Tag: it

  • Care sunt provocările unei afaceri româneşti în cea mai competitivă industrie de pe piaţă

    Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, vorbeşte despre provocările unei afaceri româneşti în cea mai competitivă industrie de pe piaţa locală, IT-ul. Pentru a se dezvolta, în lipsă de noi candidaţi, compania se concentrează pe integrarea de firme cu până la 20 de angajaţi.

    „Au fost ani buni pentru noi, mai ales când te uiţi de la distanţă; la cifra de afaceri, profitabilitate, într-adevăr arătăm bine. În ultimii patru ani, am avut creşteri de două cifre, în procente diverse”, rezumă Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, evoluţia companiei de la interviul anterior acordat Business Magazin, în 2011. Dacă atunci compania pe care o conduce împreună cu soţia sa, Simona Lăpuşan, avea o cifră de afaceri de circa un milion de euro şi 25 de angajaţi, în prezent veniturile Zitec se plasează la 4,5 milioane de euro, iar firma are 120 de angajaţi şi o profitabilitate de 6%. Compania înfiinţată în 2003, de el, soţia sa şi Alex Novac, s-a axat pe oferirea de soluţii software, design web, consultanţă IT, găzduire web, dar şi promovare online. Afacerile companiei au crescut de la an la an: în ultimii patru ani, de pildă, plusurile au fost de peste 10%, în 2015 ajungând chiar la 36%. Lăpuşan spune că deservesc în prezent 15 ţări, de pe patru continente. Clienţii din România generează 60% din business, iar cele mai profitabile alte pieţe sunt SUA, Anglia, Olanda. „Ne mândrim cu aceste creşteri, dar în spatele lor a fost o luptă grea, să păstrăm clienţi, colegii în echipă; concurenţa în domeniu este dramatică, mai ales pentru puţinele firme româneşti din servicii, rămânem din ce în ce mai puţini în zona aceasta”, descrie el situaţia de pe piaţa IT, cunoscută de toată lumea.

    Printre cele mai recente realizări ale companiei se află integrarea unei alte firme româneşti de software, Inotec; aceasta este o nouă modalitate de a creşte numărul de angajaţi ai echipei, într-o piaţă din ce în ce mai competitivă. Antreprenorul spune că este extrem de atent la acest aspect, inclusiv în ce priveşte aşteptările salariale ale angajaţilor. „Am făcut un studiu în aproape toate facultăţile care au un profilt tehnic şi stăm bine, dar degeaba ne uităm la o medie. Este suficient să vină un jucător internaţional care să îşi deschidă birou aici şi care va plăti puţin mai mult ca să strângă o echipă iniţială. Aşteptările noilor angajaţi vor creşte.” Chiar dacă salariile oferite se raportează bine la media pieţei, o companie recent intrată pe piaţă mizează pe atragerea celor mai motivaţi de salarii. „Realitatea este că e o generaţie mai nerăbdătoare, nu vrea să aştepte; programatorul vrea să devină senior în trei ani, să ajungă la salariul maxim într-un an şi aşa mai departe.” În acest context, spune că lupta cu multinaţionalele este într-adevăr „dificilă şi inegală”. În prezent, rata plecărilor se menţine la 20%: „Am avut ani în care am ajuns chiar şi la 10%, dar contează foarte mult şi câte angajări facem, dacă accelerăm şi angajăm mai mult, uneori poate face compromisuri, oamenii aceia nu se adaptează uşor şi creşte numărul celor care pleacă“. Se aşteaptă ca recrutările să fie din ce în ce mai dificile, iar nivelul de pregătire al tinerilor să scadă. „Dacă cererea este foarte mare şi sunt foarte bine plătiţi, lipseşte motivaţia de a se perfecţiona: orice ai face, eşti bine plătit, de ce să mă stresez, asta va fi o factură pe care o să o plătim cu siguranţă. Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi.”

