BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Analiştii anticipează că preşedintele BCE, Mario Draghi, va prezenta detaliile tehnice referitoare la programul de achiziţii de active anunţat în luna ianuarie în cadrul conferinţei de presă care are loc de la ora 15:30 (ora României).

    În urma şedinţei precedente, Draghi a anunţat că BCE va lansa în luna martie un program extins de achiziţii de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro şi care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016.

    Adoptarea acestui program este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor de consum, în condiţiile în care dobânzile de politică monetară au ajuns deja la un nivelul minim de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Analiştii anticipează că preşedintele BCE, Mario Draghi, va prezenta detaliile tehnice referitoare la programul de achiziţii de active anunţat în luna ianuarie în cadrul conferinţei de presă care are loc de la ora 15:30 (ora României).

    În urma şedinţei precedente, Draghi a anunţat că BCE va lansa în luna martie un program extins de achiziţii de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro şi care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016.

    Adoptarea acestui program este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor de consum, în condiţiile în care dobânzile de politică monetară au ajuns deja la un nivelul minim de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.

  • Urmează un acord cu FMI

    Leul moldovenesc s-a întărit pentru prima oară în acest an, la 20,757/dolar, graţie majorării dobânzii de către banca centrală cu 0,5%, la 13,5% pe an, precum şi percepţiei favorabile din piaţă generate de votarea de către parlament a noului premier, în persoana lui Chiril Gaburici, după 70 de zile de incertitudine privind formarea noului guvern.

    Banca centrală a decis să majoreze dobânda spre a apăra moneda naţională, confruntată cu o pierdere de valoare de 25% faţă de dolar, în contextul crizei valutare din Rusia şi al conflictului din Ucraina. Chiril Gaburici, 38 de ani, propus de Partidul Liberal-Democrat din Moldova, a condus în perioada 2009-2012 compania Moldcell şi apoi compania-soră din Azerbaidjan.

    În prima şedinţă a noului guvern, premierul a declarat că R. Moldova ar trebui să înceapă discuţii cu FMI, iar ministrul economiei numit de Gaburici este Stephane Christophe Bride, de origine franceză, specialist în audit şi consultanţă, naturalizat cetăţean moldovean în 2013.

  • Reducerea dobânzii anunţată de bănci drept soluţie salvatoare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni este doar o campanie de PR

    Piraeus Bank a anunţat în cursul zilei de joi că va reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale, prin actualizarea în avans a indicelui LIBOR la 3 luni, “după ce anunţase că oferă soluţii individuale clienţilor cu astfel de împrumuturi”, potrivit unui comunicat publicat de Mediafax. În aceeaşi zi, Credit Europe Bank a transmis că reduce dobânzile la toate creditele în franci elveţieni cu dobândă variabilă, prin actualizarea anticipată a indicelui LIBOR valabil miercuri, 4 februarie, măsura fiind aplicată până la următorul termen de revizuire prevăzut în fiecare contract.

    Cât de mult efort au depus băncile în adoptarea unei astfel de decizii?

    Ajustarea este de fapt o consecinţă naturală a scăderii indicelui LIBOR ca urmare a deciziei Băncii Centrale Elveţiene. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză, indicele fiind cotat la -0,87% pe termen de trei luni. Ajustarea ar fi fost făcută oricum în contextul modificării acestui indice, singura măsură luată de Piraeus, cât şi de alte bănci care au anunţat scăderea dobânzii cu -0,87% fiind  decizia implementării în mod anticipat a unei măsuri care oricum avea să fie luată pentru toţi clienţii cu dobânzi variabile, formate din marjă şi LIBOR. Astfel, spre exemplu, pentru un credit cu dobândă variabilă pentru care un client a început să plătească în luna februarie, dobânda ar fi scăzut în mod automat în luna aprilie, decizia Piraeus fiind să grăbească termenul. Cu siguranţă un cost mic, faţă de capitalul de imagine câştigat. Reprezentanţii Piraeus nu au precizat în comunicatul trimis dacă vor aplica măsura şi în cazul dobânzilor fixe, spre deosebire de Credit Europe Bank, care a specificat totuşi acest lucru în informarea trimisă.

    Un calcul simplu arată însă că băncile nu au făcut de fapt nimic pentru a rezolva adevărata problemă a clienţilor:

    Să nu uităm, dobânda este formată din marja băncii şi din indicele LIBOR, EURIBOR sau ROBOR, în funcţie de monedă. În 2007, indicele LIBOR era de 2,7 puncte procentuale, potrivit Conso.ro, iar dobânda plătită de clienţi la Piraeus Bank era de 7%, adică marja băncii era de 4,3%. Dacă indicele Libor a scăzut din 2007 cu 3,5 puncte procentuale, dobânda ar fi trebuit să fie de 3,5%.

