Tag: eveniment

  • Proiector profesional cu luminozitate de 16.000 Lumeni, prezentat la Bucureşti

     Lampa proiectorului are o durată de viaţă de 3.000 de ore. Imaginea proiectată este Full HD (1.920 x 1.080 pixeli), contrastul de 10.000:1, iar aspectul 16:9.  Proiectorul are o greutate de 43 kg şi dimensiunile 620 x 291x 800 mm, informează gandul.info

    Controlul de la distanţă al proiectorului poate fi realizat prin intermediul soluţiei software ET-SWA100 de la Panasonic.

    Panasonic PT-DZ21K a fost expus la evenimentul Panasonic Professional Roadshow 2014, care a avut loc pe 21 mai la Palatul Bragadiru din Bucureşti. Printre dispozitivele prezentate cu această ocazie se mai numără prima tabletă din lume cu ecran 4K, camere video şi proiectoare profesionale, camere şi sisteme de securitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noaptea Muzeelor 2014: zeci de instituţii culturale îşi vor deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică

    Printre cele 33 de instituţii participante la eveniment se numără Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Pompierilor, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul “Zambaccian”, Muzeul “Theodor Pallady”, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Ţăranului Român şi Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu.”.

    Este pentru a zecea oară când Noaptea Muzeelor este sărbătorită şi la Bucureşti, acesta fiind un eveniment cultural organizat anual sub patronajul Consiliului Europei, al UNESCO şi al Consiliului Internaţional al Muzeelor.

    Primul eveniment de acest gen a avut loc în anul 1997 în Berlin. Conceptul de acces gratuit a fost foarte bine primit astfel că, în scurt timp, numeroase instituţii culturale s-au arătat interesate să participe. De la primul an şi până în prezent, numărul vizitatorilor a crescut constant.

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Daniela Lulache, şefa Nuclearelectrica

    Citeşte aici povestea Danielei Lulache, redată în materialul de copertă din Business Magazin.

     

     

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din energie. De ce a renunţat la antreprenoriat şefa Nuclearelectrica

    Daniela Lulache este o femeie de carieră. Te lămureşti de acest lucru destul de repede după ce o cunoşti, din acel ansamblu de mesaje, gesturi şi priviri greu de descris, dar uşor de înţeles, din ştiinţa de a spune – nu mereu, ci doar când trebuie – „nu”, din felul cumpănit în care îşi alege cuvintele şi îşi exprimă ideile.

    A terminat ASE, în urmă cu două decenii, şi visa să lucreze în comerţul exterior, un domeniu la modă în acea perioadă. A prins în facultate trecerea de la comunism la capitalism, iar comerţul exterior era o dovadă a libertăţii şi a deschiderii dobândite atunci de societatea românească. „Ulterior părea că e foarte important să lucrezi în zona financiar-bancară. Cert este că nu mi-am dorit deloc să lucrez în finanţe, deşi am terminat facultatea de finanţe şi am lucrat mare parte din cariera mea în acest domeniu. Apropo de cine sunt eu, sunt un om care a constatat, în timp, că trebuie să fac bine tot ceea ce nu am vrut să fac.”

    Primul job a fost de contabil la întreprinderea de transporturi turistice auto, iar primul salariu de 1.200 de lei, unul dintre cele mai mici salarii care existau pe piaţă la acel moment. „La acest job am renunţat, următorul a fost businessul meu, o firmă de contabilitate, iar primul client a fost un coleg de facultate. După aceea, am deschis cu soţul meu un alt business. Ne-am gândit că putem aduce aici produsele Disney, dar s-a dovedit că nu este chiar aşa. Drepturile de autor erau foarte scumpe, iar România s-a dovedit nepregătită la ora aceea să plătească produse licenţiate real şi corect, competiţia era cu produsele chinezeşti, iar preţurile nu puteau fi comparate. N-a fost cea mai bună afacere a noastră.”

    În acel moment s-a terminat şi „cochetăria” cu zona antreprenorială. Cu doi copii mici, a decis să îşi ia o slujbă „de la 9 la 5″, iar soţul să rămână în zona antreprenorială. „Nu mi-a ieşit, niciodată nu am reuşit să am un job 9 to 5, dar am constatat că mă simt mult mai bine în organizaţiile mari, care pot avea un alt fel de impact decât cele din zona antreprenorială.”

