BusinessMagazin

Tag: firma

  • Cum au reuşit doi români să scoată milioane de euro din piatră seacă

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere. Au reuşit astfel ca în fiecare din cei nouă ani de activitate ai firmei ce vinde piatră naturală să bifeze creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20 şi 40%. Pentru anul în curs, previzionează afaceri de 5,5 milioane de euro, iar strategia de anul viitor include extinderea pe două pieţe externe.

    „Am fost primii care am mizat pe online ca nişă într‑un domeniu dominat de vânzări directe şi deplasarea pe şantiere”, descrie antreprenoarea Mariana Brădescu motivele pentru care împreună cu soţul său, Sergiu Constantinescu, au ales denumirea mărcii – PiatraOnline – în urmă cu aproape un deceniu; afacerile sunt operate de firma Rock Star Construct. Alături de platforma Piatraonline (relansată anul acesta şi care are în portofoliu peste 1.500 de repere din 15 ţări), afacerea include şi un showroom în Bucureşti cu piatră naturală provenită din cariere din străinătate, din ţări precum Turcia, Egipt, India, China, Spania, Bulgaria. Potrivit antreprenorilor, de la înfiinţare şi până acum firma Rock Star Construct a vândut peste un milion de metri pătraţi de piatră naturală. Cei doi previzionează venituri de aproximativ 5,5 milioane de euro până la finalul acestui an. În plus, în baza cererilor primite, dar şi a produselor pe care le au în showroom şi în magazinul online, anticipează o creştere a cifrei de afaceri cuprinsă între 20 şi 30% pentru 2017.

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au început să lucreze în domeniul construcţiilor imediat după terminarea facultăţii. Antreprenoarea a făcut studii de management şi marketing, iar soţul său a terminat studii de administraţie publică. Mariana Brădescu şi-a început cariera în cadrul firmei părinţilor săi, axată pe producţia de pavaje din beton şi piatră decorativă din beton, activitatea ei constând în dezvoltarea bazei de clienţi. Sergiu Constantinescu a fondat firma Rock Star Construct la sfârşitul anului 2007, „din dorinţa de a inova într-un domeniu destul de anost”, perioadă în care a cunoscut-o şi pe soţia şi partenera sa în afaceri. „În primii ani, am făcut totul singuri şi am îndeplinit toate rolurile dintr-o companie: achiziţii, parteneriate, vânzări, relaţia cu clienţii şi financiar”, povesteşte Brădescu. Au deschis astfel primul magazin online din România dedicat exclusiv comercializării pietrei naturale, într-o perioadă în care vânzările online erau puţin dezvoltate în România, axându-se de la început pe livrarea la nivel naţional. „Ne‑am început activitatea exact în anii de criză – am început cu adevărat activitatea în această piaţă în 2009, an în care criza economică era în plină desfăşurare. Aşadar, am fost nevoiţi să învăţăm să cum să ne descurcăm într-o piaţă în cădere, unde disponibilul financiar era foarte puţin, astfel încât trebuia să lupţi pentru fiecare client în parte”, descrie Brădescu începuturile afacerii. Investiţiile de început în Rock Star Construct sunt de ordinul sutelor de mii de euro. „La momentul înfiinţării, investiţiile nu au fost atât de mari deoarece am pornit cu stocuri mici şi o listă foarte mică de furnizori. Pe parcurs am decis să investim în mod susţinut în stocuri – acestea reprezintă investiţiile cele mai mari”, explică antreprenoarea.

    În 2010 au deschis primul showroom, un spaţiu de circa 300 mp în Bucureşti. 2011 a fost însă anul care a marcat creşterea afacerii piatraonline.ro. S-au orientat în acel an pe comercializarea modelelor de piatră folosite pentru placări exterioare şi au inclus în oferta lor două dintre cel mai bine vândute produse: marmura şi travertinul. Tot în 2011 au semnat primele contracte de exclusivitate cu câteva cariere şi au început colaborări cu ţări noi: Turcia, Germania şi Egipt. Au devenit de asemenea furnizor din Marea Britanie şi Europa pentru tratamente şi soluţii profesionale pentru îngrijirea pietrei naturale. În următorii ani şi-au extins gama de produse, au mărit echipa Rock Star Construct şi au început să lucreze la realizarea showroomului de piatră naturală de 1.000 de metri pătraţi, inaugurat în 2014, în urma unei investiţii de 350.000 de euro. În acelaşi an, au relansat şi magazinul online – pe o nouă platformă – au dublat mărimea echipei (care în prezent numără circa 30 de angajaţi) şi şi-au inaugurat un departament intern de creaţie.