    În prezent, în urma modificării anunţate de băncile care au anunţat scăderea dobânzii, dobânda la Piraeus Bank este însă de 5,4%. Evident, băncile nu au trimis comunicate în momentul în care au mărit în 2010 – anul în care au fost obligate să treacă la LIBOR – marja de profit, ajungând până la două puncte procentuale în plus faţă de nivelul la care s-ar fi aflat după o ajustare naturală în funcţie de indicele LIBOR.

    Curios este dacă băncile vor mai trimite comunicate de presă după ce vor trece trei luni, interval în care indicele LIBOR s-ar putea modifica din nou, iar dobânda ar putea să se modifice odată cu acesta, nu neapărat în favoarea clientului.

  • Bancpost reduce dobânda cu 0,8% pentru clienţii cu credite în franci elveţieni

    Bancpost, deţinută de banca elenă EFG Eurobank, a anunţat că reduce dobânda cu 0,80 puncte procentuale pentru toţi clienţii săi persoane fizice cu credite în franci elveţieni cu dobândă variabilă. Această măsură se va aplica începând din data de 29 ianuarie 2015 şi va fi valabilă până la următorul termen de revizuire a dobânzii, conform clauzelor stipulate în contractul fiecărui client.

    “Bancpost îşi sprijină clienţii care întâmpină dificultăţi la plata ratelor prin soluţii individuale. Bancpost va continua să ofere şi soluţii pe termen lung, bazate pe opţiunile şi nevoile fiecărui client. Aceste soluţii au început să fie oferite de bancă încă din 2009, iar în prezent includ restructurarea, conversia de monedă şi prelungirea perioadei de creditare”, informează banca.

    Potrivit ZF, activele băncii elene în România se situau la sfârşitul lunii septembrie la 3,38 miliarde de euro, în scădere de la 3,46 miliarde de euro la sfârşitul primului semestru. În decembrie 2013, activele se ridicau la 3,85 miliarde de euro. Soldul brut al creditelor a scăzut în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent cu 2,7%, de la 2,62 miliarde de euro la 2,55 miliarde de euro. Comparativ cu sfârşitul anului trecut, soldul creditelor s-a redus cu 6%, de la 2,71 miliarde de euro. Banca înregistra la sfârşitul trimestrului al treilea credite cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile în valoare de 822 milioane de euro, în urcare de la 820 milioane de euro la sfârşitul lunii iunie. În decembrie 2013, aceste credite se ridicau la 758 milioane de euro. Portofoliul de depozite al Eurobank pe piaţa românească era la sfârşitul lunii septembrie de 1,87 miliarde de euro, faţă de 1,89 miliarde de euro în luna iunie şi 1,87 miliarde euro în decembrie 2013.

  • Banca Românească reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte

    Indicele LIBOR, luat în calcul la stabilirea dobânzii pentru creditele în franci elveţieni, alături de marja băncii, se plasează luni la -0,954% la termen de 3 luni. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză.

    “Decizia a fost luată în vederea sprijinirii clienţilor băncii în această perioadă dificilă şi constituie un instrument suplimentar de protecţie a acestora. Măsura vine în continuarea politicii constante a băncii care oferă, încă din 2010, clienţilor cu dificultăţi în achitarea ratelor, soluţii de restructurare aplicate în funcţie de particularităţile fiecărei situaţii“, au declarat reprezentanţii Băncii Româneşti într-un comunicat.

    Reducerea se va aplica până la următoarea dată de actualizare a dobânzilor pe baza indicelui LIBOR, conform condiţiilor contractuale.

    Banca Românească este a şasea instituţie de credit care anunţă măsuri de contracarare a aprecierii francului în raport cu leul pentru clienţii cu credite în franci elveţieni.

    Astfel, OTP şi Millennium Bank au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă de trei luni, iar Raiffeisen Bank a scăzut de vineri dobânda cu cinci luni înainte de termenele contractuale.

    Totodată, Volksbank Romania va menţine până la 17 aprilie cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în franci.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat luni de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut cu 2,1%, la 4,484 lei/franc.

    Paritatea francului a coborât de la recordul de 4,5817 lei/franc atins vineri la 4,484 lei/franc, după ce moneda elveţiană s-a depreciat cu 1,2% în raport cu euro pe pieţele externe, iar leul s-a întărit faţă de euro.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a înregistrat recorduri succesive în aproape toate şedinţele începând de joi, 15 ianuarie, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă începând cu ora 15:30 (ora României) în care va anunţa “măsuri de politică monetară suplimentare”, iar investitorii anticipează că acesta va prezenta un program pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro în valoare de până la 1.100 miliarde de euro.

    Măsurile de relaxare cantitativă, care presupun tipărirea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, sunt menite să stimuleze economia din zona euro şi să conducă la accelerarea inflaţiei spre banda ţintită de instituţie, de circa 2%. Inflaţia din regiune a trecut în teritoriu negativ în decembrie, cu un declin al preţurilor de 0,2%.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă începând cu ora 15:30 (ora României) în care va anunţa “măsuri de politică monetară suplimentare”, iar investitorii anticipează că acesta va prezenta un program pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro în valoare de până la 1.100 miliarde de euro.

    Măsurile de relaxare cantitativă, care presupun tipărirea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, sunt menite să stimuleze economia din zona euro şi să conducă la accelerarea inflaţiei spre banda ţintită de instituţie, de circa 2%. Inflaţia din regiune a trecut în teritoriu negativ în decembrie, cu un declin al preţurilor de 0,2%.

  • Germania se împrumută, în premieră, fără să plătească dobândă

    Obligaţiunile germane sunt percepute ca fiind printre cele mai sigure investiţii financiare, iar dorinţa investitorilor de a cumpăra titlurile chiar şi cu dobândă zero denotă încă o dată aşteptările pieţei privind demararea de către Banca Centrală Europeană a unui program la scară largă pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în zona euro.

    Consiliul guvernatorilor BCE se va întâlni joi în şedinţa de politică monetară, iar analiştii estimează că instituţia va anunţa achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 550 până la 1.000 de miliarde de euro.

    Potrivit analiştilor, aproximativ o pătrime din achiziţiile BCE vor viza obligaţiunile germane.

  • OTP Bank scade temporar dobânda clienţilor cu credite în franci elveţieni, după ce în urmă cu trei luni îi sfătuia să nu le schimbe în lei pentru că “nu se poate mai rău”

    Începând cu data de 16 ianuarie 2015, în urma unei analize care vizează istoricul clientului şi condiţiile actuale ale acestuia, clienţii OTP Bank România vor putea beneficia de o reducere temporară cu până la 1.5 puncte procentuale a marjei ratei de dobândă la creditele în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, informează OTP.

    „Evenimentele recente care au condus la aprecierea record a francului elveţian ne determină să reacţionăm rapid şi să adoptăm o măsură imediată de susţinere a clienţilor noştri care au contractat credite în această monedă. Eforturile noastre se îndreaptă către protecţia clienţilor faţă de consecinţele unui mediu economic volatil. Vom analiza constant evoluţia pieţei şi vom adopta măsuri suplimentare, în cazul în care va fi necesar.” a declarat László Diósi, CEO OTP Bank România.

    Acelaşi şef al OTP Bank recomanda în octombrie 2014 clienţilor cu credite în franci elveţieni să le păstreze în această monedă, întrucât cursul valutar pentru CHF va coborî în circa doi ani, pe parcurs ce economia europeană se va întări, iar francul nu va mai acţiona ca o monedă de refugiu, potrivit ZF.

    “Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire”, a declarat Diosi în Ziarul Financiar.

    În perspectiva unei alte crize economice care ar putea apărea după o perioadă de creştere, şi, având în vedere că împrumuturile imobiliare sunt contractate pe o perioadă de cel puţin 20-25 de ani, Diosi apreciază că situaţia clienţilor nu s-ar putea deteriora mai mult decât în criza începută în 2008, în timp ce aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian nu ar fi mai mare: “Nu cred că va fi mai rău. Chiar şi în acest an paritatea CHF/euro ar fi fost 1,3 dacă nu ar fi fost criza din Ucraina. Cursul de CHF a crescut mult după ce a început criza pentru că este o valută de refugiu, dar nu va mai dura mult. Când a fost cursul sub 1,1 CHF/euro a fost o mare panică, am avut nişte clienţi care au vrut să schimbe în lei, dar i-am convins să nu facă această transformare şi a fost o decizie bună, pentru că după nişte zile cursul a revenit la 1,2-1,24 CHF/euro”, a spus directorul băncii, citat de ZF.

    Potrivit Asociaţiei Române a Băncilor, Raiffeisen, Piraeus, OTP Bank, Volksbank şi Banca Românească sunt principalele bănci care au dat credite în franci elveţieni.