    LECŢIA 1: CRIZA DE SUPRACREŞTERE

    A început să lucreze într-o organizaţie relativ mică, în investment banking. Se numea Expandia şi era o bancă de investiţii cehească. „Era o perioadă în care în partea asta de lume descopeream investment bankingul, prin 96 sau 97. Expandia nu cred că mai trăieşte acum decât în Cehia, iar lecţia pe care am învăţat-o de la ei se numeşte criza de supracreştere. Creşterea trebuie să fie şi ea controlată, trebuie să ştii întotdeauna în ce etapă eşti, pentru că s-ar putea să creşti spectaculos şi să nu faci faţă creşterii.„ A avut trei interviuri pentru ocuparea postului, cu analistul-şef, CEO-ul şi country managerul. „E un job de care sunt foarte mândră, pentru că noţiunea de investment banking atunci am întâlnit-o. M-am gândit: cu câtă contabilitate ştiu ar trebui să pot să fac şi analiză financiară, informaţia este acolo; s-a dovedit că este aşa pentru că la un interval de 6 luni am devenit analist-şef, iar la un an după aceea country manager şi singura femeie membru în boardul companiei-mamă.„

    Prima tranzacţie la care a lucrat a fost cea prin care AIG a intrat acţionar în Luxten. Cum lucra pe atunci un investment banker? „Era o plajă mare de clienţi potenţiali şi te duceai din uşă în uşă.„

    După Expandia s-a mutat la Erste, divizia din România, care a existat până la finalul anilor ‘90. Formal, a mai existat o perioadă, dar a fost unul din momentele dramatice ale acestei industrii, care aproape dispăruse. Rămăseseră doi sau trei jucători în piaţă.

    La sfârşitul anilor ‘90, investment bankingul nu traversa cea mai fericită perioadă şi a urmat o nouă schimbare de direcţie în carieră. „Din punctul meu de vedere, în perioada aia commercial bankingul era în expansiune. AVAB a fost trecerea de la investment banking la commercial banking, apoi Raiffeisen, apoi Fondul Proprietatea. La Raiffeisen m-am ocupat de restructurare şi recuperare.„

  • BM Storytellers – poveştile ultimilor zece ani spuse de Sergiu Oprescu, Adrian Bulboacă, Radu Florescu şi Sergiu Biriş

    „România tocmai intrase în Uniunea Europeană şi investitorii veneau cu miliarde în România, toţi antreprenorii făceau proiecţii şi business planuri de creştere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani, băncile aveau sentimentul că trebuie să câştige cât mai multă cotă de piaţă în zona de retail şi în general era o stare de efervescenţă.”

    Portretul anului 2007 făcut de către Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank, în deschiderea BMStorytellers ilustrează corect sentimentul care marca România în 2007, un an intens pentru economia românească şi pentru toţi actorii ei, începând de la oamenii care consumau mai mult decât câştigau până la companiile care vindeau orice şi creşteau cu doi digiţi.

    2007 a fost un an special pentru invitaţii celei de-a treia ediţii a BMStorytellers: Sergiu Oprescu prelua, la 43 de ani, conducerea executivă a Alpha Bank, după 14 ani de experienţă în domeniul bancar; Adrian-Cătălin Bulboacă îşi deschidea propria societate de avocatură, după 11 ani de practicat avocatura de business la Taylor Joynson Garret şi Linklaters;