    Anul trecut, compania a înregistrat o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. „Ne-am propus de la an la an să avem o creştere cuprinsă între 30 şi 50 % a businessului piatraonline.ro. Am mizat pe o comunicare foarte bună cu clienţii noştri şi pe strategii avansate de marketing online şi offline”, descrie Mariana Brădescu rezultatele recente ale companiei.

    În prezent, preţurile pentru produsele comercializate de Rock Star Construct încep de la 32 lei mp cu TVA, pentru piatra poligonală kavala (varianta rustică a placărilor), şi ajung până la 300-400 de lei în cazul mozaicurilor din marmură de Thasos, unul dintre cele mai scumpe materiale la nivel mondial. Potrivit antreprenorilor, cel mai popular material vândut pe site-ul lor este travertinul. Ei spun că nu se adresează unui profil specific de clienţi: „Sunt deopotrivă clienţi care vor să cumpere 10 mp de piatră naturală pentru diverse amenajări interioare, dar şi clienţi cu ansambluri rezidenţiale, constructori, arhitecţi, spaţii comerciale etc.”

    Anul acesta, 60-65% din vânzări au fost de tipul B2C. „Ne-am bazat pe zona de online şi în aceasta se regăsesc mai mult clienţii B2C. Cu siguranţă 2017 va fi marcat de o creştere a segmentului de B2B prin lansarea unor facilităţi pentru această zonă, cum sunt constructorii şi arhitecţii”, descrie antreprenoarea una dintre preocupările pentru anul viitor. De altfel, Mariana Brădescu spune că una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă este îmbinarea clienţilor B2C şi B2B în acelaşi context. Totodată, faptul că acesta este un domeniu încă nou şi necunoscut în România se traduce printr-o muncă de educare a pieţei şi de informare corectă a clienţilor, în special în zona de B2C, spune antreprenoarea. „Cea mai mare dificultate de care ne lovim în acest domeniu este faptul că oamenii nu sunt suficient de bine informaţi şi, de multe ori, optează pentru un material total nepotrivit proiectului lor atât din punct de vedere al calitătii, cât şi al aspectului.” O parte din angajaţii lor, arhitecţi şi designer specializaţi, oferă şi consultanţă în acest sens.

    Din strategia lor nu a lipsit şi organizarea campaniilor de Black Friday – au organizat prima astfel de campanie în toamna lui 2014. Aceasta a fost o iniţiativă bine primită de piaţă, în contextul în care, în 2015, valoarea vânzărilor pentru primele trei ore de Black Friday a fost de peste 214.000 de lei (respectiv peste 48.000 de euro), iar la final de zi valoarea a ajuns la o valoare de trei ori mai mare (aproximativ 150.000 de euro). Cele mai comandate produse au fost foile de ardezie şi travertin, iar 80% dintre comenzi au venit de pe magazinul online al firmei, potrivit Marianei Brădescu. Pentru ediţia din acest an, reprezentanţii companiei au pregătit clienţilor peste 20.000 de metri pătraţi de materiale de construcţii şi au avut vânzări de peste 320.000 de euro pentru produsele din piatră naturală.

    Potrivit Marianei Brădescu, investiţiile companiei cresc de la o zi la alta, în funcţie de numărul de repere din gama lor de produse. Totodată, investiţii se fac şi în utiljaje, tehnologizări şi automatizări. „Suntem într-un proces de creştere şi dezvoltare continuă. Am decis, ca strategie de business, să reinvestim profitul pentru a accelera şi a îmbunătăţi procesele interioare şi  calitatea serviciilor oferite clienţilor”, descrie antreprenoarea una dintre principalele concentrări ale companiei. Doar în ultimele luni, investiţiile totale ale companiei au ajuns la aproximativ 60.000 euro. Mare parte din acestea au fost direcţionate în campania de marketing ce a vizat rebrandingul companiei, inclusiv un nou logo. O parte din investiţii au fost direcţionate spre zona de dezvoltare managerială şi de sisteme: o platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional, organizare internă în ceea ce priveşte echipa de specialişti. „Credem că înainte de toate trebuie să avem un sistem intern foarte bine organizat, după care să ţintim o creştere mai mare”, explică Brădescu.

    Pregătirea minuţioasă este necesară mai ales în contextul în care compania pregăteşte pentru 2017 intrarea pe două pieţe noi, direcţie în care spun că au demarat câteva acţiuni, dar nu oferă încă detalii referitoare la acestea. Planurile pentru anul viitor vizează şi extinderea capacităţii de stocare, astfel încât compania să poată oferi 99% din produse în stoc permanent – în prezent capacitatea actuală de stocare este folosită la maximum.

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     

  • De ce apartamentele unui cartier bucureştean s-au scumpit cu 12.000 de euro într-un singur an

    Preţul apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală a crescut în noiembrie faţă de octombrie cu 400 de euro (0,5%), dar şi cu 1.900 de euro (2,46%_ faţă de noiembrie 2015, arată Indexul imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Indexul a fost realizat pe baza anunţurilor eligibile publicate în două ediţii ale Anunţului Telefonic.

