BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Cifre îngrijorătoare. Câte milioane de români se gândesc să emigreze din cauza inflaţiei din ţara noastră

    Peste 7 din 10 români (72%) sunt de părere că va veni o criză şi principala preocupare a lor este creşterea preţurilor bunurilor de consum, a spus Marius Luican, general manager al Reveal, companie de cercetare de piaţă, în cadrul unui eveniment organizat de Raiffeisen Bank România.

    „Principalul efect al aceste încordări economice este inflaţia.7 din 10 români simt că inflaţia are un impact direct asupra lor şi asupra familiei lor. Un astfel de popor, care a trăit cu cu inflaţie de 300%, ai zice că nu prea ai cu ce sa-i sperii, dar iată că se întâmplă”, a spus Marius Luican.

    Pentru a se apăra de inflaţie, 58% dintre români iau în ccalcul reducerea consumului, 42% vor să ceară o creştere de salariu, 25% se gândesc la emigrare, iar 16% şi-ar putea schimba locul de muncă.

    „Vedem o tendinţă foarte puternică de schimbare a locului de muncă. Dacă înainte aveam dificultăţi în anumite sfere, acum s-a generalizat. Şi aici în cifrele noastre schimbarea locului de muncă este văzută ca o soluţie pentru a câştiga mai mulţi bani în acest mediu inflaţionist”, a mai spus Marius Luican.

  • Marii producători de băuturi răcoritoare susţin că majorarea TVA de la 9% la 19% în sector va avea efecte negative asupra inflaţiei

    Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reuneşte producători cu 15 fabrici pe plan local, susţine că o eventuală creştere a TVA de la 9% la 19% doar pentru băuturi răcoritoare îl va afecta în primul rând pe consumatorul român şi va cauza o creştere şi mai mare a inflaţiei, aflată deja la cote îngrijorătoare. Conform surselor Mediafax, liderii coaliţei au discutat săptămâna trecută noi modificări ale codului fiscal, inclusiv creşterea taxării în sectorul băuturilor cu zahăr.

    „Urmărim cu îngrijorare discuţiile din spaţiul public despre eventuala mărire a TVA aplicabilă doar pentru produsele noastre de la 9% la 19%. Pentru sectorul băuturilor răcoritoare, creşterea TVA din 2010 cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, a reprezentat o uriaşă provocare, cauzând în prima lună scăderi ale vânzărilor de până la 50%. Industriei de băuturi răcoritoare i-au trebuit practic 5 ani pentru a-şi reveni din acel şoc, iar revenirea completă s-a produs în contextul introducerii cotei TVA de 9% pentru alimentele de bază în 2015”, a declarat Alice Nichita, preşedinte ANBR. Ea adaugă că dacă acum se ia în calcul o creştere cu 10 puncte procentuale peste noapte, fără o consultare publică, fără o consultare a industriei şi fără un studiu de impact prealabil, această măsură ar reprezenta un adevărat şoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai.

    „Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflaţi deja într-o situaţie dificilă, în care efectele inflaţiei tot mai mari se simt în fiecare zi în buzunarele acestora”.

    Din ANBR fac parte cei mai importanţi producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum, Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar şi operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler şi Tetra Pak.

    Producătorii susţin că TVA mai mult decât dublu pentru băuturile răcoritoare va însemna încă un şoc pentru industrie, deja greu încercată de o serie de provocări cauzate de criza pandemică, războiul din Ucraina şi presiunea inflaţiei, precum creşterea alarmantă a preţurilor la energie, combustibili şi materii prime. Toate aceste cauze au dus la creşteri ale costurilor de până la 30-40% pentru industria băuturilor răcoritoare.

    Potrivit unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România, industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, sectorul este un investitor relevant şi stabil: ca urmare a investiţiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproximativ 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro.

    O astfel de măsură ar putea afecta şi atractivitatea sectorului ca angajator, mai ales în condiţiile în care sectorul a fost recent din nou discriminat, fiind exclus din pachetul de beneficii salariale pentru angajatorii din sectorul alimentar care vizează salariul minim. Potrivit studiului Deloitte amintit mai sus, industria băuturilor răcoritoare este un angajator constant şi un actor social în comunităţi: în perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă (prin efect direct, indirect şi indus). De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia naţională. România este de asemenea un centru regional de producţie: companiile membre ANBR deţin 15 fabrici în România, iar 7-9% din producţie este reprezentată de exporturi în peste 10 ţări, printre care Italia, Malta, Austria, Cipru, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia şi Grecia.

