BusinessMagazin

Tag: experienta

  • Nu şi-a permis să-şi cumpere o casă aşa că a construit una singură urmărind clipuri pe YouTube. Cum arată casa – GALERIE FOTO

    „Avem nevoie de o schimbare, de ceva al nostru. M-am îngrijorat pentru copii, că nu vor avea stimă de sine şi încredere”, a declarat ea. Pentru că nu şi-a putut permite o casă nouă a decis să construiască una singură, cu experienţă şi cunoştinţe zero.Totul a început în 2007, când femeia a văzut o casă lovită de tornadă din care a rămas doar fundaţia. „M-a făcut să mă gândesc cum ar fi casa noastră de vis”, a declarat Cara. Copiii ei, care atunci aveau 2, 11, 15 şi 17 ani, au fost de acord cu asta, mai ales pentru că aceasta era singura cale de a scăpa de violenţa domestică la care erau supuşi.

    Folosind un împrumut bancar de 150.000 dolari pentru materiale, cu ajutorul a numeroase  tutoriale de pe Youtube şi munca în echipă aceştia au reuşit. Au învăţat să construiască o casă, să toarne o fundaţie şi, în cele din urmă, au construit o casă de 3.500 de metri pătraţi cu cinci dormitoare, un garaj şi un magazin imens. Cara şi familia ei trăiesc de opt ani în casa respectivă şi spune că acum toţi copii săi sunt „neînfricaţi”.  Puteţi citi mai multe despre Cara şi familia ei în cartea sa numită „Rise”. 

  • Ana Hotels are un nou preşedinte al consiliului de administraţie. Cine o înlocuieşte pe Alexandra Copos de Prada

    Vasile Iuga a acumulat o experienţă de management de 26 de ani în cadrul PriceWaterhouseCoopers, unde a lucrat încă din 1991 şi unde a  devenit partener internaţional în anul 1997. Între 2004 şi 2015 a ocupat funcţia de Country Managing Partner, coordonând peste 600 de angajaţi din cinci birouri regionale. Între 2008 şi 2015, domnul Vasile Iuga a fost Managing Partner al PwC Europa de Sud-Est, având în subordine activitatea companiei din nouă ţări. Din anul 2004 a fost membru al boardului PwC Central and Eastern Europe Management Board. 

    Iuga este licenţiat al Facultăţii de Aeronautică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. A absolvit cursuri la Harvard Business School, la London Business School, la Institut Européen d’Administration des Affaires / European Institute of Business Administration (INSEAD, Fontainebleau, Paris) şi la International Institute for Management Development (IMD, Lausanne).

    Acesta o înlocuieşte în poziţia de preşedinte al consiliului de administraţie Ana Hotels pe Alexandra Copos de Prada, care a decis să se dedice în întregime business-ului pe care îl conduce din 2014, Ana Pan, precum şi dezvoltării unor start-up-uri proprii în străinătate.

  • Femeia care se află la cârma unuia dintre cele mai bune lanţuri hoteliere din România

    Christine Schillings a mai lucrat în România, în perioada 1996-1999, ca director financiar în cadrul Hilton Athénée Palace din Bucureşti. Ea spune că, în afara zonei de business, „o activitate care îmi face o plăcere deosebită şi mă încarcă cu foarte multă energie este coachingul. Înainte de a reveni în România, obişnuiam să îmi dedic câte două săptămâni în fiecare an acestei activităţi. 

    Prin aceste sesiuni informale de coaching îi ajutam pe tineri să depăşească mai uşor diversele provocări din carieră dar şi din viaţă, în general, iar pentru mine ele însemnau o satisfacţie enormă.” Povesteşte că de la întoarcerea în România a remarcat un grad sporit de implicare a managerilor de top şi nu numai în diverse asociaţii, organizaţii nonprofit sau grupuri de lucru cu activitate sportivă, culturală, muzicală, de protecţie a mediului înconjurator sau, pur şi simplu, cu activitate civică. „Cred că este un lucru foarte bun pentru societate, pentru că aceste persoane devin, inevitabil, modele pentru angajaţii lor şi pentru societate în general şi duc la transformarea, la evoluţia ei.”

