulea summit al Parteneriatului Estic de la Riga.

    Şeful statului a precizat că summitul a făcut o evaluare a rezultatelor concrete obţinute de statele partenere în perioada post-Vilnius, precum semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, începerea aplicării provizorii a acestor acorduri în Republica Moldova şi Georgia, implementarea provizorie a unor componente importante din Acordul de Asociere cu Ucraina şi liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.

    “România a acţionat în mod constant şi concret pentru avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor partenere, inclusiv prin oferirea de expertiză în procesul de reformă şi în procesul de implementare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb. Procesul de implementare trebuie să rămână în continuare o prioritate. De aceea, am susţinut foarte clar faptul că Uniunea trebuie să sprijine acest proces prin asistenţă financiară şi tehnică. Totodată, la Summit s-a discutat despre direcţiile de acţiune în viitor“, a afirmat Iohannis.

    Totodată, preşedintele a pledat “pentru o viziune ambiţioasă, strategică şi bine articulată pentru Parteneriatul Estic”. “Am evidenţiat importanţa principiului diferenţierii între statele partenere, în funcţie de aspiraţiile şi performanţele fiecăruia. Acesta implică dimensionarea sprijinului UE pe principiul «more for more», adică mai mult pentru mai mult, cu o condiţionalitate pozitivă, prin care asistenţa tehnică şi financiară este acordată în linie cu avansarea procesului de reformă. Am susţinut că este necesar să menţinem deschisă perspectiva europeană pentru statele partenere care doresc să avanseze pe această cale”, a spus Iohannis.

    El şi-a exprimat speranţa că finalizarea procesului de ratificare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb de către statele membre ale UE se va încheia până la sfârşitul acestui an.

    Referitor la Declaraţia Comună a summitului, Iohannis a subliniat că prin ea “s-a reconfirmat dreptul suveran al fiecărui partener de a alege nivelul de ambiţie şi obiectivele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană”. “S-a reafirmat faptul că este prerogativa exclusivă a UE şi a statelor partenere de a decide asupra relaţiilor lor şi asupra nivelului de interacţiune”, a spus Iohannis.

  • Holzindustrie Schweighofer ameninţă că s-ar putea retrage din România, din cauza Codului Silvic

    “Impactul legii nu poate fi prevăzut. Unele centre de producţie ar putea fi închise”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al companiei.

    Holzindustrie Schweighofer are în prezent 2.670 de angajaţi în România, iar numărul acesta ar fi urmat să ajungă în acest an la peste 3.000.

    În toamna anului 2014, compania a trimis o scrisoare premierului Victor Ponta în care ameninţa că ar putea avea loc concedieri în masă.

    Purtătorul de cuvânt al Schweighofer a subliniat că scrisoarea a fost făcută publică din cauza naturii competitive a Codului Silvic.

    Un articol din proiectul de lege prevede că o companie poate procesa doar 30% dintr-un tip de lemn. Schweighofer prelucrează în prezent 27%, dar intenţionează să deschidă un nou centru de producţie.

    Potrivit Schweighofer, discuţiile din România sunt exagerate, fiind declanşate de un film realizat pe ascuns, care ar trebui să dovedească faptul că ar fi cumpărat lemn tăiat ilegal. Holzindustrie Schweighofer respinge acuzaţiile.

    În data de 10 mai, directorul companiei, Gerald Schweighofer, a trimis o scrisoare deschisă CSAT-ului în care avertizează că “o implementare a acestui articol ne-ar putea obliga să concediem angajaţi”. În scrisoarea către premierul Ponta, grupul austriac avertiza că ar putea concedia toţi angajaţii.

    Într-un comunicat de presă de joi, Holzindustrie Schweighofer a susţinut că nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale şi a salutat decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a discuta în CSAT problema exploatărilor de lemn, precizând că va pune la dispoziţia acestuia informaţiile necesare.

    Compania austriacă afirmă că susţine orice măsură eficientă împotriva tăierilor ilegale de lemn şi care asigură un sistem de exploatare sustenabilă a resursei forestiere în România.

    Totodată, compania susţine că, în scopul derulării unei dialog transparent, Holzindustrie Schweighofer a trimis o scrisoare deschisă adresată fiecăruia dintre membrii CSAT, pentru a le aduce la cunoştinţă obiecţiile firmei privind proiectul de lege de modificare a Codului Silvic.

    “În forma sa iniţială, aprobată de Parlamentul României, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic ar putea duce la încălcarea mai multor acorduri comerciale şi de investiţii internaţionale, precum şi a legislaţiei europene în domeniul concurenţei”, se mai arată în comunicat.

    Totodată, se precizează că în scrisoarea deschisă se explică faptul că o abordare a problemei tăierilor ilegale care nu include toate părţile implicate, o limitare unilaterală a pieţei forestiere susţinută de un grup de interese, ar putea avea ca efect dispariţia a mii de locuri de muncă din România şi ar putea pune în pericol investiţii viitoare ale Holzindustrie Schweighofer, dar şi ale altor investitori potenţiali şi că, mai mult, o legislaţie care încalcă legi şi acorduri internaţionale ar putea decredibiliza România ca mediu competitiv pentru investitori din lumea întreagă.