     

  • Veniturile Rusiei din energie ar putea creşte şi mai mult: Africa de Sud se gândeşte să cumpere petrol rusesc pentru a combate inflaţia energetică

    Africa de Sud a declarat că doreşte să cumpere petrol din Rusia pentru a ajuta la combaterea inflaţiei energetice la nivel mondial, a raportat Business Insider.

    „Ar trebui să luăm în considerare importul de ţiţei din Rusia la un preţ scăzut”, a declarat ministrul sud-african al resurselor minerale şi al energiei, Gwede Mantashe, la o dezbatere parlamentară, potrivit Reuters.

    Secretarul american pentru Energie, Jennifer Granholm, a declarat luna trecută că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni împotriva statelor din afara influenţei occidentale care cumpără petrol rusesc, dar administraţia Biden este atentă la impactul unor astfel de restricţii asupra pieţei, a raportat Reuters. Preţurile petrolului se tranzacţionează maximul ultimilor 13 ani şi contribuie la o inflaţie aprinsă pentru consumatori.

    La fel ca multe ţări din întreaga lume, Africa de Sud se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile de consum crescând cu 5,9% în aprilie 2022 faţă de aceeşi perioadă a anului trecut, potrivit departamentului oficial de statistică. Preţurile combustibililor „au continuat să provoace dureri în aprilie 2022” şi au fost cu 29,2% mai mari decât în ​​urmă cu un an, potrivit Statistics South Africa.

    Africa de Sud importă aproximativ 60% din necesarul de combustibil, conform unui raport Bloomberg. Statul cumpără petrol în primul rând din ţările OPEC, inclusiv Nigeria şi Arabia Saudită.

    Rusia a fost unul dintre cei mai mari exportatori de ţiţei din lume, fiind al treilea producător ca mărime, după Statele Unite şi Arabia Saudită. Dar războiul generat în Ucraina a costat pierderea unora dintre cei mai valoroşi clienţi ai statului, inclusiv Uniunea Europeană, care va elimina treptat importurile de combustibil rusesc începând cu 2022. Drept urmare, Rusia se găseşte nevoită să să-şi reorienteze exportul de gaze şi petrol către noi cumpărători, precum China şi India.

    Africa de Sud, care are legături istorice cu Moscova, s-a abţinut de la votul Organizaţiei Naţiunilor Unite în martie, care condamna Rusia pentru războiul din Ucraina. Luna trecută, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că „ţările din apropiere” au fost grav afectate de sancţiunile împotriva Rusiei, a raportat Reuters.

    Orice achiziţie de petrol rusesc va contribui la umplerea cuferelor Moscovei. În ciuda sancţiunilor ample, Rusia a continuat să acumuleze venituri masive din energie pe măsură ce preţurile au crescut. În mai, veniturile ţării din exporturile de petrol au crescut cu 11% faţă de aprilie – ducând veniturile înapoi la nivelurile de dinainte de război, a declarat miercuri Agenţia Internaţională pentru Energie.

  • Investitorii strâng din dinţi şi se pregătesc pentru croşeul recesiunii

    Nervii investitorilor care mai speră că economia SUA nu se va confrunta cu recesiunea sunt întinşi la maxim, după ce Fed a majorat dobânda la cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani. Decizia instituţiei americane amplifică puternic teama de recesiune şi alimentează un trading haotic, scrie Reuters.

    Tot mai mulţi analişti şi investitori sunt de părere că intrarea în recesiune a economiei americane a devenit un scenariut foarte posibil, odată cu majorarea dobânzii şi anunţarea unor noi măsuri pentru lupta contra inflaţiei galopante.

    Acţiunile au crescut, ca semn al încrederii în Fed privind reuşita în lupta cu cea mai gravă inflaţie din ultimii 40 de ani. Cu toate acestea indicele S&P a scăzut cu 22,2%, iar piaţa se află în zona de bear market.

    „Volatilitatea va rămâne ridicată, ceea ce îi fac pe investitori să evite asumarea unor riscuri”, a declarant Steve Bartolini, manager de fonduri în cadrul T. Rowe Price.

    Pe lângă creşterea surprinzătoare a dobânzii, analiştii au venit cu perspective economice negative pentru economie. Conform economiştilor, creşterea economică a SUA va încetini cu 1,7% în acest an.

