BusinessMagazin

Tag: hotel

  • UPDATE: Bilanţul cutremurului din Nepal depăşeşte 3.600 de morţi

    Bilanţul cutremurului din Nepal a crescut la 3.617 morţi, luni, la două zile după tragedia care a determinat zeci de mii de persoane să îşi petreacă noaptea pe străzi, relatează AP, în pagina electronică.

    Dintre aceste victime, 1.302 s-au înregistrat doar în Valea Kathmandu. În plus, 6.515 persoane au fost rănite, a anunţat poliţia într-un mesaj postat pe Twitter.

    Până în prezent, 18 persoane au fost declarate decedate în urma unei avalanşe care a afecta tabăra de bază de pe Muntele Everest în urma cutremurului.

    Turiştii străini din Nepal sunt tot mai neliniştiţi în timp ce resursele de apă şi alimente se epuizează şi pe fondul penelor de curent electric. Camerele de hotel se găsesc foarte greu, aşa cum afirmă Pierre-Anne Dube, în vârstă de 31 de ani din Quebec, care a dormit pe trotuarul din faţa unui hotel. Ca mulţi alţii, ea este speriată şi vrea să plece cu primul avion pe care îl găseşte.

    “Nu putem contacta ambasada. Vrem să plecăm. Suntem speriaţi. Nu există alimente. Nu am mâncat o masă normală de la cutremur şi nu avem veşti despre ce se întâmplă”, susţine ea.

    Un oficial din Kathmandu, Ek Narayan Aryal, a declarat că au fost distribuite corturi şi apă, luni, în zece locaţii din capitală, dar că replicile au lăsat populaţia foarte speriată.

    “Au fost aproximativ 100 de cutremure şi replici, ceea ce a îngreunat eforturile de salvare. Chiar şi salvatorii sunt speriaţi şi fug din cauza lor”, a declarat el.

    Zeci de mii de persoane şi-au petrecut noaptea în parcuri sau pe un teren de golf. Altele au campat în pieţe înconjurate de dărâmături.

    “Nu ne simţim deloc în siguranţă. Au fost atât de multe replici. Nu se mai opreşte”, a declarat Rajendra Dhungana, în vârstă de 34 de ani, care şi-a petrecut ziua cu familia nepoatei sale pentru incinerarea ei la Templul Pashuputi Nath din Kathmandu. “Am văzut sute de cadavre arzând”, a afirmat ea.

    Cutremurul a fost cel mai grav din Nepal în peste 80 de ani. Acesta a distrus zone întregi din cartierele vechi ale capitalei nepaleze şi a fost suficient de puternic pentru a fi resimţit în India, Bangladesh, Tibet şi Pakistan.

    Cel mai puternic cutremur din Nepal a avut loc în 1934 şi a avut 8 grade. Acesta a distrus oraşele Kathmandu, Bhaktapur şi Patan.

  • Un manager român a făcut carieră conducând cele mai tari hoteluri ale lumii din grupul Marriott

    Ioan Mătieş a intrat din 2014 în plutonul de manageri pe care grupul Marriott îi trimite în toate colţurile lumii pentru a-i conduce hotelurile.

    Primul post al lui Ioan Mătieş a fost la Sheraton Frankfurt, unde a fost chelner la începutul anilor ’90 şi la debutul carierei sale, de-spre care nu ştia întru totul către ce se va îndrepta. Ce a ştiut însă destul de repede este că vrea să rămână în hotelărie şi peste 15 ani a ajuns tot la Frankfurt, în boardul de conducere al hotelului Marriott.

    A fost avansat la Frankfurt din funcţia de director food & beverage în cadrul JW Marriott Bucureşti, funcţie unde a ajuns după ce a participat la deschiderea hotelurilor Hilton (unde a şi lucrat timp de trei ani) şi Marriott din Bucureşti.

    La lansarea hotelului JW Marriott din Bucureşti, în 2011, Ioan Mătieş era director de evenimente. După doi ani şi jumătate, a fost promovat ca director al segmentului food & beverage, unde a rămas până în 2006, când a apărut şi în prima ediţie a catalogului Top 100 Tineri Manageri, editat de Business Magazin. În 2006, când avea 34 de ani, segmentul condus de Mătieş a adus hotelului Marriott 40% din cifra de afaceri de 42 de milioane de euro, adică aproximativ 17 milioane de euro, şi avea în subordine 270 de persoane, adică 65% din totalul de 450 de angajaţi.

