BusinessMagazin

Tag: design

  • Povestea timişoreanului care a vândut unul dintre cele mai influente site-uri de design şi amenajări interioare din lume

    Freshome, unul dintre cele mai influente site-uri de design şi amenajări interioare, a fost vândut recent către Soda.com, compania ce deţine site-urile thesimpledollar.com şi reviews.com, pentru o sumă nespecificată.

    “Nu a fost greu să iau această decizie, pot spune ca a fost momentul potrivit pentru un exit. Şi am primit şi o ofertă bună”, a descris Mihai Cristian Micle hotărârea de a vinde site-ul Freshome.com, ale cărui baze le-a pus în urmă cu nouă ani. Potrivit unui interviu acordat anterior, ieşirea din afacere era în planurile sale, condiţia necesară fiind ca achiziţia să fie făcută de o companie de renume.

    ”Vorbesc cu cei de la Soda de vreo 3-4 ani, atunci au venit cu prima ofertă şi după în fiecare an tot mi-au mai făcut oferte alături de alţii şi îmi urmăreau progresul în mod constant, dar eu voiam o anumită sumă de bani (n.r.), ei îmi ofereau o altă sumă, iar acum am spus o valoarea, iar ei au spus…deal”, povesteşte Mihai-Cristian Micle modul în care a decurs negocierea cu americanii de la Soda.com, care au cumpărat site-ul Freshome.

    Micle nu oferă cifre referitoare la valoarea tranzacţiei, din cauza unei clauze de confidenţialitate prevăzută în contract, însă, într-un interviu acordat anterior, antreprenorul a declarat că primise şi oferte de 3 milioane de euro. Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara, Mihai Cristian Micle a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa visurilor sale. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze pozele găsite într-un dosar în calculator. Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.

    „Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine.” Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online.” Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul a început să aibă succes: „Eram student la Electronică ş Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite”.

    A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business, bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online. „Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine. Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute.” Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent.  „La început trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face plăcere să ne puneţi în contact cu ei»”.

    Astfel, vorba s-a dus, iar Micle a început să primească zilnic cel puţin zece mailuri de la proiectanţi interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că Freshome era un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane”.

    După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea „elementului wow” care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% annual. Piaţa globală şi în special Statele Unite ale Americii a fost targetul lui de  la început, datorită familiarizării pieţei cu plăţile în online: „Lumea foloseşte fără ezitare orice în online. Acolo sunt banii, advertiserii, e mult mai simplu să monetizezi produsul”, spune Micle, care lucrează cu agenţii de advertising din SUA, Londra şi Dublin şi care îi aduc clienţi precum HP, Samsung, Microsoft.  Clienţii din România sunt contactaţi tot prin intermediul agenţiilor de advertising străine. De pildă, prin Google campanii ale unor clienţi precum Lidl, Praktiker sau mercador.ro au apărut pe site-ul lui.

    În ce priveşte materializarea visurilor legate de casele din toate colţurile lumii, acestea au rămas doar la stadiul de proiect fiindcă Micle este încă hotărât să rămână în ţară, în Timişoara, şi să îşi ia vacanţe lungi: anul trecut, de pildă, a stat doar şase luni în ţară, iar restul anului a fost plecat în ţări precum Republica Dominicană, Thailanda, Austria, Israel, etc. „Natura businessului îţi permite să te duci  oriunde.”

    Micle spune că are câteva noi idei de afaceri pe care ar vrea să le lanseze în viitor, dar în prezent îşi doreşte o perioadă de relaxare în care să călătorească. ”Mi-am făcut un fel de bucket list cu multe locuri, nu cred că o să duc lipsă de noi destinaţii. Acum sunt la munte, iar apoi aş vrea să merg într-un loc exotic.”

     

     

  • Cum să faci bani din cai verzi pe pereţi

    În atelierul celor două antreprenoare se produc autocolante, tapet, dar şi rafturi, cuiere şi ceasuri. Însă nu orice fel de autocolante, ci unele ce prisosesc de creativitate şi ludic. V-aţi imaginat vreodată cum ar arăta numărătoarea haioasă cu „Un elefant, pe o pânză de păianjen” imaginată ca un autocolant pentru camera copilului? Sau capra cu trei iezi? Sunt doar câteva dintre autocolantele ce sunt disponibile la atelierul Cai verzi pe pereţi.