    Oficialii băncii centrale a SUA au dat de înţeles că dobânda va fi din nou majorată, însă Jerome Powell, şeful Fed a menţionat că această măsură şi „nu va fi o hotărâre luată în circumstanţe obişnuite”.

    Powell este de părere că factorii de decizie politică vor putea să controleze situaţia economică, pentru a nu se ajunge la o recesiune severă. Cu toate aceştia, există analişti mai pesimişti. Economiştii de la Wells Fargo sunt de părere că există un risc de recesiune de peste 50%. Creditori importanţi precum Deutsche Bank sau Morgan Stanley tind să dea dreptate celor de la Fargo.

    Pentru piaţa de capital intrată deja în zona de bear market, o recesiune ar însemna şi mai multe probleme, pentru că în pieţele bear recesiunile durează mai mult şi provoacă în medie pierderi de 35%.

    „Dacă vom ajunge în recesiune la finalul acestui an sau la începutul anului viitor, am putea pierde şi mai mult decât în prezent”, a declarant Sean McGould, preşedinte al firmei de investiţii Lighthouse Investment Partners.

    Fed a semnalat că creşterea dobânzii va continua în iunie şi iulie, cu o posibilă decelerare către septembrie. Cu toate acestea, este posibil ca instituţia să se abată de la acest plan, după apariţia celor mai mari preţuri de consum din ultimii 40 de ani.

    Înainte de decizia care a şocat marile pieţe financiare, Fed s-a confruntat cu critici din partea investitorilor privind lipsa de acţiune în problema inflaţiei.

    „Fed se află într-o poziţie foarte dificliă în care s-a pus singură din cauza gestionării greşite a politicii monetare şi din cauza faptului că a permis inflaţiei să atingă acest nivel”, a spus Michael Rosen, din cadrul Angeles Investment.

    În ciuda tuturor acestor probleme, unii analişti rămân optimişti privind economia, însă nimeni nu ştie cât va mai dura acest optimism.

  • Şocul inflaţiei se amplifică în SUA. Şeful Fed va fi probabil nevoit să împingă economia în recesiune pentru stăvilirea scumpirilor

    Preşedintele băncii centrale americane (Fed) Jerome Powell are în faţă o provocare din ce în ce mai sumbră după ce inflaţia a atins un nou maxim în mai, acesta urmând pro­babil să fie nevoit să împingă cea mai mare economie a lumii în recesiune pentru a putea readuce preţurile sub control, relatează Bloomberg.

    Preţurile de consum au urcat la un nou maxim pe 40 de ani, de 8,6%, în mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Deşi a admis recent că readu­cerea presiunilor inflaţioniste sub control necesită o oarecare durere, şi poate chiar şi un şomaj mai ridicat, Powell a evitat să vorbească despre recesiune. Acest lucru este poate de înţeles în contextul alegerilor viitoare din noiembrie.

    „Preşedintele Fed nu vrea să lase cuvântul cu «r» să-i scape din gură într-un mod pozitiv, în sensul că a­vem nevoie de recesiune“, a declarat Alan Blinder, fost strateg al băncii centrale.

    Un număr în creştere de eco­nomişti spun că ar putea fi nevoie de un declin economic şi de un şomaj mai ridicat pentru ca inflaţia să fie adusă la niveluri mai tolerabile.

    „Am devenit mai pesimist cu privire la oportunitatea stabilizării inflaţiei la un nivel acceptabil în lipsa unei recesiuni“, a declarat Bruce Kasman, economist-şef la JPMorgan Chase.

    În cadrul unui studiu recent, Anna Wong, economist-şef pe America la Bloomberg Economics, plasează şansele unei recesiuni în 2022 la una din patru şi pentru anul viitor la trei din patru. „Un declin în 2022 este puţin probabil, dar recesiu­nea va fi greu de evitat în 2023“.

    Investitorii şi-au crescut pariurile că Fed va continua să majoreze dobânzile în paşi de o jumătate de punct în şedinţele din iulie şi sep­tem­brie, unii economişti argumentând că o majorare mai agresivă, de 75 de puncte de bază, este acum pe masă.

    Direcţia şi destinaţia ultimă a dobânzilor în lunile următoare vor depinde parţial de cât de rapid şi cât de mult vor strategii ca inflaţia să se tempereze şi de cât de multă durere sunt dispuşi să provoace la nivel economic pentru a ajunge acolo.