    Dacă ar fi preşedinte pentru o zi, Christine Schillings ar iniţia un plan naţional de îmbunătăţire a accesului la educaţie (nu doar la cea primară, ci şi la educatia de tip profesional) pentru categoriile defavorizate. „Aş mai chema forurile legislative să iniţieze un set mai substanţial de legi pentru protecţia mediului înconjurător. Aş face şi un live feed, pe pagina oficială de Facebook a preşedinţiei, în care aş povesti lumii despre frumuseţea şi autenticitatea atracţiilor turistice din România, despre care se ştie încă mult prea puţin în străinătate.”

  • Un nou tip de cinematograf s-a deschis în România. Cât costă un bilet

    „Suntem încântaţi să fim gazda primului cinematograf VR din ţara noastră şi să aducem clienţilor noştri un proiect de divertisment diferit pe piaţă. Oamenii caută în permanenţă experienţe autentice, de aceea avem în vedere alegerea celor mai potrivite oportunităţi de entertainment în Veranda Mall. THE VR CINEMA este printre serviciile care ne poziţionează diferit în industria centrelor comerciale şi ne încurajează să continuăm să inovăm.”, declară Andrei Pogonaru, dezvoltatorul Veranda Mall.

    Deborah Chen, fondatoarea THE VR CINEMA, adaugă: „Odată cu lansarea primului cinema VR din România ne dorim să aducem curiozitatea de a încerca această experienţă tuturor, nu doar tinerilor, dar şi copiilor, bunicilor şi tuturor celor care, până acum, nu au avut oportunitatea de a descoperi minunata lume a VR-ului.

    Realitatea virtuală este considerată drept cel mai inovator mijloc de comunicare, ca urmare a capacităţii sale fără precedent de a asigura experienţe şi de a pune în practică idei curajoase. Filmele de realitate virtuală au o putere  incredibilă de a crea empatie şi de a stimula acţiunea şi imaginaţia.

    Ne dorim ca un număr cât mai mare de persoane să ia contact cu această tehnologie. În următorii ani, VR-ul va aduce schimbări majore în societatea noastră. De exemplu, realitatea virtuală poate fi utilizată în scop educaţional, oferindu-le elevilor posibilitatea de a învăţa mai rapid şi mult mai interactiv decât până acum. Imaginaţi-vă o lecţie de geografie în cadrul căreia elevii au ocazia de a merge pe gheaţa din Antarctica în timp ce învaţă despre calotele glaciare. Acestea pot fi o serie de experienţe foarte intuitive şi reale.”

    THE VR CINEMA din Veranda Mall oferă experienţe VR de 30 de minute, aceasta fiind, de altfel, durata recomandată. Pasionaţii de filme pot alege dintr-un portofoliu de 17 producţii grupate în patru pachete tematice: documentare, comedii, călătorii şi Sci-Fi, şi au ocazia să urmărească filme diferite în acelaşi timp.

    THE VR CINEMA este deschis zilnic, între 14:00 şi 22:00 în timpul săptămânii, şi de la 11:00 la 22:00 în weekenduri. Locaţia are o capacitate de 15 locuri, iar scaunele au mobilitate 360 grade, ceea ce le permite clienţilor să se rotească, efect ce contribuie la o experienţă VR completă. 

    Preţul unui bilet este de 25 de RON, iar cele cu discount costă 20 de RON. De asemenea, sunt aplicate discounturi de grup.