    Pentru a-i ţine motivaţi, Lăpuşan spune că sistemul de lucru de la Zitec presupune rotaţia de la un proiect la altul, în domenii sau tehnologii diferite. „Oricât o să fie de tare firma care te angajează şi te plăteşte foarte bine, dacă lucrezi pe aceeaşi tehnologie timp de cinci ani de zile, în domeniul acesta, ar trebui să o cam iei de la început.” În prezent, în cadrul companiei lucrează 120 de angajaţi, deşi intenţia lui Lăpuşan pentru anul acesta era de a ajunge la 130. „Nu suntem dispuşi să recurgem la compromisuri în ce priveşte nivelul de pregătire al oamenilor.” Doar 1% din candidaţi ajung la interviu şi doar jumătate dintre ei sunt angajaţi. „De foarte multe ori eşti forţat să culegi, nu să alegi; încercăm să îi lăsăm să facă acest lucru pe cei de la multinaţionale, care au norme; acolo vor rămâne oamenii care sunt într-o zonă de mediocritate, submediocritate, pentru că o să fie un loc foarte cald pentru ei acolo. Trebuie să fim doar competitivi, să le dăm proiecte bune şi să plătim corespunzător ca să îi atragem pe cei cu adevărat talentaţi şi care chiar vor să facă ceva pentru că mulţi zic că vor să facă, dar de mâine.” Compania vrea să atragă specialişti proactivi, poate mai rebeli ca spirit, care s-ar simţi blocaţi de rigiditatea din multinaţionale. În acest sens, mizează pe beneficii extrasalariale cum ar fi birourile neconvenţionale (interviurile de angajare se ţin într-o cameră care are forma unui vapor, de pildă, iar în firmă există un spaţiu de relaxare vast), a unei beri artizanale dezvoltate special pentru angajaţii lor, un site în care pot să îşi vadă un posibil traseu al carierei, cât şi altele mai substanţiale – cum ar fi oferirea de acţiuni în firmă. „Birourile sunt un pic mai neconvenţionale, asta ne reflectă pe noi ca echipă şi ca stil de management. Prin birou e poate un amestec eclectic, e practic rezultatul unui sondaj făcut în rândul angajaţilor legat de ce îşi doresc la birou.” Au pus în practică toate ideile exprimate, cu excepţia unui tobogan exterior care să facă legătura între cele două etaje la care îşi desfăşoară activitatea echipa. Acţiunile Zitec sunt oferite colegilor „mai mult decât proactivi şi care ne-au ajutat să evoluăm ca firmă”; numărul acţionarilor a ajuns astfel la şapte, în afară de el şi Simona Lăpuşan. „Sunt oameni care oricând puteau să primească dublul, triplul salariului dacă s-ar fi angajat în altă parte, dar au preferat să rămână în echipa lor.”

  • Industriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii 12 ani

    Economia românească a trecut prin două perioade extrem de diferite pe parcursul ultimilor 12 ani. Din 2004 până în 2008 economia a duduit, consumul era la cote înalte, iar România părea că a înţeles secretul capitalismului. Din 2009 a început însă criza, care a dus la ani de recesiune economică şi nesiguranţă. Unele industrii au rezistat, altele nu; unele au înflorit, ducând România în mai multe pieţe din Europa şi din lume. Starurile ultimilor 12 ani pe piaţa românească sunt IT-ul şi producţia auto.

    Povestea Loganului, marca devenită celebră la nivelul întregi lumi, începe la o diferenţă de numai câteva luni distanţă de momentul în care începea povestea Business Magazin: primul model de Logan a fost lansat în iunie 2004 la Paris, ajungând pe piaţă în luna septembrie a aceluiaşi an. Acela a fost un moment de cotitură pentru uzina de la Mioveni, Logan devenind una dintre cele mai bine vândute maşini pe pieţele în curs de dezvoltare. Dacia, deţinută de francezii de la Renault, este în prezent cel mai mare exportator al României şi cea mai mare companie de pe plan local în funcţie de cifra de afaceri.

    2004 a fost şi momentul zero al industriei auto, care a înregistrat în ultimii zece ani o creştere a cifrei de afaceri de la 3,8 miliarde de euro în 2005, primul an întreg de producţie al modelului Logan (când încă se puneau bazele acestui domeniu în România), la 19 miliarde de euro în 2015. Livrările totale de autovehicule (autoturisme + vehicule comerciale) au înregistrat, în 2015, o creştere generală de 20,2% comparativ cu 2014, imagine care se aseamănă cu cea din perioada de dinainte de căderea Lehman Brothers.

    Cei 600 de producători din industria automotive au peste 200.000 de salariaţi şi afaceri cumulate de 12,5 miliarde de euro. În cazul producţiei de automobile, Dacia şi Ford au generat în 2015 afaceri de circa 5,4 miliarde de euro, în creştere cu 6% faţă de 2014, dinamica fiind susţinută mai cu seamă de activitatea de la Mioveni, unde se află Uzina Dacia. În timp ce businessul americanilor a fost afectat de scăderea producţiei modelului B-Max cu circa 25%, la circa 51.000 de maşini, Dacia a menţinut producţia la circa 340.000 de automobile. Iar anul trecut a fost finalizată o investiţie de
    300 de milioane de euro a grupului Daimler, la Sebeş, unde germanii au investit 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică de cutii de viteze.

    Greu de cuprins în câteva exemple cele mai importante momente din ultimii 12 ani în în IT, însă câteva merită punctate, mai cu seamă din prisma antreprenorilor care au crescut afaceri în acest domeniu. În 2006, antreprenorii din domeniul tehnologiei au cules roadele eforturilor lor. La nici 30 de ani, Bogdan Putinică, acţionarul majoritar la furnizorul de soft IP Devel, îşi vindea compania către elveţienii de la Adecco, cel mai important jucător din lume în domeniul resurselor umane, pentru 7 milioane de dolari. În luna ianuarie a aceluiaşi an, Microsoft a cumpărat UMT, compania fondată de Cătălin Olteanu. În perioada 2000-2006, UMT dezvoltase un software pentru managementul portofoliului de proiecte. La momentul achiziţiei, valoarea portofoliilor de proiecte administrate cu software-ul UMT depaşea 20 de miliarde de dolari. EasyCall, furnizor de servicii de tip callcenter pornit în anul 2003 de către Vladimir Sterescu a fost preluat în luna octombrie de catre compania americană Computer Generated Systems (CGS). Valoarea tranzacţiei nu a fost facută publică de oficialii celor două companii, dar surse din piaţă estimau o sumă de ordinul milioanelor de euro, probabil undeva în jurul a 6 sau
    7 milioane.

    Achiziţia a 70% din eMag de către Naspers pentru 83 milioane dolari, în 2012, prin care retailerul online a fost evaluat la aproximativ 119 milioane de dolari, a reprezentat cea mai mare tranzacţie în care a fost implicat un jucător din industria online locală. eMag a fost evaluată astfel cu un spectaculos multiplu de peste 70 al profitului net din 2011. La data vânzării către Naspers, eMag era controlată de Iulian Stanciu, Radu Apostolescu (singurul fondator care a rămas în companie) şi Sebastian Ghiţă, ultimul ieşind prin această tranzacţie din eMag. Ulterior tranzacţiei cu Naspers, Iulian Stanciu a devenit şi acţionar unic al retailerului electro-IT Flanco şi al celui mai mare distribuitor IT&C de pe piaţă, Network One Distribution. În 2014, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari LiveRail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Sectorul IT continuă să crească, cifra de afaceri crescând cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, până la 3,08 miliarde de euro, potrivit studiului “Software and IT Services in Romania“ lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Pentru acest an, specialiştii din industrie estimează că veniturile vor creştere cu aproape 20%, iar prognoza de creştere medie anuală pentru următorii 5 ani este de 15%. Exportul de software şi servicii IT a ajuns în 2015 la 2,09 miliarde de euro, cu peste 31% mai mult faţă de 2014, reprezentând 67% din cifra de afaceri a sectorului. Estimările arată că în 2016 valoarea exporturilor va ajunge depăşi 2,5 miliarde de euro, adică o creştere de peste 100% faţă de anul 2012. Piaţa internă, care reprezintă aproximativ o treime din veniturile totale ale sectorului, a atins aproape
    1 miliard de euro.

  • Tânăra de 33 de ani care decide cine se angajează la Xerox: “Orice discuţie este o experienţă de învăţare”

    Manuela Son are o experienţă de zece ani în domeniul resurselor umane dar şi în consultanţă şi recrutare în domenii variate (FMCG, IT, telecom, outsourcing sau farma). Manuela Son spune că timpul petrecut în zona de consultanţă şi ca sales consulting i-a oferit „o perspectivă amplă asupra pieţei de muncă din România, a culturilor organizaţionale foarte diferite şi a cerinţelor schimbătoare ale clienţilor“.

    În prezent ocupă poziţia de HR director la Xerox (Central Eastern Distribution Group) şi Learning and Development Middle East & Africa, unde spune că cea mai mare provocare este legată de motivarea şi păstrarea angajaţilor-cheie. În ciuda schimbărilor de structură, „aici intervine creativitatea şi experienţa omului de HR, care în baza unei diagnoze organizaţionale corecte poate să ţintească sursa problemei“. Iar responsabilitatea sa pe partea de Learning & Development spune că a ajutat-o să vadă cu alţi ochi „analiza nevoilor de training şi să înţeleg care este gap-ul real“.

    Consideră că reuşita în carieră „constă în mixarea unui rol regional cu unul local şi, mai ales, în capacitatea de a prioritiza şi de a înţelege stilurile diferite de management“, dar şi „faptul că am putut să am o traiectorie profesională ascendentă timp de zece ani şi să deţin un rol principal în echipa de management“. Despre planurile pe termen lung spune că nu mai sunt fezabile în lumea dinamică în care trăim şi că „mai productiv ar fi să ne folosim resursele şi să valorificăm oportunităţile care ni se oferă“.

    „Consider că orice interacţiune, discuţie este o experienţă de învăţare, depinde doar de agilitatea noastră de a conştientiza asta şi de a vedea partea plină a paharului“, spune adaugă ea. Manuela Son a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi un master de Resurse Umane şi Comunicare.

  • Apple a stârnit furia IT-iştilor după ce a eliminat o aplicaţie concepută de un român din AppStore

    Dash a fost concepută de românul Bogdan Popescu, pentru sistemele iOS şi Mac în urmă cu câţiva ani şi le permitea utilizatorilor să găsească şi să introducă fragmente de cod pe care le folosesc în mod frecvent, scrie Ziarul Financiar.

    Eliminarea acesteia din AppStore a produs un val de nemulţumiri în rândul programatorilor, mai ales pentru că la început Apple nu a dezvăluit dezvoltatorului acesteia, Bogdan Popescu, motivul pentru care aplicaţia a fost interzisă sau de ce contul său a fost închis.

    Ulterior, Apple declarat că există probe conform cărora Bogdan Popescu ar fi intervenit în felul în care oamenii oferă recenzii aplicaţiei, întrucât majoritatea acestora sunt pozitive.

    „În urmă cu câteva ore am primit o notificare pe e-mail de la Apple, prin care mi s-a spus că mi-a fost închis contul ca urmare a unui comportament fraudulos. Când am întrebat de ce, iniţial cei de la Apple mi-au spus că nu-mi pot oferi mai multe detalii. Apoi mi-au spus că au dovezi care arată că aş fi manipulat procesul prin care aplicaţia primeşte recenzii. N-am făcut aşa ceva niciodată. Decizia Apple este definitivă şi nu poate fi conetstată”.

    Aplicaţia Dash a primit foarte multe recenzii pozitive, fiind apreciată foarte mult de programatori, care au postat mesaje de susţinere pentru Dash. „Chiar îmi place Dash. Sper să fie rezolvată situaţia”.

    În acest timp, fondatorul aplicaţiei, Bogdan Popescu poate distribui şi poate face actualizări pentru versiunea Mac pe propriul său site. El a mai spus într-un tweet că se gândeşte să facă versiunea iOS „open source”, ceea ce înseamnă că oricine ar putea folosi codurile respective şi chiar ar putea să o distribuie gratuit pe site-uri precum Github.

    Citeşte continuarea articolului în ZF

  • Apple loveşte în România! Decizia brutală luată de producătorul de iPhoneuri

    „În urmă cu câteva ore am primit o notificare pe e-mail de la Apple, prin care mi s-a spus că mi-a fost închis contul ca urmare a unui comportament fraudulos. Când am întrebat de ce, iniţial cei de la Apple mi-au spus că nu-mi pot oferi mai multe detalii. Apoi mi-au spus că au dovezi care arată că aş fi manipulat procesul prin care aplicaţia primeşte recenzii. N-am făcut aşa ceva niciodată. Decizia Apple este definitivă şi nu poate fi conetstată”.

    Vedeţi AICI ce a dus la acest mesaj! Aplicaţia era creată de un român!  Decizia brutală luată de producătorul de iPhoneuri 

  • PC Garage estimează afaceri de peste 45 milioane euro pentru 2016

    PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT şi electronice din România estimează o cifră de afaceride peste 45 milioane euro pentru anul în curs. Creşterea este de 30% faţă de anul trecut şi este bazată, în special, pe interesul tot mai mare arătat de clienţi pentru produsele de gaming din portofoliul său, potrivit reprezentanţilor companiei, menţionând o creştere  semnificativă şi pentru categoria de smartphone-uri.

    Retailerul împlineşte 11 ani şi pentru a celebra această ocazie, magazinul a pregătit o campanie: fiecare client care face o comandă va primi un cadou, indiferent de valoarea achiziţiei făcute.

    PC Garage a fost fondat în 2005 şi este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT şi electronice din România. Portofoliul numără peste 30.000 de produse activeşi peste 400.000 de clienţi la nivelul întregului grup.
     

  • IT-işti din Craiova, vânzători din Stockholm şi München pentru servicii software. Enea Software deschide un nou birou la Craiova

    În mai 2016 Enea Software a deschis un al doilea birou la Iaşi, apoi în presă se vorbea de posibilitatea inaugurării celui de-al treilea birou al companiei, la Cluj sau la Craiova. Acum, la început de toamnă, Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea, povesteşte pentru Business Magazin de ce a ales Craiova.

    „În cele două oraşe ne‑am dus după mediile universitare. Bazinul de potenţial angajaţi în cele două locuri este foarte bun. Iaşiul este probabil polul IT numărul trei din România, iar în Craiova este o industrie aeronautică extrem de dezvoltată care pe noi ne avantajează, deoarece avem o componentă destul de competentă pe aeronautice. Am găsit oameni foarte bine pregătiţi, cu un background foarte bun, tehnologic şi educaţional“, spune Putinică în cadrul unei discuţii la sediul din Bucureşti.

    De 16 ani compania funcţiona cu un singur birou în România, dar 2016 a adus nu unul, ci două noi centre. „Este vorba despre o dezvoltare a companiei care nu mai putea fi executată într-o singură piaţă (Bucureşti) din punct de vedere al resurselor de muncă“, argumentează Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea, o afacere suedeză, cu afaceri de 50 de milioane de euro. Hubul principal al companiei este subsidiara din România, unde lucrează în jur de 300 de oameni, iar veniturile companiei au crescut la 41 de milioane de lei în 2015, faţă de 39,6 în 2014, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Bogdan Putinică a intrat în afaceri la 23 de ani, în 2000, când a înfiinţat IP Devel, o firmă de servicii software alături de un asociat. Compania a crescut, iar în 2006 Adecco, gigantul elveţian, a cumpărat pachetul de control (76%); doi ani mai târziu, compania a fost achiziţionată de Enea, într-o tranzacţie evaluată la 6-7 milioane de euro. Deşi Clujul ocupă o poziţie o poziţie fruntaşă în industria IT din România, după Bucureşti, în opinia Enea este o piaţă prea aglomerată „companii mari au birouri acolo şi din punct de vedere al concurenţei şi competitivităţii parcă nu aş deschide acolo“, mărturiseşte Putinică. El nu exclude însă posibilitatea de a deschide un birou la Cluj şi menţionează că „suntem bine cu Iaşi şi Craiova deocamdată, ne acoperă nevoile pe termen scurt şi mediu“.

    Furnizorul global de software pentru domeniile telecomunicaţii, aviatic, servicii financiare şi pentru sectorul medical a anunţat la inaugurarea centrului din Iaşi că plănuieşte să angajeze peste 100 de oameni, potrivit informaţiilor din presă, dar în prezent lucrează 10‑12 oameni, iar la Craiova 6-8. „În industria de IT companiile care au o vechime lucrează cu un backlog de poziţii, nu se pune problema să nu recrutăm. Noi avem peste 35-40 de poziţii disponibile şi recrutăm la nivel naţional, nu mai căutăm doar în Bucureşti“, spune Bogdan Putinică.

    Pentru biroul din Moldova, Enea a trimis un office manager din Bucureşti, dar pentru Craiova a angajat local. Astfel prin aceste deschideri compania are acces la un număr mai mare de specialişti IT pe o piaţă de muncă acerbă unde procesul de angajare a IT-iştilor a devenit unul de headhunting. „Nu găsesc uşor oameni. Acum câţiva ani ţi-aş fi spus că da. Procesul de recrutare pentru companiile din domeniu, care nu sunt foarte cunoscute precum IBM, Microsoft sau Oracle, este mai degrabă un proces de headhunting“, punctează Putinică. Mai ales prin prisma faptului că Enea nu şi-a făcut un obicei din a angaja studenţi (cărora le oferă internshipuri pe perioada de vară) şi caută oameni cu experienţă, capabili să lucreze în domenii specializate precum aeronautica.

    Bogdan Putinică argumentează că preferă să nu angajeze studenţi, pentru că sunt dinamici, „nu stau mult într-un loc“, dar şi pentru că preferă candidaţi cu studii absolvite, care au dobândit deja cunoştinţe şi pot înţelege diverse arii de expertiză din domeniul IT mai uşor. „Dacă treci peste facultate şi te ratezi educaţional, dacă-mi permiţi, nu cred că te ajută pe termen lung deoarece cred că pleci la drum cu un picior rupt, tot timpul vei fi codaş.“ Putinică explică şi că strategia pe care mizează este de a atrage specialişti cu pachete salariale atractive, bonusuri de relocare, traininguri, pachete educaţionale, de sănătate, asigurări, cu „tot ce poţi, tot ce-ţi permiţi“.

    Filiala locală a Enea produce şi oferă servicii software pentru industrii specializate precum aerospaţială – de pildă dezvoltă pentru Agentia Spaţială Europeană aplicaţii software de compresie a imaginilor –, industria medicală sau echipamente financiare, însă cei mai mulţi şi cei mai importanţi din punct de vedere al afacerii sunt clienţii din telecom, cu o pondere de 50% în cifra de afaceri. Anul trecut, în timp ce cifra de afaceri a crescut la 41 de milioane de lei, profitul s-a redus faţă de 2014 de la 5,2 milioane de lei la 4,4 milioane de lei. „În acest business de servicii software, ai contracte cu clienţi care încep şi se termină în funcţie de nevoile lor; anul trecut am pus capăt unor contracte profitabile şi am început altele mai puţin“, spune Putinică.

    Pentru anul în curs, Enea a decis să investească în divizia de vânzători a companiei şi a angajat oameni în Stockholm şi München, pentru a impulsiona afacerea în teritoriul european; clienţii de pe bătrânul continent reprezintă cea mai însemnată pondere în businessului Enea România. Din cei 33-34 de clienţi, doar „o mână sunt din ţară“. „Businessul preponderent pentru Enea România este la nivel european. Pentru aceşti clienţi lucram cu oameni de vânzări din Bucureşti cu care ne plimbam peste tot, iar acum ne-am hotărât să angajam în Suedia şi Germania.“

    Bogdan Putinică a lasă să se înţeleagă că anul acesta afacerile merg bine şi prevede o evoluţie în linie cu cea de anul trecut, dar nu dă niciun alt detaliu.
     

  • Job-ul din România unde puteţi câştiga un salariu de 4.500 de lei net, fără experienţă

    Piaţa forţei de muncă din IT este în continuare fierbinte, iar absolvenţii facultăţilor care produc softişti sunt asaltaţi din toate părţile de companii.

    Cei care au ales să urmeze această specializare le cer angaja­torilor pachete salariale „exagerate“, iar în unele cazuri chiar peste com­petenţele tehnice pe care le deţin.

    „Promovarea unor salarii foarte mari în IT creşte aşteptările finan­ciare ale juniorilor“, a menţionat Maria Hostiuc, senior IT&C recruitement consultant al firmei de recrutare Brainspoting.

    Potrivit informaţiilor companiei, juniorii pornesc de la 500 de euro sau chiar de la 1.000 de euro, în funcţie de complexitatea şi responsabilitatea jobului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 29 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, în 2015, şase ani de activitate.


     

  • Job-ul din România unde puteţi câştiga un salariu de 4.500 de lei net, fără experienţă!

    Piaţa forţei de muncă din acest sector este în continuare fierbinte, iar absolvenţii facultăţilor care produc ”specialişti” sunt asaltaţi din toate părţile de companii.

    Cei care au ales să urmeze această specializare le cer angaja­torilor pachete salariale „exagerate“, iar în unele cazuri chiar peste com­petenţele tehnice pe care le deţin.

    „Promovarea unor salarii foarte mari creşte aşteptările finan­ciare ale juniorilor“, a menţionat Maria Hostiuc, senior IT&C recruitement consultant al firmei de recrutare Brainspoting.

    Job-ul din România unde puteţi câştiga un salariu de 4.500 de lei net, fără experienţă!