    Atelierul de creaţie a apărut în a doua jumătate a anului 2009 din cauza situaţiei economice de la aceea vreme, dar şi din cauza constrângerii creative de la birou. „Când lucram cu colega mea, Bianca Bărbieru, într-un birou de design interior, ne doream mai multă libertate în ceea ce privea activitatea de creaţie. În acelaşi timp, din cauza situaţiei economice generale, pentru că era începutul crizei, lucram sub presiunea lipsei de proiecte şi tensiunilor din birou. Astfel s-au înfiripat nişte discuţii despre freelancing”, spune Ana Bănică. În acest mod a apărut ideea autocolantelor, „iar numele, deşi iniţial am avut tendinţa de a fi mai conservator, a apărut într-o dimineaţă, la cafea, în cadrul unei discuţii amicale despre intenţiile noastre”, adaugă ea. Numai că intenţiile lor nu s-au dovedit a fi doar nişte simple fantezii, ci o afacere care, după şapte ani, încă se află pe piaţă.

    Ideea de autocolante decorative a apărut după ce cele două partenere au folosit acest element în câteva amenajări interioare pentru o firmă care se ocupa de producţie publicitară. Bianca a venit cu propunerea şi s-au pus pe treabă, au început schiţeze primele modele şi să lucreze la un site, o platformă unde îşi puteau promova proiectele. Mai trebuia să găsească o soluţie pentru partea de producţie. Cum nu aveau capital, pentru că abia absolviseră facultatea cu un an în urmă, căutau un partener de producţie. Întâmplarea a făcut ca o cunoştinţă să aibă „un mic cutter plotter”, un dispozitiv care poate printa creaţiile grafice pe mai multe tipuri de materiale, iar acest lucru le-a permis să pornească treaba.

    Primul sticker produs a fost un liliac cu ochii bulbucaţi, vândut cu 30-40 de lei. Responsabile pentru produsele Cai verzi pe pereţi sunt chiar creatoarele atelierului, numai că Bianca a decis să plece din Capitală. „Din 2014 ea a plecat din Bucureşti şi a schimbat domeniul de activitate. Astfel am rămas doar eu ilustrator şi designer la Cai verzi pe pereţi”, spune Ana Bănică. „Nu am avut niciodată angajaţi pe partea de creaţie, fiindcă am construit un brand care se identifică în totalitate cu noi: desene simple dar expresive, însoţite de cele mai multe ori de o doză de umor sau romantism”.

    Partea de producţie este realizată tot de Ana Bănică, doar în perioadele aglomerate din an apelând la mai mulţi colaboratori pentru producţie. „În timp, am şi îmbogăţit paleta de decoraţiuni de perete cu câteva modele de tapet şi mici obiecte de mobilier, cum sunt cuierele şi rafturile. Pentru acestea colaborez cu o firmă de print şi cu un atelier care lucrează metalul”, spune Bănică.

    Multe dintre produsele Cai verzi pe pereţi conţin motive specifice româneşti (capra cu trei iezi, vulpi la struguri sau brâul românesc), dar şi motive urbane – ciclism, câini amorezaţi, mimi, pegaşi sau unicorni, iar publicul predominant al afacerii este din ţară. „În 2015 am avut 230 de comenzi, pentru unul până la cinci produse, din România, 22 de comenzi în străinătate şi câteva proiecte personalizate, la cererea clienţilor sau arhitecţilor care doresc să colaboreze cu mine în cadrul unor amenajări mai ample”, povesteşte antreprenoarea. În funcţie de complexitate şi mărimea autocolantelor, preţul acestora variază de la 30 de lei până la 230 de lei. Tapetele sunt mai scumpe şi încep de la 150 de lei, însă un tapet numit „Cântecul sirenei” se vinde cu 770 de lei. Unele produse pot părea prea scumpe pentru piaţa din România, însă îşi găsesc un loc în casele străinilor. „Încep să apară din ce în ce mai mulţi clienţi din străinătate, ceea ce este o mare bucurie. Mă încântă foarte mult să ştiu că autocolantele  Cai verzi sunt lipite pe pereţi din case de prin toată Europa, dar şi de pe alte continente”, mărturiseşte Bănică. Atelierul nu produce numai pentru clienţi individuali, ci poate executa lucrări şi pentru companii pentru proiecte mai mici sau mai mai mari.

    Atelierul Cai verzi pe pereţi se află în peisajul românesc creativ de 7 ani, însă nu a fost un drum lipsit de hopuri, în special din cauza faptului că partenerele nu au avut un capital de investiţii şi nici un plan de afaceri. „A durat cam trei-patru ani să ne punem pe picioare cât de cât şi să reuşim să ne susţinem doar din asta. În acest timp am lucrat şi amenajări de interior, dar şi graphic design. Acum desenez şi produc full time Cai verzi pe pereţi şi probabil foarte curând va veni clipa în care va trebui să-mi găsesc un colaborator permanent”, spune Ana Bănică. Despre finanţare, ea spune că nu a investit foarte mult. „Afacerea s-a dezvoltat organic. Am achiziţionat aparatură în valoare de aproximativ 1.500 de euro după un an de activitate, materialele consumabile costă destul de mult, plătesc chiria pentru atelier, iar investiţiile în promovare au fost minime”, continuă ea.

    Cu toate acestea, 2015 a însemnat un an în care încasările au ajuns undeva pe la 11.500 de euro, iar profitul în jur de 6.000 de euro, potrivit lui Bănică. La atingerea acestor valori a contribuit şi creşterea pieţei de design autohton din ultimii ani, când tot mai mulţi tineri încearcă să-şi vândă produsele. Dizainăr este un alt exemplu din peisajul local, o platformă online unde designeri (printre care şi Cai verzi pe pereţi) îşi pot expune şi vinde produsele.

    Pentru anul în curs, antreprenoarea vrea o creştere a businessului şi caută un colaborator permanent pe partea de management şi/sau producţie. Cât despre încasări, Ana Bănică este optimistă, „începutul de an se arată promiţător, însă, până la urmă eu sunt «artistul» şi nu aş putea face o estimare realistă.”

  • Freshome, site-ul fondat de românul Cristian Mihai Micle, vândut către Soda.com

    Freshome,unul dintre cele mai influente site-uri de design şi amenajări interioare, a fost vândut către Soda.com pentru o sumă nespecificată.

    Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie pentru articolele cu teme din design şi arhitectură, scria Business Magazin în 2014.

    Lui Micle ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara, a început să se gândească la construirea casei de vis.

    „A fost momentul ideal pentru un exit din punctul meu de vedere. Un moment mult aşteptat dupa ce tot am refuzat oferte de achiziţie în ultimii ani. Iar referitor la ofertă, anul acesta am primit o ofertă pe care mi-a fost greu sa o refuz“, a declarat Cristian Mihai Micle pentru start-up.ro.
    Soda.com mai are în portofoliu site-urile reviews.com şi thesimpledollar.com

    Freshome are peste 1.5 milioane de fani pe Facebook. Puteţi citi povestea lui Cristian Mihai Micle aici

  • Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Pe lângă zeci de produse dezvoltate în laboratoarele Apple, Steve Jobs a realizat şi design-ul unui yacht numit Venus. Deşi a fost lansat la apă la mai bine de un an după moartea sa, puţină lume ştia cum arată nava. 
     
    Anul trecut, pe reţelele de socializare au apărut mai multe poze realizate pe coasta insulei Norman din arpelagul insulelor British Virgin care prezentau misteriosul yacht.
     
    Imagini: Instagram / Woodsholeinn
     
    Este aproape imposibil să vorbeşti despre Steve Jobs fără să strecori cuvinte precum geniu, vizionar sau legendă a lumii tehnologiei. Dar în spatele acestei măşti atent construite a stat de fapt un tiran cu o personalitate extrem de dificilă. Reputaţia mai puţin cunoscută a lui Steve Jobs a început să prindă contur încă din anii ’80, în primii ani ai Apple. Jeff Raskin pusese bazele Macintosh şi coordona acest proiect când i-a scris lui Mike Scott, preşedintele Apple, pentru a se plânge cu privire la Jobs, un “copil teribil” care părea să fie din ce în ce mai interesat de munca lui. L-a descris atunci drept cineva care acţionează fără să gândească, ia decizii de multe ori absurde fără să se consulte cu nimeni, nu se ţine de promisiuni, nu respectă obligaţii, nu vine de multe ori la întâlniri sau şedinţe şi este adesea iresponsabil. Şi pare să fi avut dreptate.
     
    In momentul in care ela a preluat conducerea Apple, in 1997, compania abia se mai tinea pe picioare; inainte de moartea lui Jobs, Apple avea un capital de 105 miliarde de dolari, plasandu-se in fata Dell si in spatele Intel

    Este greu de vazut cum aceste lucruri s-ar fi intamplat daca Apple s-ar fi conformat cu filozofiile standard de la Silicon Valley, spun analistii de pe piata, care considera ca Apple creaza produsele dupa niste tipare vechi: incuie usile si nu mai spune nimic pana produsul este perfect si gata pentru a putea fi lansat. “Si toate acestea se datoreaza lui Steve Jobs care era un manager foarte atent, din toate punctele de vedere” a spus Cordell Ratzlaff, un manager Apple. “Nu scapa niciun produs fara sa fie analizat cu minutiozitate de catre acesta, avea grija sa verifice tot, pana la nivelul pixelilor”.

     

  • Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Pe lângă zeci de produse dezvoltate în laboratoarele Apple, Steve Jobs a realizat şi design-ul unui yacht numit Venus. Deşi a fost lansat la apă la mai bine de un an după moartea sa, puţină lume ştia cum arată nava. 
     
    Anul trecut, pe reţelele de socializare au apărut mai multe poze realizate pe coasta insulei Norman din arpelagul insulelor British Virgin care prezentau misteriosul yacht.
     
    Imagini: Instagram / Woodsholeinn
     
    Este aproape imposibil să vorbeşti despre Steve Jobs fără să strecori cuvinte precum geniu, vizionar sau legendă a lumii tehnologiei. Dar în spatele acestei măşti atent construite a stat de fapt un tiran cu o personalitate extrem de dificilă. Reputaţia mai puţin cunoscută a lui Steve Jobs a început să prindă contur încă din anii ’80, în primii ani ai Apple. Jeff Raskin pusese bazele Macintosh şi coordona acest proiect când i-a scris lui Mike Scott, preşedintele Apple, pentru a se plânge cu privire la Jobs, un “copil teribil” care părea să fie din ce în ce mai interesat de munca lui. L-a descris atunci drept cineva care acţionează fără să gândească, ia decizii de multe ori absurde fără să se consulte cu nimeni, nu se ţine de promisiuni, nu respectă obligaţii, nu vine de multe ori la întâlniri sau şedinţe şi este adesea iresponsabil. Şi pare să fi avut dreptate.
     
    In momentul in care ela a preluat conducerea Apple, in 1997, compania abia se mai tinea pe picioare; inainte de moartea lui Jobs, Apple avea un capital de 105 miliarde de dolari, plasandu-se in fata Dell si in spatele Intel

    Este greu de vazut cum aceste lucruri s-ar fi intamplat daca Apple s-ar fi conformat cu filozofiile standard de la Silicon Valley, spun analistii de pe piata, care considera ca Apple creaza produsele dupa niste tipare vechi: incuie usile si nu mai spune nimic pana produsul este perfect si gata pentru a putea fi lansat. “Si toate acestea se datoreaza lui Steve Jobs care era un manager foarte atent, din toate punctele de vedere” a spus Cordell Ratzlaff, un manager Apple. “Nu scapa niciun produs fara sa fie analizat cu minutiozitate de catre acesta, avea grija sa verifice tot, pana la nivelul pixelilor”.

     

  • Vom avea mini SUV Dacia. Renault Kwid a sosit în Europa

    Mini SUV-ul Dacia devine realitate. Renault Kwid a fost surprins, în premieră, în Europa, confirmând debutul testelor de dinaintea lansării oficiale sub sigla Dacia.

    Puternic camuflat, prototipul de preserie, înmatriculat în Germania, nu dezvăluie multe detalii despre posibilele noutăţi de natură estetică. Este de aşteptat, însă, ca modificările de design să fie minime, Dacia urmând să se limiteze la grefarea siglei proprii pe crossoverul comercializat deja încă de anul trecut în India. În fond, Kwid pare că a fost desenat din start în acest scop.

    Sursă foto: AutoWeek

    Citiţi mai multe pe www.autoexpert.ro

  • Trei ameninţări cu care se confruntă comerţul

    Trei tendinţe ameninţă comerţul aşa cum l-am ştiut până azi“, spune Raluca Crişan, director de marketing la Immochan România, care operează 32 de spaţii comerciale pe plan local. Subliniază cât de reală este această ameninţare povestind istoria Randall Park Mall din Ohio, care a fost la un moment dat cel mai mare mall din lume, construit într-un oraş cu 1.500 de locuitori şi care asigura 5.000 de slujbe, dar care a sfârşit demolat, în 2014. „Este o formă de regenerare A fost demolat şi în locul său va fi construit un parc industrial care promite 1.200 de locuri de muncă.“ Pe de altă parte, tot în 2014 a început remodelarea actualului cel mai mare mall din lume, The Mall of the World din Dubai, contruit pe 75 de hectare. „Vor să-l facă mai permeabil, pătruns de rute de transport. Ei spun că acolo unde sunt oameni este vibraţie şi energie, implicit valoare“, spune Raluca Crişan. O altă ameninţare, continuă ea enumerarea, este comerţul online şi „sunt mulţi cei care prevestesc moartea comerţului tradiţional din această pricină“. Totuşi, la Retails Big Show, cea mai mare manifestare din domeniul retailului, concluzia a fost că magazinul fizic rămâne, în continuare, starul comerţului.

    A treia ameninţare este legată de mentalităţi şi de valorile societăţii de astăzi şi de noua categorie de evanghelişti care avertizează societatea asupra pericolului societăţii de consum.

    În aceste condiţii, centrelor comerciale nu le rămâne decât să se reinventeze, să treacă de la a fi destinaţii de cumpărături la statutul de loc care oferă experienţe, să atragă în primul rând prin alte mecanisme decât hipermarketul şi magazinele de modă pe care le găzduiesc. „Consumul ostentativ nu s-a oprit brusc, dar este pe un trend descendent şi începem să ne aliniem şi noi la ceea ce economiştii au cuantificat demult, economia experienţei, altfel spus nu mai e suficient să vinzi marfă, lucruri, obiecte, trebuie să vinzi experienţe“, afirmă sociologul Vintilă Mihăilescu. El povesteşte că în general ţările care au trecut prin experienţa orânduirii socialiste, în momentul în care au avut acces la o piaţă deschisă, s-au transformat în „pieţe ale dorinţei şi societăţi ale spectacolului. Piaţa dorinţei este lipsa de distincţie între aspiraţie şi trebuinţă“. El adaugă că deopotrivă în perioada comunistă dar şi ulterior s-a petrecut un fenomen de alienare a oraşului, apărând aşa‑numitele nonlocuri, nonspaţii. „Ne-am confruntat şi în Bucureşti cu lipsa spaţiilor publice. În acest context, mallurile preiau din funcţiile pe care ar trebui să le aibă spaţiile publice. De multe ori, neavând aceste spaţii publice se adoptă mallurile ca spaţii de socializare“, spune sociologul.

    CE CONFERĂ VALOARE?

    Pe de altă parte, este tot mai vizibil un contratrend al consumului ostentativ. „A început să fie o reţinere faţă de standardizare, omogenizare şi sunt căutate tot mai mult experienţele care particularizează şi dau sentimentul de ataşament faţă de un spaţiu, magazin“, mai spune Mihăilescu.

    Or tocmai ataşamentul oamenilor faţă de spaţii le conferă acestora valoare, arată Vera Marin, coordonator al Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană, arhitect urbanist, lector la Universitatea de Arhitectură. Ea povesteşte că în anii ‘80, în oraşele din vestul Europei centrele istorice au fost revitalizate, pentru că locuitorii au considerat că sunt valoroase.

    „Un proiect bun contribuie la dezvoltarea economică, dar nu generează segregare socială, în plus protejează mediul şi demonstrează respect pentru contextul cultural local. În secolul XXI nu putem planifica oraşe fără fluxuri rapide de informaţii, iar progresul tehnologic permite comunicarea în timp real şi facilitează procesul de democraţie participativă“, spune Vera Marin.

  • Schimbare la Facebook Messenger. Cum va arată aplicaţia pe telefoanele cu Android – FOTO

    Google a introdus în 2014 o un nou stil grafic al Android-ului, numit Material Design. Acesta a fost implementat în versiunea Lolipo a Android, iar producătorii de aplicaţii au sărit să-şi actualizeze aplicaţiile cu noul design. Un jucător important care a refuzat să facă trecerea către Material Design este Facebook, dar se pare că şi-au schimbat părerea despre interfaţa celor de la Google şi Facebook Messenger trece la Material Design.

    Un utilizator de pe site-ul Reddit a dezvăluit că a primit noua versiune a aplicaţiei. Astfel noua versiune aplică principiile design-ului Google. Facebook Messenger vine cu câteva modificari, însă nu este redesenată total.

    Capturile de ecran care au aparut pe Reddit:

  • Call of Innovation 2.0, o combinaţie unică de software şi workshop-uri de Design Thinking

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

     

  • Gadgeturile anului

    Apple, care a revoluţionat industria telefoanelor mobile în 2007 prin lansarea primului iPhone, este prezent şi anul acesta în topul gadgeturilor prin intermediul terminalelor mobile iPhone 6s şi iPhone 6s plus. Telefoanele celor de la Apple rămân cu aceleaşi coordonate, performanţă hardware îmbinată cu optimizare software care încântă fanii. Rămânem la categoria smartphones pentru a menţiona alte două terminale care funcţionează pe Android, sistemul celor de la Google. Vorbim de OnePlus 2 şi de Nexus P6, telefonul Google produs de Huawei.

    OnePlus 2 este un telefon high-end cu carateristici tehnice bune la un preţ relativ scăzut (peste 300 de dolari). A ieşit în evidenţă şi datorită unei metode de marketing interesante, clienţii care vor să-l achiziţioneze nu-l pot cumpăra, pur şi simplu, de la magazin, ci au nevoie de invitaţie. Al doilea, Nexus P6, este o combinaţie ideală dintre hardware şi software. Are un display de 5,7 inchi, un procesor Octa-core de 2000 mHz, 3 GB RAM, o cameră de 12,3 MP şi o baterie încăpătoare (3450 mAh) şi rulează cea mai nouă variantă de  Android, Marshmallow. O menţiune notabilă aici este şi  Motorola Droid Turbo 2, primul telefon cu ecran indestructibil. Display-ul telefonului este realizat din cinci straturi diferite, fiecare având rolul de a absorbi şocul în cazul unui incident. Cei care vor să scape de traumele display-ului crăpat trebuie să scoată din buzunar peste 600 de dolari pentru acest dispozitiv.


    Telefonul îndeplineşte multe funcţii (vorbim, navigăm pe net, facem fotografii şi multe altele), dar pasionaţii de fotografie nu se mulţumesc doar cu un smartphone pentru fotografie. De aceea, pentru ei se produc aparate de fotografiat performante care să le satisfacă nevoile. Una dintre cele mai interesante camere de fotografiat din 2015 este A7RII a celor de la SONY. Este o cameră cu un senzor full-frame uriaş cu o rezoluţie de 42 MP, poate filma 4K, are WiFi incorporat, stabilizator de imagine, funcţionează în condiţii de luminozitate scăzută (valoarea ISO poate ajunge până la 102.400). Singura problemă ar fi bateria, care se duce cam repede, dar pentru asta există soluţii.


    Un produsmai puţin vizibil lansat anul acesta, dar foarte impresionant este un HARD DISK SSD produs de Samsung. Ştim că nu este la fel de uşor de apreciat precum un telefon, dar acest produs este cel mai încăpător SSD de pe piaţă (16 terabytes), este foarte rapid şi are doar 2,5 inchi grosime. Preţul? Undeva între 5.000 ŞI 7.000 DE DOLARI.


    Tot anul acesta s-a vorbit intens despre realitatea virtuală şi gadgeturile care să faciliteze această tehnologie în rândul consumatorilor. Facebook a cumpărat Oculus Rift, pe care vrea să-l comercializeze din 2016, la fel şi Microsoft prin HoloLens şi HTC prin Vive. Aşa că să neaşteptăm la o primăvară plină de realitate virtuală. Trebuie să menţionăm faptul că prin HOLOLENS utilizatorul nu experimentează o realitate virtuală, ci una augmentată. Adică utilizatorul nu va fi captivat în întregime de un univers virtual, ci imaginile virtuale vor fi proiectate în mediul existent.


    Rămânem în ograda Apple pentru a vorbi despre un alt produs al companiei din California. APPLE WATCH este primul smartwatch care a atras cu adevărat atenţia consumatorilor. Faptul că este produs de Apple, dar şi diverse inovaţii precum Force Touch sau motorul Taptic l-au făcut să fie printre cele mai impresionante “ceasuri inteligente” de pe piaţa electronicelor.


    SHARP LV-85001 este primul televizor cu rezoluţie 8K (da, aţi citit bine) şi poate fi achiziţionat pentru 133.000 de dolari. Problema este că nu prea există filme şi clipuri video realizate la o asemenea rezoluţie. Dar este bine să fim pregătiţi pentru viitor, nu?


    SAMSUNG GEAR 2 este competitorul Apple Watch şi are un display rotund de 1,2 inchi şi rezoluţie 360×360. Este un ceas performant cu aspect plăcut şi autonomie respectabilă (poate rezista şi două zile fără încărcare).


    INTEL COMPUTER STICK este cel mai mic computer din lume. Este cam cât degetul mare de la mână şi transformă orice televizor sau monitor, dotat cu port HDMI, într-un computer funcţional. Rulează Windows 10, are 2 GB RAM, 32 GB spaţiu de stocare şi costă 100 de dolari.

    Să ieşim puţin din zona gadgeturilor clasice şi să vorbim despre RICOH THETA. Acest device este  o minicameră video, cu un senzor de 14 MP, ce poate înregistra în jur de 25 de minute, cu o panoramă de 360 de grade, prin simpla apăsare a unui buton. Astfel utilizatorii acestui device pot da o nouă perspectivă fotografiilor şi clipurilor video tradiţionale.


    La categoria laptopuri 2015 merită menţionate DELL XPS 13, MACBOOK, MICROSOFT SURFACE BOOK, dar şi DELL CHROMEBOOK 13, un altfel de laptop care câştigă teren în Statele Unite, dar, din păcate, la noi nu se comercializează. Chromebook-urile sunt laptopuri ieftine, uşoare, cu o autonomie a bateriei foarte mare (de la 5-6 ore în sus) ce rulează sistemul de operare Chrome. Printre dezavantaje se numără faptul că pentru a-l utiliza la potenţial maxim este necesară conexiune permanentă la internet, nu are un hardware foarte performant şi, de multe ori, este realizat din materiale ieftine. Dell Chromebook 13 se categoriseşte ca fiind un chromebook business ale cărui specificaţii variază (de la procesor Celeron până la Intel i5, cu touchscreen sau fără şi cu până la 8 GB de RAM). Bateria are o autonomie de aproape 10 ore, iar preţul începe de la 400 de dolari şi poate ajunge până la 800-900 de dolari.


    Tot Dell ne oferă şi XPS 13, care rulează Windows 10 şi are un ecran QHD+ de 13 inchi într-un format de laptop de 11 inchi (marginile ecranului au fost eliminate). Are o baterie capabilă, specificaţii de top şi este unul dintre cele mai uşoare laptopuri de pe piaţă (1,17 kg).
    Anul acesta Microsoft a lansat primul său produs hardware. Este un produs hibrid (tabletă-laptop) care a impresionat pe toată lumea. E foarte puternic (reprezentanţii Microsoft susţin chiar că este cu 50% mai rapid decât Apple MacBook Pro), ultraportabil şi poate fi folosit ca un laptop veritabil sau ca o tabletă.


    Noul MacBook de la Apple are 13 mm grosime şi un ecran retina de 12 inchi, ultraportabil, performant cu acelaşi design marca Apple.


    TRUNKSTER este o valiză, însă nu una normală. Trunkster îţi poate încărca telefonul, se cântăreşte singură şi are un dispozitiv GPS încorporat, pe care îl poţi conecta la smartphone în caz că ţi‑au fost rătăcite bagajele. În plus, Trunkster nu are fermoar şi poate fi deschis doar la comandă, prin intermediul unei uşi asemănătoare cu cea a unui garaj.


    Odată cu numărul tot mai mare de device-uri conectate la internet creşte şi dorinţa pentru o conexiune mai bună şi o acoperire mai mare, dar pentru acest lucru avem nevoie de unul sau mai multe routere (în funcţie de dimensiunea casei). Routerele le înghesuim în colţuri, le punem sub birou şi, în general, încercăm să le ascundem vederii pentru că nu sunt tocmai obiecte de design interior. Google vrea să schimbe asta prin routerul său numit OnHub. Acesta este elegant, cu un design minimalist care nu trebuie ferit de ochii lumii. Pe lângă asta, OnHub este şi un router capabil care oferă viteze de până la 1.900 Mbps pe frecvenţe de 2,4 şi 5 GHz. Şi în plus nu are nicio lumină vizibilă care să ne deranjeze noaptea.