  • Un nou tip de cinematograf s-a deschis în România. Cât costă un bilet

    „Suntem încântaţi să fim gazda primului cinematograf VR din ţara noastră şi să aducem clienţilor noştri un proiect de divertisment diferit pe piaţă. Oamenii caută în permanenţă experienţe autentice, de aceea avem în vedere alegerea celor mai potrivite oportunităţi de entertainment în Veranda Mall. THE VR CINEMA este printre serviciile care ne poziţionează diferit în industria centrelor comerciale şi ne încurajează să continuăm să inovăm.”, declară Andrei Pogonaru, dezvoltatorul Veranda Mall.

    Deborah Chen, fondatoarea THE VR CINEMA, adaugă: „Odată cu lansarea primului cinema VR din România ne dorim să aducem curiozitatea de a încerca această experienţă tuturor, nu doar tinerilor, dar şi copiilor, bunicilor şi tuturor celor care, până acum, nu au avut oportunitatea de a descoperi minunata lume a VR-ului.

    Realitatea virtuală este considerată drept cel mai inovator mijloc de comunicare, ca urmare a capacităţii sale fără precedent de a asigura experienţe şi de a pune în practică idei curajoase. Filmele de realitate virtuală au o putere  incredibilă de a crea empatie şi de a stimula acţiunea şi imaginaţia.

    Ne dorim ca un număr cât mai mare de persoane să ia contact cu această tehnologie. În următorii ani, VR-ul va aduce schimbări majore în societatea noastră. De exemplu, realitatea virtuală poate fi utilizată în scop educaţional, oferindu-le elevilor posibilitatea de a învăţa mai rapid şi mult mai interactiv decât până acum. Imaginaţi-vă o lecţie de geografie în cadrul căreia elevii au ocazia de a merge pe gheaţa din Antarctica în timp ce învaţă despre calotele glaciare. Acestea pot fi o serie de experienţe foarte intuitive şi reale.”

    THE VR CINEMA din Veranda Mall oferă experienţe VR de 30 de minute, aceasta fiind, de altfel, durata recomandată. Pasionaţii de filme pot alege dintr-un portofoliu de 17 producţii grupate în patru pachete tematice: documentare, comedii, călătorii şi Sci-Fi, şi au ocazia să urmărească filme diferite în acelaşi timp.

    THE VR CINEMA este deschis zilnic, între 14:00 şi 22:00 în timpul săptămânii, şi de la 11:00 la 22:00 în weekenduri. Locaţia are o capacitate de 15 locuri, iar scaunele au mobilitate 360 grade, ceea ce le permite clienţilor să se rotească, efect ce contribuie la o experienţă VR completă. 

    Preţul unui bilet este de 25 de RON, iar cele cu discount costă 20 de RON. De asemenea, sunt aplicate discounturi de grup.

  • Motivul incredibil pentru care acesta CEO-ul îşi riscă viaţa de zeci de ori pe an

    Îmbrăcând costumul său de cavaler – o replică exactă a celor folosite acum sute de ani – Kingsley participă la zeci de turniruri în fiecare an.

    Un astfel de hobby ar fi potrivit unei persoane cu o slujbă în acelaşi registru, cum ar fi un cascador. Nimic mai greşit. Jason Kinsgley este CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de software din Marea Britanie, Rebellion Developments.

    Kingsley a pornit afacerea în Oxford, în 1992, alături de fratele său Chris. Astăzi, ei generează venituri de peste 25 de milioane de lire sterline. Printre jocurile produse de companie se numără Sniper Elite sau Rogue Trooper, populare şi în rândul gamerilor din România.

    De-a lungul ultimilor 17 ani, compania a produs şi seria de benzi desenate 2000 AD şi a publicat mai multe cărţi.

    Şi chiar dacă nu poartă o armură la birou, Jason Kinglsey spune că încearcă să conducă compania după un cod de conduită specific cavalerilor medievali. “La bază, codul se referă la ideea de a fi o persoană decentă. Iar asta se compune din trei părţi: curaj, cinste şi bunătate.”