    Potrivit a aproape 70% din economiştii chestionaţi recent de Financial Times se aşteaptă ca economia americană să alunece în recesiune anul viitor.

    Sondajul sugerează dificultăţi în creştere pentru cea mai mare economie a lumii după una dintre cele mai rapide reveniri din istorie, în condiţiile în care Fed-ul îşi va accelera eforturile de a aduce inflaţia sub control. 

    Banca centrală americană a pornit deja ceea ce va fi unul dintre cele mai rapide cicluri de înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii. Din martie, aceasta şi-a majorat dobânda de referinţă cu 0,75% de la niveluri appropriate de zero.

     

  • Pieţele globale reîncep să coboare, „alimentate” de temerile privind o potenţială recesiune în T4 anul acesta sau în T1 din 2023. Săptămâna actuală, extrem de importantă pentru marile bănci centrale

    Pieţele internaţionale de capital au început săptămâna actuală cu o serie semnificativă de pierderi, după ce datele privind inflaţia americană din luna mai au reaprins temerile potrivit cărora băncile centrale vor fi forţate să efectueze o înăsprire tot mai agresivă a ratelor dobânzilor, notează CNBC.

    Mult anticipatul indice privind preţurile de consum din Statele Unite, publicat vinerea trecută, a ajuns la 8,6% în mai 2022 faţă de aceeaşi lună de anul trecut, cel mai ridicat nivel din 1981, realimentând estimările investitorilor cu privire la faptul că deciziile Rezervei Federale (Fed) şi altor bănci centrale riscă să genereze o recesiune.

    În Europa, la jumătatea şedinţei de tranzacţionare de luni, marii indici bursieri din vestul continentului scădeau cu 1,6% până la 2,2%, în timp ce Stoxx 600, indicare care acoperă 600 de companii din economii precum Regatul Unit, Austria, Belgia şi Norvegia, pierdea 2%, arată datele MarketWatch.

    Contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq 100 pierdeau 2%, 2,4%, respectiv 3%. În regiunea Asia-Pacific, indicele Hang Seng din Hong Kong se deprecia cu 3,4%, Nikkei 225 din Japonia era pe minus cu 3%, la fel şi indicele sud-coreean Kospi.

    Totodată, rata titlurilor de trezorerie pe doi ani din Statele Unite a atins cel mai ridicat nivel din 2007 şi se apropie tot mai mult de o inversiune cu rata benchmark-ului pe zece ani, fenomen văzut de mulţi analişti drept un semn ce prevesteşte o recesiune.

    „Cred că probabilitatea de a ne confrunta cu o piaţă bear şi o recesiune a crescut fără îndoială ca urmare a loviturii pe care am primit-o vineri”, spune Fahad Kamal, director de investiţii în cadrul băncii Kleinwort Hambros.

    În aceeaşi notă, Richard Kelly, head of global strategy, TD Securities, susţine că pieţele de acţiuni şi obligaţiuni conturează o recesiune în al patrulea trimestru din 2022 sau în primul trimestru din 2023.

    Aşadar, săptămâna actuală va fi esenţială în ceea ce priveşte lupta dintre pieţe şi băncile centrale, pe de o parte, şi inflaţie, de cealaltă parte. Oficialii Fed se vor întâlni marţi şi miercuri pentru a discuta următoare decizie de politică monetară, estimările privind o creştere de 75 de puncte de bază căpătând tot mai multă tracţiune după datele de vinerea trecută.

    Joi, Comitetul de Politică Monetară al Băncii Angliei va anunţa următoarea decizie de majorare a ratelor dobânzilor. De asemenea, băncile centrale din Japonia, Elveţia şi Brazilia vor oferi indicii cu privire la viitoarele decizii monetare.

    Produsul intern brut al Regatului Unit a scăzut în aprilie cu 0,3% faţă de luna precedentă, arată datele oficiale publicate astăzi, nereuşind să se încadreze în media estimărilor analiştilor de plus 0,1%.

     

  • Atenţie, că antreprenorii români încep să pună întrebări: De ce gazul a crescut aşa de mult dacă noi avem gaze? De ce cresc dobânzile atât de mult? Ce face guvernul cu banii din taxele şi impozitele pe care eu le plătesc? De ce eu sunt controlat şi multinaţionalele nu? De ce Orban îşi apără ţara, iar ai noştri nu?

    Deşi asistăm la explozia preţurilor, la creşterea dobânzilor, guvernul, Iohannis, Isărescu, BNR beneficiază încă de linişte. Isărescu şi-a asigurat liniştea prin stabilitatea cursului de schimb, un indicator la care lumea se uită mai mult decât la creşterea dobânzilor.

    În spatele acestei linişti se acumulează întrebări pentru care nu s-au dat explicaţii/răspunsuri.

    În ultimele săptămâni, cu proiectul ZF Investiţi în România,! realizat împreună cu CEC Bank, am fost la Iaşi, Sibiu, Timişoara şi Constanţa pentru a discuta cu companiile locale, cu antreprenorii români din acele zone despre situaţia economică, despre problemele lor şi nu în ultimul rând despre situaţia macroeconomică şi ce se întâmplă în lume.

    Există un optimism bun, firmele româneşti sunt mai bine pregătite pentru furtună, pentru o nouă criză şi fiecare antreprenor încearcă să navigheze prin această nouă furtună cu care nu s-a mai confruntat, cel puţin din perspectiva războiului din Ucraina, care a aruncat toată lumea în aer.

    Dar dincolo de acest optimism care se vede – în T1 economia României a avut o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021 -, în discuţii încep să apară întrebări în spatele cărora se aliază din ce în ce mai mulţi antreprenori:

    – De ce la noi preţurile cresc aşa de mult? Lumea se uită mai puţin la inflaţie şi mai mult la preţurile pe care le plăteşte, începând de la gaze, energie, până la ulei şi ouă. Uleiul este un etalon foarte prezent în discuţii. Faţă de inflaţia de 14,5% în mai, uleiul a crescut cu 44%.

    – De ce preţul la gaze a crescut atât de mult, dacă avem gaze? Gazele au crescut cu 86%, iar preţurile sunt plafonate, pentru că altfel ar fi crescut şi mai mult. Pentru că facturile sunt primite de la ENGIE sau de la un alt furnizor străin, oamenii încep să pună din ce în ce mai multe întrebări, cum ar fi de ce am dat gazele la străini, de ce am dat petrolul la străini, noi ce câştigăm din asta, că preţurile sunt mari oricum.

    Sistemul energetic din România este atât de complicat, încât lumea nu mai înţelege nimic, dar ştie că trebuie să plătească factura către companii străine.

    – De ce benzina şi motorina au crescut aşa de mult? Combustibilii au crescut cu 38%. Prea puţină lume ştie că 60% din preţul benzinei sau motorinei reprezintă taxe şi impozite. Ei ştiu cât plătesc la pompă, la OMV, MOL, care sunt companii străine.

    Un comerciant de produse petroliere din Brăila m-a avertizat: Ascultaţi-mă ce vă spun, în toamnă o să plătim 15 lei pe motorină (acum este 9 lei – n.r.).

    – De ce inputurile din agricultură au crescut atât de mult în câteva luni? Unde sunt combinatele de îngrăşăminte chimice ale noastre? De ce a trebuit să le închidem şi să stăm la mâna străinilor? Dacă le spui agricultorilor că inputurile s-au dublat iar preţurile s-au triplat, ei îşi răspund că banii îi fac traderii, care sunt străini. Şi că ei nu prea câştigă.

    – De ce luăm legume din Polonia şi marfa noastră nu o ia nimeni, nu o iau retailerii? Poate pentru că sunt străini? Tema magazinelor mari şi a taxelor pe care le impun este extrem de actuală şi la fiecare discuţie se pune problema de ce noi nu avem propriii noştri retaileri, unde să putem desface produsele noastre. Când li se răspunde că nu au cantitate suficientă pentru a fi luaţi de retaileri, replica este că statul, guvernul, nu-i ajută, nu le dă bani să investească pentru a-şi mări capacitatea de producţie, aşa cum fac alte ţări. Băncile nu le dau bani fără să aibă garanţii, iar ei nu au garanţii pe care să le pună.

    – De ce nu au fost trecut irigaţiile în PNRR, ca să luăm bani de la Uniunea Europeană pentru refacerea acestui sistem? Noi nu avem suficienţi bani pentru a investi în irigaţii pe cont propriu, iar statul a arătat că nu vrea să refacă acest sistem, pentru a fi dependenţi de importuri.

    – De ce nu mai avem zootehnie şi am ajuns să importăm carne de porc? Fermele de animale nu sunt un business rentabil, pentru că cei mari fac jocurile şi preţurile şi favorizează importurile. Statul român nu ne-ajută deloc să avem ferme, aşa cum fac alte state. Peste tot în lume guvernele îşi protejează fermierii, numai la noi nu. Suntem nevoiţi să vindem cerealele direct de pe câmp, pentru că nu avem cui să le vindem intern. Singurii cumpărători sunt traderii care fac preţurile. Guvernul nu ne încurajează să facem fabrici, nu ne dă bani de investiţii, iar băncile nu ne dau credite, pentru că nu au încredere în noi.

    – De ce cresc dobânzile, de ce creşte ROBOR aşa de mult, cum să crească de la 1% la 6%? Cum crede Banca Naţională că noi o să putem plăti o dobândă de 10%, ce politică face Mugur Isărescu? Creşterea dobânzilor începe să se vadă din ce în ce mai mult în ratele pe care companiile trebuie să le plătească pentru creditele luate. Lumea nu înţelege cum e cu corelaţia între inflaţie şi creşterea dobânzilor. În ultimii ani, băncile le-au dat credite când dobânzile erau mici, iar acum trebuie să plătească această creştere a dobânzilor, de care băncile nu le-au spus.

    – De ce nu mai avem forţă de muncă, ce face guvernul? Unde sunt românii noştri? Problema lipsei de forţă de muncă este pe primul loc pe lista companiilor. Unele firme au apelat la asiatici, dar altele spun că tot mai bine lucrează cu românii. Taxele pe muncă sunt considerate mari, aşa că mulţi preferă o formă de plată gri, adică o parte din bani (în special la nivelul salariului minim pe economie) sunt plătiţi oficial cu tot cu taxe, restul se dau prin diverse alte forme. În oraşele mijlocii şi mici aceasta este forma de plată.

    – Ce face guvernul cu taxele şi impozitele pe care noi le plătim, unde se duc banii, că noi nu-i vedem? După ce că noi plătim cele mai multe taxe, tot la noi vine controlul.

    Un antreprenor din Brăila a spus la Constanţa: De 26 de ani fac pâine, am 86 de angajaţi, nu am întârziat nicio zi cu plata taxelor şi impozitelor şi nimeni nu a venit vreodată să-mi spună mulţumesc. Dacă aş întârzia o zi, imediat ar veni în control.

    – De ce Orban îşi apără ţara şi guvernanţii noştri nu? Pentru companii, pentru antreprneori businessul nu prea are ideologie. Aşa că ei vor ca afacerile să meargă înainte. Războiul din Ucraina este văzut puţin diferit faţă de retorica oficială. Prin embargo, americanii au lovit în Uniunea Europeană, i-au lovit pe nemţi şi noi plătim acest preţ. Viktor Orban, premierul de forţă al Ungariei, este privit cu admiraţie pentru modul în care, cel puţin public, îşi apără ţara şi interesele ei. Patronii români  nu văd acelaşi lucru de la Iohannis sau de la guvern, considerând astfel că în final noi vom pierde cel mai mult.

    Acum toată lumea se pricepe la geopolitică şi fiecare are o părere legată de războiul din Ucraina, de lupta dintre americani şi ruşi, de modul cum România se poziţionează şi mai ales dacă vom câştiga ceva din acest conflict.

    Până acum companiile, antreprenorii, patronii plătesc creşterile de preţuri, pe care apoi încearcă să le transfere consumatorilor.

    Oricum, consumatorii mai au bani din ceea ce au strâns în anii anteriori, aşa că pe piaţă este încă linişte.

    Lumea a intrat în vacanţă, dar vine toamna şi atunci se vor vedea noile facturi.

    Stabilitatea cursului valutar este o ancoră destul de importantă economic, dar mai ales psihologic, ceea ce îi asigură Băncii Naţionale şi guvernatorului Mugur Isărescu o perioadă de linişte.

    Toată lumea crede că după terminarea războiului preţurile vor reveni unde au fost înainte dar, odată ce trec zilele iar conflictul se prelungeşte, lumea devine tot mai nervoasă. În special dezvoltatorii imobiliari, care nu mai vând ca înainte, dar se confruntă cu creşterile de preţuri.

    La afirmaţia mea că în 2022 România va înregistra cel mai mare PIB din istorie – 260 de miliarde de euro, replica unui patron român a venit imediat: dacă avem cea mai bună situaţie economică din istorie, aşa cum spuneţi dumneavoastră, de ce preţurile cresc, de ce creşte inflaţia, de cresc dobânzile. Eu ştiam că este invers.

  • Uluitorul drum al motorinei spre pragul de 9 lei pe litru: de la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% şi nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici

    ♦ Saltul spectaculos făcut de preţul carburanţilor nu reflectă evoluţia barilului de petrol în sine, cât mai ales pe cea a cotaţiilor produselor petroliere.

    În zona Barbu Văcărescu, Bucureşti, nicio staţie nu mai comercializează motorină standard sub preţul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în staţiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil.

    Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu aproape 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piaţă. Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.

    La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunţat cel de-al şaselea pachet de sacţiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului“, au anunţat liderii europeni.

    În 2021, UE a importat ţiţei în valoare de 48 de miliarde de euro şi produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia. La nivelul UE, dependenţa de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri. Astfel, consecinţele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de aşteptat ca presiunea pe preţ să rămână extrem de ridicată.

     

  • Când era banilor ieftini a ajuns la sfârşit în zona euro, iar dobânzile încep să crească în lumea occidentală, în Europa de Est se produce o ruptură. Aici, băncile centrale sunt o extensie a politicului

    Banca Naţională a Ungariei a semnalizat încetinirea ritmului în care majorează dobânzile, în timp ce la banca centrală a Cehiei preşedintele ţării a înlocuit oficiali cheie cu oameni pe placul său care se opun creşterilor de dobândă.

    Banca Centrală Europeană este de aşteptat să majoreze în iulie dobânda de politică monetară pentru prima dată după era de boom economic. Apoi din nou în septembrie. Sunt decizii mult aşteptate de guverne precum cel al Germaniei după ce inflaţia a depăşit orice aşteptări şi de prea multe ori pe chiar cele ale băncii centrale a zonei euro. În SUA, Rezerva Federală a început deja să scumpească creditul şi a promis că va arunca tot ce are în lupta cu cea mai puternică inflaţie dintr-o generaţie.

    În Europa de Est, băncile centrale au pornit războiul contra scumpirilor  mai devreme decât oriunde. Banca centrală a Ungariei a fost prima, dând startul creşterilor de dobânzi în urmă cu un an pentru ca acum să încetinească ritmul, deşi nu a reuşit să aducă inflaţia sub control. Instituţia este condusă de un fost ministru şi ajutor apropiat al premierului Viktor Orban devenit între timp critic al politicilor acestuia.

    Prin presa maghiară circulă zvonul că schimbarea de atitudine, sesizabilă în timp ce banca centrală a dat startul ciclului de creşteri de dobânzi, s-a produs pentru că Orban a considerat că Gyorgy Matolcsy  nu-i mai este de folos, aşa cum a fost cazul altor apropiaţi ai săi. Presa occidentală crede că guvernatorul este în continuare, sau a reintrat, în graţiile premierului. Guvernul lui Orban este adeptul creşterii economice pe bază de credit ieftin şi exporturi. Majorările de dobânzi nu ajută această politică. Exemplul Ungariei de anul trecut cu creşterile de dobânzi a fost urmat la foarte scurt timp de banca centrală a Cehiei.

    Instituţia trece acum prin schimbări de conducere care cel mai probabil vor schimba şi politica monetară. Noul guvernator Aleö Michl s-a pronunţat încă dinainte de a veni în funcţie împotriva majorărilor de dobândă. Iar preşedintele Cehiei Miloö Zeman, un personaj cu opinii şi politici controversate cunoscut pentru prietenia pe care i-o poartă liderului rus Vladimir Putin, a schimbat trei membri ai consiliului guvernator cu economişti adepţi ai relaxării politicii monetare (opusul majorărilor de dobânzi). Doar banca centrală a Poloniei mai pare hotărâtă să lupte contra inflaţiei cu creşteri de dobânzi apreciabile.

    Însă banca a intrat în acest război cel mai târziu, abia în octombrie, până atunci guvernatorul Adam Glapinski, în căutarea unui nou mandat, asigurând că inflaţia nu este o problemă şi că priorităţile sunt revenirea economică şi creditul ieftin (creditul scump taie elanul cheltuielilor şi investiţiilor, frânând economia, dar şi inflaţia – în teorie).