    „Faţă de luna anterioară nu există variaţii semnificative pe zone, sunt şi plusuri şi minusuri „normale” de la 1.000 de euro până la 4.000 de euro, iar ca de obicei, plusurile semnificative pot fi explicate prin listări noi”, au spus oficialii Coldwell Banker.

    Cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an s-au întâlnit în cartierele Titan şi Vitan, unde preţurile au urcat cu 12.000 de euro, respectiv 10.000 de euro. În cartierul Titan spre exemplu, cea mai mare noutate din acest an o reprezintă mallul ParkLake, iar tot în estul Capitalei, în zona Obor a fost inaugurat luna trecută şi mallul Veranda.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • România a urcat pe cinci poziţii în clasamentul global Paying Taxes 2017 calculat de PwC

    România a urcat 5 poziţii, până pe locul 50, în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume, informează PwC.

    În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).

    La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est, cu 161 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 164 de ore şi un nivel global de 251 de ore.

    În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 25,6 de plăţi şi una a Uniunii Europene de doar 11,8 plăţi anual.

    „Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, spune Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Paying Taxes 2017 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

    Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 55.

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • Fostul preşedinte AEP, Ana Maria Pătru, a primit mită de la SIVECO pentru contracte

    Fostul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a primit mită de la reprezentanţii firmei SIVECO pentru a derula contracte cu instituţia pe care a condus-o, potrivit motivării deciziei de arestare dată de magistraţii Tribunalului Prahova.

    “În motivarea propunerii s-a arătat că, în perioada aprilie-iunie 2008, A.M.P (Ana Maria Pătru -n.r.), în calitate de vicepreşedinte al A.E.P. – funcţie cu rang de secretar de stat – a pretins de la reprezentanţii SC S. R. SA contravaloarea unui apartament şi a primit, în cursul anului 2009, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea imobilului-apartament, promiţând în schimb că va susţine derularea în bune condiţii a contractului nr. 80703/25.04.2008 încheiat de SC S. R. SA cu A.E., precum şi că va susţine acelaşi agent economic pentru obţinerea şi derularea unor contracte viitoare cu instituţia publică precizată, fapt care s-a şi realizat”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, care a decis arestarea fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru.

    Potrivit unui raport de activitate al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pe anul 2008, raport postat pe site-ul instituţiei, acelaşi contract de achiziţie, respectiv cel cu numărul 80703/25.04.2008, a fost cu firma SIVECO România.

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 44 de magazine şi peste 8000 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • Cum să-ţi selectezi cei mai buni oameni şi ce să faci cu angajaţii actuali pentru a deveni mai performanţi

    Există o personalitate dezirabilă sau indezirabilă pentru un post? Cum poţi prezice performanţa unei persoane într-o organizaţie nouă? Cât de mari sunt pierderile în cazul unei recrutări greşite? Cât de profitabil este, în schimb, un angajat care se potriveşte perfect cu poziţia pe care o ocupă, nu numai din perspectiva experienţei şi a abilităţilor, ci şi a inteligenţei? Ce rol joacă personalitatea angajaţilor în ecuaţia care are drept rezultat profitul firmei? Iată doar câteva dintre întrebările la care răspunde Andrei Ion, directorul companiei de talent management care reprezintă în România organizaţia internaţională CEB/SHL Talent Measurement.

    De mic prefer jocurile RPG (Role – Playing – Games) nu doar pentru că mă pot vedea transformat într-un erou care se luptă cu dragoni, ci pentru că în aceste jocuri atât personajul principal cât şi companionii lui sunt transparenţi, cu punctele forte şi cele slabe la vedere. Vezi imediat, prin intermediul unor atribute (de pildă putere, inteligenţă, agilitate) ce poate şi ce nu poate să facă un anumit personaj. Astfel, strategia de luptă este crucială şi face diferenţa dintre victorie şi înfrângere. În lumea reală însă, oamenii nu cară după ei o foaie cu atribute şi sunt mai greu de citit şi de coordonat. Folositoare se dovedeşte, pe piaţa muncii, evaluarea psihologică a oamenilor, prin instrumente de măsurare psihologică, susţine Andrei Ion, managing director al filialei române care reprezintă liderul mondial în servicii de evaluare.