    Sursa: bbc.com

  • Bucureştiul se pregăteşte de festival şi ridică pretenţii la titlul de capitală a evenimentelor muzicale din România

    ”Planurile pentru un festival în Bucureşti le am de vreo doi ani. Dar este un eveniment foarte scump, fiind comercial; e scump din cauza artiştilor, pentru că cei de mainstage de EDM (electronic dance music – n.red.) cer foarte mult, între 200.000 şi 250.000 de euro. Să cheltuieşti un milion în avans e o problemă“, povesteşte Ioan Borzea.

    Prima ediţie a Sunwaves a avut loc în 2007, iar de atunci se află pe lista festivalurilor care nu trebuie ratate de iubitorii muzicii electronice. De-a lungul ultimilor 10 ani, la Sunwaves au pus muzică unii dintre cei mai de notorietate DJ ai lumii: Ricardo Villalobos, Richie Hawtin, DJ Sneak, Carl Cox sau Marco Carola sunt doar câţiva dintre cei care au urcat la pupitrul festivalului. Anul acesta, cea de-a 21-a ediţie a durat patru zile şi s-a desfăşurat pe plaja Crazy Beach din Mamaia Nord, din line-up făcând parte DJ români şi internaţionali, din ţări precum Germania sau Italia. Muzica de acest gen are din ce în ce mai mult succes în România, ca dovadă şi apetitul tot mai mare pentru evenimentele organizate în Cluj sau Iaşi. Cum a rămas, atunci, Bucureştiul în urmă? Ioan Borzea vorbeşte de patru festivaluri care s-au anulat, existând chiar şi discuţii ca Untold să vină în Capitală. Mai exact, au fost cinci evenimente în competiţie, dar Timeshift este singurul proiect rămas în picioare.

    Astfel, prima ediţia a Timeshift se va desfăşura la Romexpo, în perioada 20-23 iulie. Festivalul este prevăzut cu patru scene: Mainstage, unde vor avea loc evenimentele principale, scena Kristal, amplasată în pavilionul central, scena Control – unde vor fi şi artişti din clubul cu acelaşi nume – şi scena a patra, care va fi destinată genurilor drum’n’bass şi trance. Scena principală va fi în aer liber, iar muzica va ţine până la 2 dimineaţa, în vreme ce două dintre scene vor fi amenajate în corturi. ”Puteam să iau şi pavilioane, dar să băgăm oamenii în interior, în plină vară, în iulie, e destul de complicat. Aşa, scenele sunt deschise de la 9 seara la 7 dimineaţa“, spune Ioan Borzea.

    Primul artist care va apărea în cadrul evenimentului a fost contactat în decembrie, iar festivalul în forma actuală i-l datorează de fapt lui David Guetta. ”Noi am vrut iniţial să îl facem în septembrie şi să îl numim Equinox, pentru că era exact în zilele în care oamenii din Bucureşti îşi terminau vacanţele, şcolile începeau din nou şi aşa mai departe. Dar Guetta ne-a zis că are două date libere: 21 şi 22 iulie; în momentul respectiv ne-am mutat în iulie.“

    Lista de artişti care vor fi prezenţi la Timeshift e destul de lungă, dar trebuie menţionaţi măcar o parte dintre ei: David Guetta, DJ Snake, Above and Beyond, Orbital, Faithless, Markus Schulz, Chicane sau Loco Dice; toţi sunt nume cunoscute în lumea muzicii electronice. ”Am ales să reprezentăm curentele importante din muzica electronică, din punctul acesta de vedere am încercat să fim stricţi“, spune Ioan Borzea. ”Avem cinci promoteri diferiţi: unul pe trance, unul pe drum’n’bass, unul este pe indie, cei de la Control şi noi. Toţi îşi fac reclamă pe reţelele de socializare, dar noi coordonăm totul.“