    “Holzindustrie Schweighofer nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale. În acelaşi timp însă, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să-şi apere dreptul său de participant la viaţa economică a ţării şi pe acela al partenerilor, angajaţilor săi şi al familiilor acestora”, mai susţine compania.

    În cazul în care Guvernul României şi, în special, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării nu vor considera oportun să convingă sau nu vor convinge Parlamentul de necesitatea excluderii din noua legislaţie a prevederilor care încalcă tratate internaţionale şi legea europeană în domeniul concurenţei, orice investitor străin din domeniul forestier nu va avea altă soluţie decât aceea de a se adresa justiţiei, precizează Holzindustrie Schweighofer.

    “Dacă este solicitată, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să pună la dispoziţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informaţii suplimentare în scopul sprijinirii acestuia în procesul de luare a unor decizii”, se mai arată în finalul comunicatului.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    Joi dimineaţă, Klaus Iohannis a cerut directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia Victor Ponta despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său cu procesatori de lemn, după ce premierul a spus, într-o emisiune televizată, că “lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis”.

    Premierul a mai afirmat că “are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa CSAT în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul Victor Ponta a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Şeful statului a arătat că declaraţiile sunt foarte grave şi că, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, Victor Ponta trebuie să răspundă.

    Joi, înaintea plecării la Milano, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu a vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Miercuri seară, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

  • Unul din coordonatorii campaniei online a lui Klaus Iohannis face business din ”Doamne fereşte!”

    Ioan Dan Niculescu a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi în 2002, dar nu a profesat ca avocat, ci a intrat în publicitate ca freelancer. În 2004 şi-a deschis deschis propria agenţie de creaţie, Argo Media, iar în 2011 şi-a încercat puterea de branding cu un produs propriu, Sosul Iute de Doamne Fereşte, definindu-se de atunci şi ”creatorul primului sos picant românesc şi a altor delicatese şi coloniale cu atitudine”.
    Doamne Fereşte este un sos iute fusion bazat pe principiile bucătăriei regale Thai şi se vinde în magazine precum Băcănia Veche, Băcănia Nouă, Băcănia cu Dichis, Băcănia cu Suflet, Vivo, Meat Concept Store sau Cărtureşti.

    Ioan Dan Niculescu stă timp de 5 luni pe an în Asia de Sud Est (Thailanda, Vietnam, Bali sau Cambodgia), îşi conduce afacerea de pe Skype şi scrie pe blogul său de turism imediatdurează.ro. Una dintre filosofiile sale de business: ”Să nu te plictiseşti, monotonia este antonimul fericirii.

    Condimentează tot ceea ce faci!” este modul după care a ales să îşi conducă şi viaţa, şi businessul, dar i-a dat şi ideea sosului Doamne fereşte!. Producţia sosului a fost completată de anul trecut cu muştarul omonim, ”Crema de Doamne Fereşte”, produsă la Tecuci. ”Ediţia Hindusă” a muştarului este condimentată cu tradiţii şi condimente din India şi Nepal şi va fi completată de alte două sortimente. Ioan Niculescu a vândut 200 de sticle de sos ”Doamne Fereşte” şi în jur de 200 de borcane de muştar lunar anul trecut. 

    Printre proiectele sale de la Argo se numără crearea manualului de brand şi a sistemului de identitate vizuală a PNL, iar printre clienţii enumeraţi pe site, alături de Cotnari SA, Irina Schrotter, Ramada sau Ford, se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, pentru care a lucrat, alături de Radu Negulescu şi Vlad Tăuşance, în crearea şi implementarea strategiei de comunicare online.
     

  • Unul din coordonatorii campaniei online a lui Klaus Iohannis face business din ”Doamne fereşte!”

    Ioan Dan Niculescu a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi în 2002, dar nu a profesat ca avocat, ci a intrat în publicitate ca freelancer. În 2004 şi-a deschis deschis propria agenţie de creaţie, Argo Media, iar în 2011 şi-a încercat puterea de branding cu un produs propriu, Sosul Iute de Doamne Fereşte, definindu-se de atunci şi ”creatorul primului sos picant românesc şi a altor delicatese şi coloniale cu atitudine”.
    Doamne Fereşte este un sos iute fusion bazat pe principiile bucătăriei regale Thai şi se vinde în magazine precum Băcănia Veche, Băcănia Nouă, Băcănia cu Dichis, Băcănia cu Suflet, Vivo, Meat Concept Store sau Cărtureşti.

    Ioan Dan Niculescu stă timp de 5 luni pe an în Asia de Sud Est (Thailanda, Vietnam, Bali sau Cambodgia), îşi conduce afacerea de pe Skype şi scrie pe blogul său de turism imediatdurează.ro. Una dintre filosofiile sale de business: ”Să nu te plictiseşti, monotonia este antonimul fericirii.