    La cei 32 de ani ai săi, Andrei Ion este un tip jovial care nu pare să-şi fi pierdut entuziasmul pe care l-a arătat în 2011, când a convins SHL să aleagă o mică firmă locală (42 Organizational Assessment) ca partener oficial pe plan local; recent, activitatea lor s-a extins şi în Serbia şi în Bulgaria. Tânărul este lector la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Bucureşti şi membru al mai multor organizaţii de profil, ca European Association of Psychological Assessment, International Test Commission şi Association of Industrial and Organizaţional Psychology. Povesteşte acum că tatăl său l-ar fi văzut în rândurile Poliţiei Române, însă el a fost atras mai degrabă de misterul minţii umane decât de legile create de om. „Unul dintre misterele mari mi s-a părut comportamentul uman şi creierul uman, ce îi determină pe oameni să acţioneze, să facă lucrurile diferit unul faţă de celălalt. Sunt importante diferenţele dintre personalităţi, dintre culturi diferite, iar structura de personalitate contribuie la performanţă în funcţie de contextul de muncă.”

    Povestea începe în urmă cu mai bine de 15 ani, atunci când echipa de sociologi şi psihologi formată din Dan Petre, Dragoş Iliescu, Vlad Tureanu şi Cosmin Peleaşa au format D&D Research, o companie de cercetare de marketing care viza şi psihologia clientului, nu doar preferinţele consumatorului şi atitudinea acestuia faţă de un produs. Ei au dezvoltat ulterior Test Central, în sfera testelor psihologice, iar în 2011 li s-a alăturat Andrei Ion, care activase în consultanţă pe resurse umane ca freelancer.

    La finalul lui 2011, SHL căuta să intre pe piaţă din România, iar alături de recomandarea lui Dave Bartram, directorul de cercetare al SHL Group, directorii regionali ai grupului au fost convinşi de echipa 42 Organizational Assessment că sunt alegerea potrivită. În martie 2012 a avut loc intrarea oficială a SHL în România, la conducere fiind numit Andrei Ion; cifra de afaceri a companiei a crescut de mai bine de patru ori de-atunci, de la 160.000 de euro în 2012 la 750.000 de euro pentru 2016, conform peviziunilor. „La început, eram trei oameni, fiecare cu atribuţii şi în alte părţi. Eu predam la facultate, eram blocat şi cu doctoratul trei zile din săptămână – de obicei vineri, sâmbătă şi duminică”, explică Andrei Ion. Tot el adaugă că adesea s-a întâmplat să aibă un ritm extrem de alert, cu nopţi în care nu dormea mai mult de două ore. Dar aşa au reuşit să obţină şi rezultate: „Aşa am reuşit să avem cea mai mare creştere anuală din grup. Totuşi nu ne-am atins potenţialul maxim”, spune cu entuziasm tânărul.

    ACHIZIŢIA ŞI MOBILITATEA TALENTELOR

    SHL oferă servicii de evaluare a resursei umane în sfera de business pentru achiziţia şi mobilitatea talentelor. Prima componentă se referă la recrutare, compania angajându-se să-şi ajute clienţii să recruteze mai rapid şi mai eficient, iar ramura a doua se referă la indentificarea şi dezvoltarea angajaţilor aflaţi deja în organizaţie; Andrei Ion rezumă activitatea astfel: „te ajutăm să-ţi alegi cei mai buni oameni înainte să intre în organizaţie şi ce să faci cu ei odată intraţi în companie”.
    Pentru multe firme din România, procesul de recrutare arată astfel: sunt adunate CV-uri, urmează o selecţie a candidaţilor în funcţie de experienţă şi aptitudini, apoi un interviu şi, uneori, un test tehnic pentru a dovedi cunoştiinţele necesare; apoi se face alegerea. 

    Chiar şi aşa, sunt cazuri în care persoana selectată fie nu este potrivită pentru acel job, fie nu deţine abilităţile trecute în CV; sau se întâmplă ca persoana respectivă să plece după şase luni. În opinia lui Andrei Ion, acest lucru este cauzat cel mai adesea de faptul că persoana recrutată nu se potriveşte cu acel post, în compania respectivă. „Intrumentele noastre sunt utilizate pentru a prezice cât mai corect modul în care un candidat sau angajat va performa într-un anumit rol. Testele se bazează pe preferinţele de personalitate, preferinţe comportamentele relevante şi elementele care îl motivează,” spune reprezentantul filialei locale a SHL.

    Chiar şi aşa, sunt cazuri în care persoana selectată fie nu este potrivită pentru acel job, fie nu deţine abilităţile trecute în CV; sau se întâmplă ca persoana respectivă să plece după şase luni. În opinia lui Andrei Ion, acest lucru este cauzat cel mai adesea de faptul că persoana recrutată nu se potriveşte cu acel post, în compania respectivă. „Intrumentele noastre sunt utilizate pentru a prezice cât mai corect modul în care un candidat sau angajat va performa într-un anumit rol. Testele se bazează pe preferinţele de personalitate, preferinţe comportamentele relevante şi elementele care îl motivează,” spune reprezentantul filialei locale a SHL.