    Bugetul festivalului se ridică la 2 milioane de euro, mare parte a banilor fiind destinată onorariilor cerute de artişti. ”În rest, logistica e cam la fel, din punct de vedere tehnic te costă mult doar scena principală. OK, preţurile noastre sunt mult mai mici decât cele ale Untold pentru că noi facem asta de ani de zile, avem parteneri cu care lucrăm de mult.“

    Preţul biletelor este mai mic decât în cazul altor festivaluri, ”pentru că este prima ediţie a festivalului şi vreau cantitate, aş vrea să îşi permită oricine; decât 20.000 de oameni care să dea 300 de lei pe un bilet, mai bine 40.000 de oameni cu bilete de 200 de lei.“ Din punct de vedere financiar, explică organizatorul Timeshift, un număr zilnic de 15.000 de participanţi ar fi suficient pentru break-even. ”Ai o bază care cumpără abonamente, iar apoi îi ai pe cei care cumpără doar bilete pe zile; adunaţi, ei pot să genereze şi un trafic de până la 200.000 de oameni. Ca aşteptări, noi am vrea să vedem 25.000 de oameni pe zi – 15.000 scena principală, 5.000 în pavilionul central şi 5.000 în celelalte două scene. Acesta este targetul; că facem 50.000 sau 15.000, rămâne de văzut.“

    Cât despre modalităţile de plată, Ioan Borzea explică de ce a ales sistemul cu jetoane în locul celui cu card, folosit la tot mai multe evenimente. ”Noi ne organizăm singuri barurile şi am considerat că la vânzarea cu card am pierde bani. Sunt foarte mulţi oameni implicaţi: te duci, îţi pui bani pe card, te duci la bar şi când ai ajuns ceri două cola, două cocktailuri şi două beri; barmanul trebuie să bată la casa de marcat ce ai comandat, tu trebuie să treci cardul prin aparat, primeşti bonul fiscal şi abia apoi primeşti băuturile. Sunt timpi morţi. În cazul jetoanelor e mult mai simplu, pentru că primeşti bonul fiscal la început, când le cumperi. Partea de comandă merge mult mai repede şi cozile sunt mai mici.“

    Competitorul cel mai mare al Timeshift în momentul de faţă e Neversea – festival aflat de asemenea la prima ediţie, organizat de cei care se ocupă şi de Untold –, pentru că se desfăşoară cu două săptămâni înainte. ”Cine vrea să meargă se poate duce şi aici, şi acolo“, spune Ioan Borzea. ”La noi avantajul e că vorbim de un festival în Bucureşti – nu te costă cazarea sau mâncarea.“

    Din cauza faptului că s-au anulat atât de multe festivaluri, sponsorii au devenit foarte atenţi, explică organizatorul. ”Au fost interesaţi, dar contractele efective le-am încheiat foarte greu şi pe alte sume. Dar faţă de cât avem noi bugetul, lucrurile sunt în regulă. Pentru prima ediţie, eu sunt mulţumit. Dacă avem la festival 25-30.000 de oameni, la anul o să sară preţul de patru ori. Important, pentru noi, e să ieşim anul ăsta pe zero.“ Cu toate acestea, printre sponsorii principali ai evenimentului se numără companii importante, precum Kaufland sau Ţiriac Auto.

    În funcţie de încasările din această perioadă, adică bilete vândute online, înainte de începerea oficială a festivalului, Timeshift ar putea avea nişte decoruri ”mai mari sau mai mici“; e în funcţie de buget, iar acesta se calculează şi în funcţie de încasări. ”Momentan suntem la varianta «să arate bine» – poţi să mai iei nişte lucruri în plus, dar mai bine te asiguri că lucrurile de bază sunt la locul lor, pentru că poţi oricând să suplimentezi.“ Organizatorii s-au promovat prin Festicket, care e un site internaţional de vânzare de bilete, cu o bază de clienţi ce numără 155.000 de persoane. ”Am promovat mult festivalul în Bulgaria, pentru că e aproape, în Moldova, Ucraina şi mai puţin în Ungaria, pentru că cei de acolo trag mai mult către festivalurile din Croaţia sau Serbia. Nu mă aştept totuşi să vină prea mulţi străini încă de la prima ediţie, poate în jur de 10%. Nu e ca la Sunwaves, care e pus deja pe harta mondială a muzicii house; acolo jumătate sunt străini, jumătate români.“

    Colaborarea cu autorităţile a decurs bine până acum, iar Ioan Borzea se aşteaptă la acest lucru şi în continuare. ”Până la urmă, cred că toată lumea îşi doreşte un festival în Bucureşti.“

  • În acest bar, berea vine cu trenul… la propriu – GALERIE FOTO

    Acestea folosesc un sistem de cale ferată în miniatură, ce însumează totuşi aproape 400 de metri în lungime, pentru a trimite băuturile acolo unde sunt cerute.

    Există deja trei astfel de restaurante în Praga, iar proprietarul se gândeşte să exporte sistemul. “Ne uitam la un loc potrivit pentru a deschide un bar în Statele Unite şi am ales Chicago”, povesteşte Petr Fridich, proprietarul reţelei Vytopna. “Ştim şi că există o puternică comunitate de nemţi acolo, aşa că berea va juca un rol important.”

    Dacă totul merge bine, Fridrich vrea să deschidă 30 de baruri şi restaurante în Statele Unite, urmând apoi să ofere francize în China.

    Sursa: Euronews

  • În acest bar, berea vine cu trenul… la propriu – GALERIE FOTO

    Acestea folosesc un sistem de cale ferată în miniatură, ce însumează totuşi aproape 400 de metri în lungime, pentru a trimite băuturile acolo unde sunt cerute.

    Există deja trei astfel de restaurante în Praga, iar proprietarul se gândeşte să exporte sistemul. “Ne uitam la un loc potrivit pentru a deschide un bar în Statele Unite şi am ales Chicago”, povesteşte Petr Fridich, proprietarul reţelei Vytopna. “Ştim şi că există o puternică comunitate de nemţi acolo, aşa că berea va juca un rol important.”

    Dacă totul merge bine, Fridrich vrea să deschidă 30 de baruri şi restaurante în Statele Unite, urmând apoi să ofere francize în China.

    Sursa: Euronews

  • Cum se fac milioane de euro profit din pui. Antreprenorul care a creat cel mai mare producător de carne de pasăre din România.

    A absolvit Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară (1984) din Cluj-Napoca şi s-a angajat la Întreprinderea Avicolă de Stat din Sfântu Gheorghe ca inginer zootehnist, ajungând în numai un an şef de fermă.

    În 1998 a fost numit director tehnic şi director general la Întreprinderea Avicolă de Stat din Alba Iulia, iar în 1999 şi-a luat doctoratul în zootehnie în cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca.

    Antreprenorul care a pus bazele producătorului Transavia în urmă cu 25 de ani consideră că statul nu ajută în niciun fel companiile româneşti care investesc în fabricile pe care le au; dimpotrivă, remarcă faptul că de obicei sunt sprijinite multinaţionalele, despre care spune că trimit profiturile la companiile-mamă.

    Grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, produce şi prelucrează carnea în sistem integrat, având ferme de creştere a păsărilor, abatoare, o fabrică de nutreţuri şi alta pentru procesarea cărnii. Grupul Transavia are peste 1.600 de angajaţi, iar in 2016 si-a bugetat afaceri de 150 milioane de euro.

    Singura fabrică de procesare a căr­nii de pasăre a companiei se află în Oiejdea, judeţul Alba. Tot aici func­­ţio­nează abatorul pe care Popa l-a con­struit în 2004 în urma unei inves­tiţii de 14 mil. euro.

    Citiţi aici povestea dinastiei Transavia. Cum se fac milioane de euro profit din pui