    Sergiu Biriş lansa primul proiect sonor din cariera sa de antreprenor online, Trilulilu, la doar un an de la terminarea facultăţii, iar Radu Florescu se pregătea să se retragă de la conducerea executivă a Saatchi & Saatchi România, compBusiness Magazin a fost o oglindă a afacerilor româneşti din ultimii zece ani, iar o privire pe arhiva din 2007 a revistei arată un sentiment de asemenea optimist. Niciun eşec nu a fost pe vreuna din coperţile din 2007. Dimpotrivă. Începutul de an a fost marcat în revistă de venirea în România a Google, a Hervis şi a Decathlon, companii care aşteptaseră aderarea României la UE pentru a intra pe piaţă. Aşteptarea aderării a fost însă folosită de antreprenorii locali pentru a dezvolta afaceri în lipsa multinaţionalelor: Ioan Ciolan, fondatorul Ambient, avea în 2007 afaceri de 120 de milioane de euro şi se pregătea să se lupte cu multinaţionalele din domeniu („Gata de luptă„), Raul Ciurtin ridicase Albalact până la o valoare de 100 de milioane de euro pe bursă şi miza pe Fulga şi pe Zuzu ca să crească şi mai mult („Cum a devenit Zuzu milionar„), iar Gabriel Cârlig nu contenea să se extindă în străinătate: după Ungaria, Franţa şi Italia plănuia să deschidă magazine în Germania şi Spania („Croitorul Jolidon„).

    Piaţa nu creştea numai în Bucureşti; trei coperţi au fost dedicate Sibiului, Clujului şi Iaşiului, oraşe importante în economia unei ţări în creştere accelerată: Sibiu a fost în 2007 capitală culturală europeană, beneficiind de investiţii de zeci de milioane de euro în infrastructură şi unităţi de cazare, dar şi de creşterea exponenţială a numărului de turişti şi investitori, iar Iaşi, un oraş situat la graniţa estică a UE, s-a poziţionat ca un important pol pentru companiile care doreau servicii ieftine, dar în cadrul uniunii. Cluj-Napoca, cel mai mare oraş din Ardeal, avea de luat o revanşă importantă în 2007 în faţa rivalelor Timişoara şi Constanţa, oraşele româneşti cu cea mai bună creştere economică după Bucureşti în anii anteriori. Un alt cover story care vorbea despre un oraş în plin proces de dezvoltare a fost „Made in Craiova„, oraşul fiind marcat în 2007 de achiziţia fabricii de automobile de către Ford, tranzacţie care urma să transforme România într-un exportator net de automobile şi într-un furnizor foarte activ de componente şi accesorii auto.

    Pe o piaţă care creştea accelerat, subiectele abordate de Business Magazin au vizat inclusiv strategii de adaptare la creştere, dar şi strategii inedite de creştere: „Cum faci faţă succesului„ a fost un articol de copertă care vorbea despre cum companiile trebuie să se reinventeze, să caute noutatea, să se raporteze mai puţin la competitori şi mai mult la propriile competenţe. Păstrarea succesului era o temă delicată, mai ales pentru antreprenorii care refuzau oferte de zeci de milioane, mizând pe strategia proprie şi pe creşteri continue în următorii ani. „Think Big„ a fost un articol care analiza strategiile ieşite din comun ale unor antreprenori care făceau în 2007 eforturi să lanseze cel mai mare hotel din Europa sau cea mai mare dezvoltare imobiliară de la zero dintr-o capitală europeană.

    Tot pe creştere şi pe salturi spectaculoase mizau şi managerii din afacerile imobiliare. Shimon Galon, şeful din 2007 al dezvoltatorului imobiliar GTC, vindea cu 150 de milioane de euro clădirile America House şi Europa House şi bifa astfel unul dintre cele mai spectaculoase exituri din domeniu. Stefano Albarosa, fostul şef al grupului Cefin, dezvolta în 2007 proiecte de un miliard de euro.

    2007 a fost şi anul când petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril („Bancnota de un baril„), când s-au conturat cele mai agresive strategii ale businessurilor low-cost, atât în aviaţie, cât şi în vestimentaţie sau amenajări interioare, din dorinţa de a accesa noi şi noi categorii de public („Magia low-cost„). 

    Cele mai multe coperţi din anul 2007 au avut ca temă centrală consumul, banii şi creditarea: „Liber la credite„, „La masa celor mari„, „Cât mai creşte creditul imobiliar„, „Averea din pivniţă„ şi, nu în ultimul rând, „Cât mai creşte preţul caselor„. Răspunsul la multe din aceste dileme privind consumul avea să vină mai devreme decât credeau cei mai mulţi oameni de afaceri intervievaţi pentru articolele din revistă. Sau, cum au conchis invitaţii de la Storytellers: „Am descoperit cu toţii că a avea creşteri anuale de 20-30% este un lucru fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume„. Venind în zilele noastre, CEO-ul Alpha Bank crede că trebuie să învăţăm mai mult din greşeli: „Nu am fost pregătiţi să facem faţă unei faze de exuberanţă de patru-cinci ani, nu am fost pregătiţi nici pentru criză, întrebarea este dacă acum suntem pregătiţi pentru relansarea economică. Piaţa creşte şi ar trebui să nu pierdem această creştere„.anie pe care a fondat-o la începutul anilor ’90 şi care a devenit unul dintre principalele grupuri de comunicare de pe piaţa locală. 