    Poziţia strategică a sectorului F&B din cadrul JW Marriott Bucureşti l-a ajutat pe Ioan Mătieş în evoluţia sa ulterioară mai mult decât ar fi crezut: ”Ceea ce avem la JW Marriott încă nu există în Europa. La un hotel normal, încasările din food and beverage pot fi undeva între 5 şi 30%„, preciza el, adăugând că strategia segmentului pe care îl conduce implică, pe lângă evenimentele din cele 12 săli, atragerea de clienţi pentru cele trei restaurante atât din rândul persoanelor cazate la hotel, dar mai ales din cel al oamenilor de afaceri bucureşteni, restaurantele din cadrul hotelului făcând parte încă de la început din lifestyle-ul bucureştean.

    În articolul din 2006, Mătieş spunea că ”peste 10 ani mă văd într-un post de director general al unui hotel, în străinătate„. A bifat poziţia un pic mai devreme. Primul pas a fost întoarcerea la Frankfurt, în 2006, într-o poziţie similară cu cea din Bucureşti, de manager al segmentului de F&B. Opt ani mai târziu pleca în Kazahstan, la conducerea a două dintre cele şase hoteluri pe care Marriott le deţine acolo.

    Promovarea lui Mătieş a venit într-un an pe care conducerea Marriott îl consideră excepţional. Compania hotelieră a semnat anul trecut contracte pentru 650 de noi hoteluri (peste 100.000 de camere), triplând ritmul din urmă cu cinci ani. Marriott are acum 4.100 proprietăţi şi 18 branduri în 79 de ţări şi teritorii şi o echipă de peste 3.500 de general manageri care le conduc. Conform www.glassdoor.com, salariul de bază al unui GM din cadrul Marriott este de 75.000 de dolari anual.

    După 25 de ani de carieră în cadrul Marriott, Mătieş crede că a nimerit unde trebuia: ”Încă de la început m-am inte-grat total în cultura Marriott care are la bază angajaţii – asociaţii, cum se numesc toţi angajaţii Marriott. J.W. Marriott, fondatorul companiei, credea ferm că «având grijă de asociaţi, aceştia vor avea grijă de clienţi, iar aceştia vor reveni mereu». Aceste baze sunt actuale încă şi în prezent mi se potrivesc foarte bine şi contribuie la relaţia mea cu angajato-rul, care este excelentă„. Dincolo de cultura organizaţională, Mătieş consideră că Marriott l-a susţinut în îndeplinirea planului de carieră: ”Pot să spun cu siguranţă că da, mi-am îndeplinit planul de carieră. Dincolo de acesta, am urmărit întotdeauna şi ceea ce învăţ în acest timp şi pot afirma astăzi că sunt mulţumit de ambele aspecte„.

    În Kazahstan, Ioan Mătieş coordonează circa 320 de angajaţi în cele două hoteluri pe care le conduce: Renaissance Atyrau Hotel (cu 178 camere, 24 apartamente şi 10 săli de evenimente desfăşurate pe 6.500 de metri pătraţi) şi Marriott Executive Apartments (cu 134 camere). Anul trecut cele două hoteluri au însumat 93.000 de înnoptări, iar Mătieş spune că politica grupului nu permite publicarea datelor financiare per unitate. La un preţ mediu de 400 de dolari pe noapte, conform booking.com, cele 93.000 de înnoptări de anul trecut înseamnă un volum de business de aproximativ 37 milio-ane de dolari.

    Renaissance este unul dintre cele două hoteluri de cinci stele din Atyrau, dar este singura prezenţă a unui lanţ hotel-ier internaţional de cinci stele în principalul port al Kazahstanului. Atyrau este oraşul-port la Marea Caspică de importanţă strategică pentru ţara ale cărei principale surse de venit şi de investiţii sunt legate de petrol şi de industrii conexe. De fapt, Atyrau este principalul oraş din Kazahstan considerat că face parte şi din Asia, şi din Europa, fiind despărţit de fluviul Ural. Renaissance Hotels este unul dintre brandurile de cinci stele ale grupului Marriott, alături de Marriott Hotels, JW Marriott, The Ritz-Carlton sau Bulgari Hotels & Resorts. În Kazahstan, grupul deţine 6 hoteluri, care au împreună 900 de camere.

    După experienţe în cadrul Marriott în România, Germania şi Kazahstan, general managerul vorbeşte deja despre diferenţe de cultură şi de mediu care se simt cu acuitate şi în business: ”Una din diferenţele majore sunt segmentele de business. Cu toate că în prima fază concentrarea e pe turismul de business, diferenţele vin din componenţa acestui segment – de exemplu în Frankfurt accentul era pe expoziţii, conferinţe şi evenimente, iar în Kazahstan este o dependenţă ridicată de sectorul petrol şi gaze. Această dependenţă de un sector e deseori o provocare, cum sunt în acest moment efectele scăderii preţului petrolului. O altă diferenţă este dată de modul cum hotelul interacţionează şi se încadrează în comunitatea locală„.

    Pentru următorii zece ani, Ioan Mătieş îşi doreşte să aibă un ”impact pozitiv asupra evoluţiei hotelurilor de care sunt responsabil, să învăţ câte ceva din locurile în care mă aflu şi să ajut colegi care sunt la începutul carierei în dezvoltarea lor„ şi spune că nu are încă în plan să revină în România pentru a-şi deschide un hotel, deşi ”sună tentant„.

  • Un hotel din Budapesta a fost desemnat cel mai bun din Europa în 2014 (GALERIE FOTO)

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.

  • Actriţa Reese Witherspoon vrea să cumpere un hotel

    Celebra actriţă şi soţul ei au vizitat deja câteva clădiri din Nashville, un oraş din statul Tennessee, care au pontenţialul de a putea fi transformate într-un hotel de lux. Actriţa nu a semnat deocamdată niciun contract de vânzare-cumpărare, notează contactmusic.com.

    “Au mers acolo de câteva ori pentru a vizita mai multe proprietăţi. S-au întâlnit şi cu un arhitect şi cu un decorator, dar, deocamdată, nu au semnat nimic în mod oficial”, a dezvăluit o sursă pentru tabloidul Us Weekly.

    Reese Witherspoon, în vârstă de 38 de ani, nu a anunţat deocamdată faptul că doreşte să investească într-un hotel, însă le-a dezvăluit fanilor ei de pe Twitter că are în pregătire “un proiect secret”.

    Marţi, vedeta americană a publicat pe Twitter o fotografie care o arată în faţa unei clădiri vintage din Nashville. Fotografia este însoţită de următorul text: “Proiectul meu secret…vine în curând (sic)”.

    Actriţa americană şi-a petrecut copilăria în Nashville şi revine adeseori în acest oraş pentru a-şi vizita părinţii.

    Recent, Reese Witherspoon şi soţul ei au cheltuit 1,95 de milioane de dolari pentru o renovare completă a casei lor din Oak Hill, Tennessee.

    Actriţa americană are un fiu în vârstă de doi ani, Tennessee, cu Tim Toth, şi alţi doi copii – Ava, în vârstă de 15 ani, şi Deacon, în vârstă de 11 ani – cu fostul ei soţ, actorul Ryan Phillippe. Vedeta americană îşi va lansa şi un brand de lifestyle – Draper James – în această primăvară.

  • Actriţa Reese Witherspoon vrea să cumpere un hotel

    Celebra actriţă şi soţul ei au vizitat deja câteva clădiri din Nashville, un oraş din statul Tennessee, care au pontenţialul de a putea fi transformate într-un hotel de lux. Actriţa nu a semnat deocamdată niciun contract de vânzare-cumpărare, notează contactmusic.com.

    “Au mers acolo de câteva ori pentru a vizita mai multe proprietăţi. S-au întâlnit şi cu un arhitect şi cu un decorator, dar, deocamdată, nu au semnat nimic în mod oficial”, a dezvăluit o sursă pentru tabloidul Us Weekly.

    Reese Witherspoon, în vârstă de 38 de ani, nu a anunţat deocamdată faptul că doreşte să investească într-un hotel, însă le-a dezvăluit fanilor ei de pe Twitter că are în pregătire “un proiect secret”.

    Marţi, vedeta americană a publicat pe Twitter o fotografie care o arată în faţa unei clădiri vintage din Nashville. Fotografia este însoţită de următorul text: “Proiectul meu secret…vine în curând (sic)”.

    Actriţa americană şi-a petrecut copilăria în Nashville şi revine adeseori în acest oraş pentru a-şi vizita părinţii.

    Recent, Reese Witherspoon şi soţul ei au cheltuit 1,95 de milioane de dolari pentru o renovare completă a casei lor din Oak Hill, Tennessee.

    Actriţa americană are un fiu în vârstă de doi ani, Tennessee, cu Tim Toth, şi alţi doi copii – Ava, în vârstă de 15 ani, şi Deacon, în vârstă de 11 ani – cu fostul ei soţ, actorul Ryan Phillippe. Vedeta americană îşi va lansa şi un brand de lifestyle – Draper James – în această primăvară.

  • A renunţat la şefia unuia dintre hotelurile de top din Bucureşti şi a preluat un business de la zero

    La sfârşitul anului trecut, Sonia Năstase, fostul director general al Howard Johnson, a anunţat că pleacă din industria ospitalităţii după o carieră de 17 ani în domeniu. Cum a convins-o NestlÉ?

    “Industria ospitalităţii m-a format şi o iubesc. Am acceptat însă să încerc şi altceva, o industrie diferită, dar nu atât de diferită pentru mine pe cât ar părea“, începe să povestească Sonia Năstase cum a decurs tranziţia sa de la conducerea hotelului de 4 stele Howard Johnson la cârma unui business care abia îşi începe ascensiunea pe piaţa locală.

    Sonia Năstase este unul dintre seniorii pieţei hoteliere: şi-a început cariera la mijlocul anilor ’90, în cadrul World Trade Center Bucureşti, a lucrat apoi în vânzări la Athénée Palace Hilton, a coordonat deschiderea Howard Johnson de la conducerea departamentului de marketing şi vânzări, a plecat 
în consultanţă şi s-a întors la 
hotelul din Piaţa Romană patru ani mai târziu, în poziţia de director general.

    Numirea sa în 2009 la conducerea Howard Johnson i-a adus şi un supratitlu, care o urmăreşte de atunci: „prima femeie venită la conducerea unui hotel de cinci stele din Bucureşti“. În timpul mandatului ei, hotelul a trecut prin criză, a fost subclasificat pentru a putea acomoda diverse evenimente ale industriei farma (care nu merg la hoteluri de cinci stele, deoarece aşa zice codul ARPIM), dar a avut rezultate despre care Sonia Năstase spune acum că au fost „vizibile prin creşterea acestui segment de business“.

    În 2014, când a plecat din industria ospitalităţii, precedentul creat prin numirea unei femei la cârma unui hotel cu miză mare a rămas încă unic. Punând cap la cap Howard Johnson, Athénée Palace Hilton, Trend Hositality şi World Trade Center, Sonia Năstase a acumulat o experienţă de peste 
17 ani în industria ospitalităţii. 
Cum de a schimbat industria?

    „Ultimul meu proiect în cadrul hotelului a fost negocierea cu Sheraton, care a durat doi ani şi ju-mătate“, povesteşte Sonia Năstase, care a lucrat în cadrul fostului hotel Dorobanţi încă de la re-deschiderea acestuia. „În 2014, se împlineau 10 ani de la redeschiderea hotelului. 10 ani este vârsta la care regândeşti un hotel.

    Date fiind condiţiile actuale de piaţă, a trebuit să regândim înseşi aşezarea în piaţă şi brandul, deoarece vorbim despre o nouă lume: în 2004, când am lansat Howard Johnson, hotelul reprezenta o noutate, iar brandul, atâta timp cât era străin, atrăgea grad de ocupare fără probleme. Era cu totul alt context. Acum, după ce s-au deschis atât de multe hoteluri în Bucureşti şi după ce comportamentul consumatorilor s-a schimbat, bătălia a ajuns să se dea pe brand, pe sistemele de rezervări cele mai puternice, pe lanţurile hoteliere cu cele mai multe carduri de fidelitate emise“, explică Sonia Năstase decizia acţionarilor de a schimba numele hotelului, despre care nu s-a făcut încă public dacă va re-veni la 5 stele sau va rămâne la 4.

    Contractul de franciză semnat în ianuarie 2015 de Starwood & Resorts, proprietarul brandului Sheraton, şi Grand Plaza Hotel, proprietarul fostului hotel Howard Johnson, a dat startul procesului de conversie a celor 270 de camere existente în cadrul Grand Plaza Bucureşti către un nou hotel Sheraton.

  • Un antreprenor a renunţat complet la viaţa personală: nu are locuinţă, nici prieteni şi munceşte non-stop – VIDEO

    Cillin Perera este fondatorul companiei Avilinga, cu sediul în Elveţia, care oferă cursuri de limbi străine altor companii din jurul lumii.

    Omul de afaceri australian călătoreşte, datorită jobului său, sute de mii de kilometri în fiecare an. Bărbatul se află atât de des pe drum încât a renunţat la apartamentul său şi este, practic, fără locuinţă stabilă.

    “Nu petrec mai mult de 4-5 zile într-un anumit loc”, spune Perera. “Trăiesc doar în hoteluri.” Perera îşi petrece timpul fotografiind aeroporturi, lobby-uri de hotel şi zonele rurale ale ţării în care se află. Contul său de Instagram, Homeless CEO (CEO-ul fără casă, n.r.) a ajuns la aproape 16.000 de fani.

    “Nu mă văd făcând nimic altceva”, a povestit Perera în cadrul unui interviu acordat celor de la BBC. “Adevărul e că sunt puţini care s-ar descurca într-o asemenea situaţie, pentru că e greu să nu ai timp să te acomodezi cu un loc.”

     

  • Incendiu la un hotel din Cluj-Napoca. 40 de persoane au fost evacuate

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj, Mihai Iacob, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că incendiul a izbucnit la acoperişul şi la mansarda hotelului, pompierii intervenind cu două autospeciale.

    Totodată, la faţa locului a fost trimisă şi o ambulanţă a Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj.

    “Incendiul a izbucnit la un hotel de pe strada Moldovei din Cluj-Napoca. S-a intervenit cu două autospeciale de la ISU şi cu o ambulanţă. Au fost aproximativ 40 de persoane evacuate, dar nu sunt victime. A ars mansarda, pe o suprafaţă de 30 de metri pătraţi, iar intervenţia pentru stingerea focului este în derulare şi încă nu se cunoaşte cauza probabilă a incendiului”, a spus Mihai Iacob.

    Hotelul la care a izbucnit incendiul se află în apropierea Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca.

     

  • Fostul hotel Howard Johnson din Bucureşti devine primul Sheraton din România

    Contractul de franciză marchează astfel startul procesului de conversie a celor 270 de camere existente în cadrul Grand Plaza Bucureşti către un nou hotel Sheraton.

    “Suntem încântaţi să fim parteneri alături de Grand Plaza Hotel în realizarea primului nostru proiect de dezvoltare a unui hotel prin care vom introduce brandul Sheraton în capitala României, o capitală cu un potenţial şi o dinamică extraordinară”, a declarat într-un comunicat Michael Wale, preşedintele Starwood Hotels & Resorts, Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

    El a adăugat că având cea mai mare notorietate şi reprezentare la nivelul portofoliului Starwood, Sheraton continuă să fie un “pionier” în mai multe pieţe emergente din întreaga lume.

    MEDIAFAX a relatat la finele anului 2013, citând surse din piaţa hotelieră, că lanţul Starwood pregăteşte intrarea pe piaţa românească a brandului Sheraton, prin afilierea fostului hotel Dorobanţi.

    Sheraton Bucharest Hotel va avea 270 de camere, două restaurante, un bar şi un club lounge.

    Brandul Sheraton a finalizat recent o revitalizare comercială la nivel global în valoare de 6 miliarde dolari şi este în prezent în proces de extindere la nivel mondial, în valoare de 8 miliarde de dolari, aflat în derulare în următorii trei ani. Sheraton este deţinut de Starwood Hotels & Resorts Worldwide şi este cel mai mare brand al acestuia, fiind una dintre cele mai importante companii de ospitalitate şi agrement din lume, cu aproape 1.200 de imobile în 100 de ţări şi 181.400 de angajaţi în cadrul proprietăţilor sale deţinute şi administrate.

    Starwood este un integrator complet, la nivel de proprietate de operare şi francizare pentru hoteluri, staţiuni şi reşedinţe, cu mărci precum Sf. Regis, Luxury Collection, W, Westin, Le Méridien, Sheraton, Four Points by Sheraton, Aloft şi Element.

    Grand Plaza Hotel este proprietarul şi compania care operează Grand Plaza Hotel, fostul hotel Dorobanţi din Bucureşti.

    La finele anului trecut Consiliul Concurenţei a anunţat aprobarea tranzacţiei prin care Tatika Investments din Cipru, care deţine Ramada Parc şi Ramada Plaza, preia International Business Trading, propriatara Howard Johnson Bucureşti, cele trei hoteluri aparţinând indirect, potrivit unor surse, omului de afaceri Radu Dimofte.