    Între timp, Glapinski şi-a obţinut mandatul dorit prin votul parlamentarilor, dar la limită, deşi a fost singurul candidat pentru post. El este considerat aliat de nădejde al liderului partidului de guvernământ Jaroslaw Kaczynski. Cei doi se cunosc de foarte mult timp. Miercuri, banca centrală poloneză a majorat dobânda de politică monetară cu

    75 de puncte de bază, adică mult, la 6%, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Este a noua majorare la rând. Inflaţia a ajuns la 14%. Glapinski, în contrast total cu ce spunea în urmă cu un an, se arată acum hotărât să lupte cu armanentul greu contra inflaţiei.

    În 2018, Glapinski s-a aflat în centrul unui scandal legat de salariile uriaşe ale unor ajutoare de-ale sale, scrie AP.

    În Cehia, în luna mai, Ales Michl, membru în boardul băncii naţionale nominalizat de preşedintele ţării pentru a-l înlocui pe Jiri Rusnok la conducerea instituţiei, cerea sfârşitul ciclului de creşteri de dobânzi, argumentând că nu astfel poate fi domolită o inflaţie care are la bază mai ales scumpirea energiei.

    El este considerat a avea idei pe placul preşedintelui Zeman şi este cunoscut pentru opoziţia faţă de înăsprirea politicii monetare.

    De asemenea, Zeman a numit trei noi membri în boardul băncii centrale (care are şapte membri) cu vederi asemănătoare celor ale sale şi ale lui Michl. Mandatele celor înlocuiţi şi al lui Rusnok expiră  la sfârşitul acestei lui, iar ei vor lăsa, probabil, moştenire o nouă majorare de dobândă, de 75 de puncte de bază sau mai mare. Dobânda de politică monetară va sări, astfel, de 6%. În ceea ce priveşte BCE, investitorii şi oficiali ai instituţiei se aşteaptă la cel puţin două majorări de dobândă anul acesta. Strategii Bank of America văd dobânda urcată cu 150 de puncte de bază până la sfârşitul lui 2022.

     

  • Statele Unite se confruntă cu „niveluri inacceptabile ale inflaţiei”

    Yellen a declarat în comentariile pregătite pentru Comisia de finanţe a Senatului că elemente din legislaţia privind cheltuielile propusă de preşedintele democrat Joe Biden ar putea contribui la reducerea costurilor pentru americani, inclusiv pentru medicamentele pe bază de reţetă şi iniţiativele privind energia curată.

    „În prezent, ne confruntăm cu provocări macroeconomice, inclusiv niveluri inacceptabile ale inflaţiei”, a spus Yellen, potrivit Reuters.

    Yellen a fost criticată de republicani după ce a recunoscut că a „greşit” anul trecut în privinţa traiectoriei pe care o va lua inflaţia şi se aşteaptă să se confrunte cu o interogare dură în faţa comisiei din Senat, în condiţiile în care creşterea preţurilor a atins maximele ultimilor 40 de ani.

    Ea a declarat că Rezerva Federală are responsabilitatea principală pentru scăderea inflaţiei şi că respectă independenţa Fed în stabilirea politicii monetare.

    „Pentru a atenua presiunile inflaţioniste fără a submina forţa pieţei muncii este necesară o poziţie bugetară adecvată care să completeze acţiunile de politică monetară ale Rezervei Federale”, a spus ea.

    Administraţia Biden face în continuare presiuni pentru o versiune redusă a agendei sale de cheltuieli sociale şi climatice, aflată în impas, care ar urma să ofere credite fiscale pentru tehnologiile de energie verde şi să reformeze preţul medicamentelor pe bază de reţetă.

    Yellen a declarat că propunerea de buget pentru anul fiscal 2023 a lui Biden, punctul central al audierii, sugerează „investiţii inteligente şi responsabile din punct de vedere fiscal: reducerea deficitelor şi menţinerea la un nivel scăzut a poverii economice a datoriei”.

    Cheltuielile sunt finanţate prin creşterea impozitelor pentru corporaţii şi pentru cei mai bogaţi americani, prin eliminarea lacunelor şi prin îmbunătăţirea colectării taxelor.

    Yellen a mai spus că este „foarte concentrată” pe continuarea unui acord de reformă fiscală globală între 137 de ţări, inclusiv un impozit minim global de 15%. „Am speranţa că şi Congresul va implementa acest impozit minim global ca parte a agendei sale legislative”, a spus ea.