    SERGIU OPRESCU are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul bancar şi pieţele de capital. În prezent ocupă funcţia de preşedinte executiv al Alpha Bank România, care se află pe locul 8 în sistemul bancar local.

    Citiţi aici discursul complet al lui Sergiu Oprescu de la BM Storytellers.


    ADRIAN-CĂTĂLIN BULBOACĂ este fondatorul societăţii de avocatură Bulboacă şi Asociaţii, care lucrează acum cu 40 de avocaţi şi care a avut în ultimii 7 ani clienţi precum Deutsche Bank, Alpha Bank, Romgaz.

    Citiţi aici discursul complet al lui Adrian-Cătălin Bulboacă de la BM Storytellers.


    RADU FLORESCU este american de origine română şi este  unul dintre cei care au participat, la începutul anilor ‘90, la fondarea industriei publicităţii din România. Ceea ce a fost o vizită colorată la început s-a transformat într-un business cu o vârstă de 20 de ani, pe care  CEO-ul Saatchi & Saatchi, Radu Florescu, încă îl conduce.

    Citiţi aici discursul complet al lui Radu Florescu de la BM Storytellers.


    În 2007 s-a decis că e timpul să aibă un produs propriu şi a lansat Trilulilu, primul YouTube românesc, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti. În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, SERGIU BIRIŞ avea deja propria afacere, o agenţie de web design.

    Citiţi aici discursul complet al lui Sergiu Biriş de la BM Storytellers.

  • Sergiu Biriş, la BM Storytellers: Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile

    Iată discursul lui Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.

    Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.

    După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.

    Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.

    Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.

    Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.

    Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.

    Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse. 

  • Cum arată stadioanele din Brazilia cu 50 de zile înainte de începerea campionatului mondial – GALERIE FOTO

    Arena Corinthians din Sao Paula se află într-o stare îngrijorătoare – construcţia a fost întârziată după ce anul trecut un muncitor ţi-a pierdut viaţa, iar amenajările sunt departe de cum ar trebui să arate la data de 12 iunie, atunci când stadionul va găzdui primul joc, relatează Business Insider.

    Opt din cele 12 stadioane sunt însă terminate şi par a fi de o condiţie extraordinară. Cele la care lucrările nu sunt încheiate se află în Sao Paulo, Porto Alegre, Curitiba şi Cuiaba, iar FIFA şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea.

    Cum arată stadioanele din Brazilia cu 50 de zile înainte de începerea campionatului mondial – GALERIE FOTO

  • Peste 100 de cetăţeni moldoveni au plecat cu premierul Leancă la Atena, în prima zi fără vize în UE

     Delegaţia din R. Moldova a ales ca primă destinaţie capitala Greciei, ţară care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene.

    Din delegaţia Republicii Moldova fac parte, printre alţii, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, eurodeputatul român Monica Macovei, preşedinta Comitetului de cooperare UE-Republica Moldova.

    Premierul Iurie Leancă a declarat că liberalizarea regimului de vize cu UE reprezintă o zi istorică pentru R. Moldova. “Este victoria noastră a tuturor. Cuvântul cheie este demnitate (…) este o etapă importantă de revenire acasă, în UE”, a declarat premierul Iurie Leancă, citat de UNIMEDIA. Şeful Guvernului de la Chişinău a mai afirmat că 200 de cetăţeni moldoveni au beneficiat deja de ridicarea vizelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Asistăm la apropierea dintre NATO şi UE în faţa unei primejdii comune, Rusia

    Băsescu îşi exprimă “deplina satisfacţie” pentru faptul că de astăzi cetăţenii Republicii Moldova vor putea să călătorească liber în Europa, fără vize.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro