BusinessMagazin

Tag: iran

  • Un oficial iranian neagă că ar fi declarat că Teheranul a efectuat raiduri în Irak

    Iranul a efectuat raiduri aeriene “pentru apărarea intereselor prietenilor noştri din Irak”, ar fi declarat adjunctul ministrului de Externe, Ebrahim Rahimpour, citat sâmbătă de cotidianul The Guardian.

    Declaraţiile păreau să contrazică politica oficială a Teheranului, care nu a confirmat, deocamdată, raidurile desfăşurate la începutul săptămânii trecute în estul Irakului.

    “Nu ne-am coordonat cu americanii. Ne-am coordonat doar cu Guvernul irakian”, a adăugat oficialul, citat de cotidianul britanic.

    Ulterior, Ebrahim Rahimpour a dezminţit declaraţiile, explicând că a dorit să răspundă unei întrebări cu privire la eventuale raiduri aeriene, afirmând la modul general că “Irakul este aliatul Iranului şi suntem pregătiţi să oferim asistenţă militară dacă Guvernul irakian o va solicita”.

    “Afirmaţiile mele au fost interpretate greşit”, a declarat el pentru AFP, cu ocazia unei conferinţe internaţionale organizate la Teheran.

    Iranul a deminţit în mai multe rânduri că a trimis trupe în Irak şi a insistat că refuză să participe la coaliţia condusă de Statele Unite împotriva islamiştilor care controlează zone importante din Irak şi Siria.

    La rândul său, premierul irakian Haider al-Abadi a declarat că nu are informaţii cu privire la raidurile iraniene împotriva poziţiilor deţinute de SI în Irak.

  • Iranul va crea un sistem de identificare a tuturor utilizatorilor de Internet

    “Pe viitor, atunci când persoanele vor dori să utilizeze Internetul, ele vor fi identificate şi vom cunoaşte identitatea fiecărui internaut”, a declarat ministrul Mahmoud Vaezi, fără a oferi mai multe precizări în legătură cu mijloacele tehnice care vor fi folosite.

    La mijlocul lui noiembrie, Vaezi a anunţat lansarea unui sistem de control al Internetului care va permite filtrarea anumitor conţinuturi din reţelele sociale.

    “Prima fază a filtrării inteligente a Internetului va fi gata într-o lună. A doua fază va fi în trei luni, iar a treia fază în şase luni”, a declarat pe atunci Vaezi.

    Iranul încearcă de aproape doi ani să limiteze accesul la reţelele sociale şi să controleze conţinutul acestora, care stârneşte nemulţumirea Republicii Islamice.

    Totuşi, preşedintele moderat Hassan Rohani, ales în iunie 2013, pledează pentru o relaxare a cenzurii pe Internet, utilizat de peste 30 de milioane de iranieni (din 77 de milioane).

  • Biden respinge “prostiile” referitoare la poziţia SUA faţă de Iran şi oferă asigurări Israelului

    “Am auzit multe prostii despre poziţia noastră faţă de Iran”, a declarat Joe Biden într-un discurs susţinut la Forumul proisraelian Saban, la Washington.

    “O voi spune, deci, foarte clar”, “nu vom lăsa Iranul să se doteze cu arma nucleară, punct. Gata cu discuţiile. Nu se va întâmpla, atât timp cât suntem noi” la putere, a dat asigurări Biden.

    Vicepreşedintele a afirmat că Washingtonul discută în detaliu politica sa iraniană şi i-a îndemnat pe participanţi să nu exagereze importanţa dezacordurilor dintre Statele Unite şi Israel.

    “Nu există absolut nicio divergenţă, niciuna, între noi şi israelieni cu privire la problema securităţii Israelului”, a insistat el.

    “Însă, ca prieteni, avem obligaţia să vorbim cinstit unii cu alţii, să vorbim despre dezacordurile tactice pe care le avem şi să nu le evităm”, a spus Biden.

    Israelul a criticat în mod public negocierile dintre marile puteri din Grupul 5+1 şi Teheran cu privire la programul nuclear iranian, acuzând Washingtonul de naivitate în legătură cu noul preşedinte iranian.

    Relaţiile dintre cei doi aliaţi au atins cel mai scăzut nivel, după eşecul unei relansări a procesului de pace israeliano-palestinian de către secretarul de Stat John Kerry.

  • Hackerii iranieni sunt din ce în ce mai eficienţi, atacând reţele din SUA, China şi Franţa

    “Pe măsură ce capacităţile Iranului în materie de atacuri cibernetice se transformă, probabilitatea unui atac care să aibă impact în lumea reală, la nivel naţional sau mondial, creşte foarte rapid”, avertizează Cylance.

    Potrivit Cylance, Operaţiunea Cleaver, efectuată de doi ani de hackeri staţionaţi la Teheran, le-a permis efectuarea unei “importante campanii de infiltrare şi de supraveghere” a Israelului, Arabiei Saudite, Germaniei şi Indiei.

    Atacurile cibernetice au vizat reţele guvernamentale dar şi companii din sectorul militar sau petrolier, precum şi infrastructuri strategice.

    “Capacităţile tehnice ale Operaţiunii Cleaver evoluează mai rapid decât toate precedentele tentative iraniene”, atrage atenţia Cylance, explicând că atacurile hackerilor iranieni sunt o ripostă la acţiuni similare care au vizat programul nuclear iranian din Israel sau Statele Unite.

  • Regin: autopsia virusului spion despre care industria securităţii IT a păstrat tăcerea

    REGIN, IDENTIFICAT DE CERCETĂTORII DE LA SYMANTEC, SE CREDE CĂ A FOST DEZVOLTAT DE UN STAT, AVÂND DREPT ŢINTĂ COMPANII DE TELECOMUNICAţII DIN RUSIA ŞI ARABIA SAUDITĂ.

    Potrivit companiei de securitate informatică Symantec Corporation, Regin este controlat de o agenţie de spionaj occidentală, virusul fiind mult mai sofisticat decât predecesorul său Stuxnet, socotit cel mai sofisticat din lume. Stuxnet a fost dezvoltat de hackeri ai guvernelor din Statele Unite şi Israel, în urmă cu patru ani, pentru a obţine informaţii legate de programul nuclear iranian.

    Şeful Kaspersky Labs, companie de securitate informatică din Rusia care a descoperit virusul Stuxnet, a explicat pentru Financial Times că Regin vizează companiile de telecomunicaţii pentru obţinerea unor câştiguri financiare şi şi-a pus amprenta asupra sistemelor de control ale unor organizaţii importante a nivel mondial, ceea ce arată că dezvoltatorii virusului, prin breşele virtuale serioase pe care le creează, au intenţii serioase.

    Cel mai important aspect al Regin este capacitatea sa de a păstrunde în centrele GSM ale reţelelor de telefonie mobile. Potrivit Kaspersky Labs, hackerii au reuşit să fure astfel userii şi parolele administratorilor de sistem ale unei companii de telecomunicaţii din Orientul Mijlociu. ”Nimic nu se poate compara cu asta„, a declarat Orla Cox, director la Symantec, care consideră că un astfel de virus sofisticat necesită ani de zile pentru a fi creat.

    Kaspersky a refuzat să menţioneze compania sau ţara unde a avut loc atacul Regin asupra staţiei GSM, dar este posibil să fie vorba despre Afganistan, Iran, Siria sau Pakistan.

    Potrivit documentelor publicate de Edward Snowden, două operaţiuni ale NSA, cu nume de cod MYSTIC şi SOMALGET, au implicat pătrunderea în reţelele mobile din mai multe ţări, pentru colectarea de date privind apelurile mobile din şi spre aceste ţări. În cazul a două dintre aceste ţări, Bahamas şi Afganistan, a avut loc şi înregistrarea integrală a convorbirilor.

    ”Uneori, Regin nu lasă nimic în urmă, niciun indiciu, iar infecţia dispare complet de îndată ce este căutată, pur şi simplu dispare. Asta arată cu ce avem de-a face„, a explicat Cox.

    Potrivit unui oficial occidental din domeniul securităţii, motivele şi originea acestor atacuri sunt dificil de identificat. În opinia sa, Regin poate fi un exemplu pentru un atac intern, cu alte cuvinte este posibil ca ţara ţintă să fie chiar ţara de origine a acestuia.

    Până acum, Symantec a descoperit că victimele sunt în mare parte companii din Rusia, Arabia Saudită, America Latină, Irlanda şi Iran. Compania a dezvăluit că Regin a fost programat să atace sistemele online ale unor companii mari precum Microsoft Corporation, fiind penetrate serverele de e-mail şi mesagerie pentru telefonia mobilă.

    Între timp, Eugene Kaspersky, directorul general al Kaspersky Labs, a avertizat că sistemele IT ale companiilor energetice cad tot mai des pradă ale unor astfel de atacuri cibernetice, el adăugând că aceste atacuri sunt bine planificate şi au loc atunci când sunt cel mai puţin aşteptate. Din acest motiv, companiile, mai ales cele din telecomunicaţii, trebuie să adopte mai multe elemente de protecţie virtuală.

    Kaspersky a arătat că aceşti hackeri au întrecut orice limită, folosindu-şi expertiza pentru activităţi pornind de la ocolirea punctelor de securitate pentru furtul de mărfuri din fabricile ucrainene şi până la modificarea cifrelor indicate de cântare.

    Recent, atacurile cibernetice au avut ca ţintă corporaţii mari precum JPMorgan şi Home Depot, de unde hackerii au furat date confidenţiale aparţinând a milioane de familii şi companii mici şi mijlocii. În urma atacurilor, au fost pierdute datele a până la 83 de milioane de clienţi.

    Niciuna dintre ţintele virusului Regin nu se află în Statele Unite sau Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, majoritatea fiind în Rusia şi Arabia Saudită, 28%, respectiv 24%. Irlanda este pe locul al treilea, cu 9% dintre atacuri produse pe teritoriul său.

    Între statele în care a fost descoperit virusul se mai află Algeria, Afganistan, Belgia, Brazilia, Fiji, Germania, Iran, India, Malaiezia, Siria, Pakistan, Rusia şi o mică insulă din Pacific, Kiribati.

    ”Credem că Regin nu provine din partea suspecţilor obişnuiţi. Nu credem că Regin a fost creat în Rusia sau în China„, a spus Mikko Hypponen, director pentru cercetări la F-Secure, publicaţiei Guardian. Compania sa a detectat pentru prima oară virusul Regin pe un server al unei companii din nordul Europei.

    Se crede că numai câteva state sunt capabile să creeze ceva atât de complex precum Regin. Dacă sunt excluse China şi Rusia, mai rămân SUA, Marea Britanie sau Israel drept cei mai probabili candidaţi. Candid Wueest, cercetător la Symantec, consideră plauzibilă sugestia că un stat occidental se află în spatele atacurilor.

  • John Kerry: Raidurile aeriene iraniene contra grupului Stat Islamic vor avea efect pozitiv

    “Este evident că, dacă Iranul atacă grupul Stat Islamic într-o anumită zonă şi dacă aceste acţiuni se limitează la această grupare, efectul final va fi pozitiv”, a declarat Kerry la Bruxelles, conform AFP.

    Avioane militare iraniene au efectuat, în ultimele zile, raiduri contra combatanţilor grupului terorist sunnit Stat Islamic (SI), în estul Irakului, fără a coordona atacurile cu Statele Unite, a anunţat marţi Pentagonul.

  • Uniunea Europeană va menţine unele dintre sancţiunile sale economice care vizează Iranul

    Această decizie urmează să fie adoptată de cele 28 de state membre marţi, prin intermediul unei proceduri scrise. Ea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE, a explicat pentru AFP o sursă europeană.

    “Este vorba de menţinerea unui anumit număr de măsuri” restrictive luate contra Iranului, a anunţat o sursă diplomatică pentru AFP. Sursa făcea referire la relaxarea unor sancţiuni europene decisă în ianuarie în vederea aplicării unui acord interimar încheiat acum un an la Geneva între Teheran şi marile puteri din cadrul Grupului “5+1” (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania).

    “Negocierile au fost prelungite. Prin urmare, dispozitivul a fost, de asemenea, prelungit”, a afirmat această sursă, fără a preciza până la ce dată.

    UE a suspendat la 20 ianuarie unele dintre sancţiunile sale care vizau domenii-cheie ale economiei iraniene, în schimbul îngheţării de către Teheran a unei părţi din activitatea sa nucleară sub monitorizarea unor inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

    Aceste dispoziţii care garantau bună-credinţă de ambele părţi erau prevăzute în acordul încheiat la 24 noiembrie 2013 la Geneva.

    Suspendarea sancţiunilor a fost reînnoită de UE în iulie până la 24 noiembrie, data-limită pentru ajungerea la un acord definitiv în programul nuclear iranian. Potrivit occidentalilor, acest program are obiective militare, în timp ce Teheranul afirmă că este civil.

    Dar, după o săptămână de discuţii intense, Iranul şi marile puteri nu au reuşit să ajungă la un acord, luni, la Viena, şi negocierile au fost prelungite. “Nu a fost posibilă ajungerea la un acord până la data-limită de acum. Am prelungit negocierile până pe 30 iunie 2015”, a spus ministrul britanic de Externe Philip Hammond Hammond.

  • Rusia şi Iranul au semnat un acord pentru construirea a două reactoare nucleare ruse la Bushehr

    Contractul a fost semnat între compania Atomenergoproekt (NIAEP), o filială a Atomstroiexport care a construit centrala Bushehr, şi firma iraniană Nuclear Power Production and Development (NPPD).

    În plus faţă de reactoarele de la Bushehr, alte patru reactoare ruse ar putea fi construite în alte locuri din Iran, conform acordului semnat între directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, Serghei Kirinenko, şi omologul său iranian, Ali Akbar Salehi.

    În virtutea protocolului, combustibilul nuclear destinat noilor reactoare va fi produs de către partea rusă şi va fi returnat în Rusia pentru tratare şi stocare.

    Bushehr, situată pe litoralul Golfului Persic, este o centrală de 1.000 de megawaţi construită parţial de Rusia şi predată oficial Iranului în septembrie 2013.

  • Rusia şi Iranul au semnat un acord pentru construirea a două reactoare nucleare ruse la Bushehr

    Contractul a fost semnat între compania Atomenergoproekt (NIAEP), o filială a Atomstroiexport care a construit centrala Bushehr, şi firma iraniană Nuclear Power Production and Development (NPPD).

    În plus faţă de reactoarele de la Bushehr, alte patru reactoare ruse ar putea fi construite în alte locuri din Iran, conform acordului semnat între directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, Serghei Kirinenko, şi omologul său iranian, Ali Akbar Salehi.

    În virtutea protocolului, combustibilul nuclear destinat noilor reactoare va fi produs de către partea rusă şi va fi returnat în Rusia pentru tratare şi stocare.

    Bushehr, situată pe litoralul Golfului Persic, este o centrală de 1.000 de megawaţi construită parţial de Rusia şi predată oficial Iranului în septembrie 2013.

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.