    Condimentează tot ceea ce faci!” este modul după care a ales să îşi conducă şi viaţa, şi businessul, dar i-a dat şi ideea sosului Doamne fereşte!. Producţia sosului a fost completată de anul trecut cu muştarul omonim, ”Crema de Doamne Fereşte”, produsă la Tecuci. ”Ediţia Hindusă” a muştarului este condimentată cu tradiţii şi condimente din India şi Nepal şi va fi completată de alte două sortimente. Ioan Niculescu a vândut 200 de sticle de sos ”Doamne Fereşte” şi în jur de 200 de borcane de muştar lunar anul trecut. 

    Printre proiectele sale de la Argo se numără crearea manualului de brand şi a sistemului de identitate vizuală a PNL, iar printre clienţii enumeraţi pe site, alături de Cotnari SA, Irina Schrotter, Ramada sau Ford, se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, pentru care a lucrat, alături de Radu Negulescu şi Vlad Tăuşance, în crearea şi implementarea strategiei de comunicare online.
     

  • Iohannis: Facem un nou studiu de fezabilitate privind cablul energetic dintre România şi Turcia

    Întrebat dacă a discutat cu preşedintele Recep Erdogan despre proiectul privind cablul energetic dintre România şi Turcia, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “Am abordat în discuţia noastră tete-a-tete această chestiune. În momentul de faţă situaţia este următoarea: a existat un studiu de fezabilitate care a fost realizat acum mai mulţi ani. S-a considerat că nu toate datele relevante au fost elucidate şi s-a comandat de către autorităţile competente un nou studiu de fezabilitate care relevă mai bine ce se poate obţine”.

    Iohannis a afirmat că acest proiect este în prima fază de studiu, astfel că l-au rugat pe omologul turc să mai aştepte “un pic”.

    “L-am rugat pe domnul preşedinte să aşteptăm un pic până avem concluziile noului studiu de fezabilitate şi după aceea să se găsească între cele două guverne cele mai bune soluţii pentru a continua într-o formă sau alta discuţiile pe securitatea energetică”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Recep Erdogan a subliniat că Turcia a discutat despre transferul de energie electrică atât cu România cât şi Bulgaria.

    “Acesta nu este un proiect nou. Noi am discutat despre transferul de energie electrică atât din România cât şi din Bulgaria. Miniştri noştri ai energiei îşi continuă întâlnirea. Principiul nostru este să câştige ambele părţi şi până la urmă noi vom face pasul în sensul de a alege cea mai bună ofertă”, a precizat Recep Erdogan.

  • Iohannis: Voi urmări cu atenţie conduita SRI. Mă aştept să fie neutră faţă de jocurile politice

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după ce a participat pentru prima dată la bilanţul SRI, că 2015 este “un moment definitoriu pentru evoluţia serviciului”, în contextul unei noi conduceri.

    “Am deplină încredere că domnul director Eduard Hellvig, o persoană care cunoaşte bine atât sensibilităţile societăţii deschise cât şi rigorile cerute de calitatea României de stat mebru al UE, va contribui decisiv la acest proces“, a spus Iohannis, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu directorul SRI.

    “În viziunea mea, principiul care trebuie să definează abordarea în domeniul securităţii este cel al cooperării. Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a serviciului cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblu său”, a mai spus preşedintele.

    Klaus Iohannis a precizat că va urmări “cu atenţie conduita serviciului”. “Mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea”, a avertizat şeful statului.

     

     

  • Iohannis: România a fost lipsită de surprize de ordin strategic. E în bună măsură meritul SRI

    “România a fost lipsită de surprize de ordin strategic, iar aceasta este în bună măsură meritul SRI. În pofida unor evoluţii regionale şi internaţionale îngrijorătoare pentru România, (SRI) a rămas în anul 2014 un reper de stabilitate al construcţiei euroatlantice”, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după ce a participat la bilanţul pe anul trecut al SRI.

    Şeful statului a subliniat “recunoaşterea clară a valorii Serviciului în comunitatea euro-atlantică”, precizând că se bucură să constate că SRI e “considerat un partener serios şi eficient”.

    “Sunt domenii importante, precum antiterorismul, contraspionajul, combaterea criminalităţii organizate, în care rolul SRI este puternic apreciat de partenerii strategici”, a spus Iohannis.

    SRI a contribuit “semnificativ la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii”, a mai spus preşedintele.

    Totodată, Klaus Iohannis a precizat că la cei 25 de ani de existenţă, pe care SRI îi aniversează la 26 martie, se constată o “despărţire definitivă de trecut”. “După 25 de ani putem spune că este meritul celor care au acţionat până acum cu profesionalism şi seriozitate de a fi lăsat în urmă complet trecutul şi de a fi transformat acest serviciu şi percepţia faţă de el. SRI a cunoscut în ultimii ani un proces amplu de modernizare şi de reorganizare şi a devenit un vector de stabilitate naţională. În aceeaşi măsură cu performanţa, principalul câştig al serviciului este respectul faţă de regimul democratic, ca parte a culturii organizaţionale”, a afirmat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a subliniat că instituţiile statului “nu trebuie să uite niciodată că servesc cetăţeanul, iar serviciile de informaţii au misiunea de a apăra democraţia”, adăugând că SRI trebuie să-şi asume “o poziţie de neutralitate şi integritate”.