BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri

    “Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.

    Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

    Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.

    În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.

    “Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.

    Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.

    CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.

  • Economistul-şef al FMI: Băncile europene au nevoie urgent de recapitalizare, posibil cu sprijinul statelor

    “Este esenţial să fie majorat capitalul băncilor. Dacă nu vom face asta, băncile vor încerca să-şi suplimenteze capitalul prin vânzarea de active şi scăderea numărului de credite. Aceasta ar fi foarte periculos, dintr-un punct de vedere macroeconomic”, a comentat Blanchard, citat de Wall Street Journal.

    Băncile vor încerca să-şi majoreze capitalul apelând la pieţele financiare şi, dacă nu vor reuşi să facă asta, statul ar putea interveni. “Nu e vorba de o naţionalizare, ci doar ca statul să preia participaţii la bănci spre a le permite să-şi majoreze capitalul”, a spus Blanchard. Aceasta ni se pare foarte important şi foarte urgent.”

    Ţările europene sunt acum mai dispuse să accepte ideea că băncile de pe continent au nevoie de capital suplimentar, pentru a face faţă potenţialelor pierderi de pe urma crizei datoriilor suverane, a adăugat economistul-şef al FMI.

    Luna trecută, apelul făcut de şefa instituţiei, Christine Lagarde, pentru recapitalizarea masivă a băncilor europene a stârnit o reacţie negativă din partea guvernelor europene şi a Băncii Centrale Europene, mai ales că FMI şi-a însoţit apelul cu estimarea că nevoia de capital suplimentar ar fi de 200 de miliarde de euro.

    Ulterior, FMI şi-a retras estimarea, afirmând că respectiva cifră nu era decât un “rezultat preliminar” dintr-un document de lucru.

  • 300.000 de unguri vor scăpa de datoriile în valută, spune guvernul

    Ungaria vrea să fixeze un curs de schimb la care forintul este cu 20% sub nivelul actual în cazul creditelor în franci şi euro pentru a-i ajuta pe cei care întâmpină probleme în a-şi ram­bursa datoriile. Cursul va fi fixat la 180 de forinţi/ franc şi la 250 de forinţi/euro comparativ cu cursul actual de 237,3 forinţi/franc şi 282,8 forinţi/euro. “Numărul celor care au economiile necesare şi care vor decide să plătească împrumuturile ar fi cuprins între 150.000 şi 300.000”, a afirmat premierul Viktor Orban, adăugând că numărul lor poate fi mai mare dacă debitorii vor fi ajutaţi de familie sau prieteni să scape de datorii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Teoria robinetului sau de ce nu se mai plătesc datorii de 500 de milioane de euro către companiile farmaceutice

    Fără şampanie şi cu un discurs acid. Aşa l-a primit preşedintele Traian Băsescu pe noul ministru al sănătăţii, Ritli Ladislau, la depunerea jurământului: “Vreau să înţelegeţi ceea ce precedesorul dumneavoastră nu a înţeles, că nu se pot da alţi bani la sănătate până când nu închidem robinetele prin care se scurg bani de la sănătate, dar nu înspre bolnavi, ci înspre alte direcţii.” Declaraţia venea într-un context extrem de tensionat, după ce preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă estima că fraudele din sistem ajung la circa 400 de milioane de euro pe an. Anchetele şi un desfăşurător clar al modului cum se cheltuiesc ilegal aceşti bani întârzie să apară. Blocarea plăţii arieratelor către companii, situate la jumătate de miliard de euro la finele anului 2010, până la închiderea scurgerilor din sistem, este soluţia rapidă identificată de preşedintele Băsescu. Responsabilitatea nu cade aşadar pe umerii celor care trebuie să supravegheze sistemul de comiterea fraudelor, ci tocmai pe cei care îl susţin suportând termene de plată tot mai lungi. Mai exact, măsura vine în contextul în care termenul de plată contractual este de 180 de zile pentru medicamentele compensate, însă în prezent doctoriile se plătesc de către casele de asigurări la 300-330 de zile. Jumătate din cele peste două miliarde de euro, valoarea pieţei farmaceutice în 2010, provine din bugetul de stat. “Scopul scoaterii în faţa publicului a dimensiunii fraudelor din sistemul sanitar este de fapt să ascundă faptul că sistemul este subfinanţat”, spune Ovidiu Buluc, preşedintele distribuitorului de medicamente Farmexim, cu afaceri de 200 de milioane de euro anul trecut. Şeful Farmexim constată că piaţa medicamentelor este una dintre cele mai stricte din România, câtă vreme preţul doctoriilor este reglementat de Ministerul Sănătăţii şi se situează la minimul european, iar adaosurile comerciale sunt fixe. “De aici şi până la marile robinete prin care se scurg bani e distanţă lungă. Sunt probabil şi nişte scurgeri de bani, dar cât poate să reprezinte asta din total?”, se întreabă Buluc.

    Distribuitorii spun că s-a atins limita suportabilităţii, întrucât unii furnizori nu acceptă plata la 300 de zile. În acest context, liniile de credit sunt cele prin care sunt suportate costurile cauzate de plata în avans cu impact semnificativ asupra profitabilităţii. În ce priveşte afacerea Farmexim, nivelul costurilor nu mai poate coborî. Restructurările au început în 2008, iar de atunci Buluc a concediat 50 de angajaţi din cei peste o mie ai companiei, a închis un depozit, a reconfigurat traseele maşinilor, iar cifra de afaceri a crescut cu 70% în doi ani şi jumătate. “Criza ne-a învăţat foarte multe lucruri: compania e mai suplă, produce mai bine, am tăiat toate costurile care nu erau necesare.” Nu şi de la investiţii: Farmexim a cheltuit un milion de euro pentru un nou depozit la Iaşi. În ce priveşte fluxul de lichidităţi, s-a schimbat şi abordarea faţă de client, încasările crescând pe seama vânzării de volume tot mai mari.

    După Buluc, nu criza a fost marea dilemă în industria farmaceutică, ci aceea că nu există dialog cu autorităţile şi, mai mult, se vorbeşte pe un ton tot mai ameninţător despre neplata datoriilor – “se discută foarte cinic despre fraude, în condiţiile în care instrumentele de control sunt la autorităţi, iar totul este la vedere”. Iar întârzierile sunt de aşa natură încât există reţete din lunile august şi septembrie 2010 pe care casele de asigurări nu le-au primit spre decontare ca să evite creşterea deficitului bugetar. Totuşi, spune Buluc, tendinţa de a blama zona farmaceutică se leagă de contactul medicamentelor cu statul, pentru că autorităţile nu îşi permit să compenseze la nivelul la care cere populaţia, iar pacienţii au impresia că sănătatea este gratuită. Practic, deşi banii colectaţi în prezent sunt de câteva ori mai mulţi decât în 2000, de exemplu, se aude foarte des despre faptul că nu a crescut de cinci ori şi calitatea serviciilor, însă consumul de medicamente este încă de trei ori mai mic faţă de Ungaria, Cehia sau Polonia.

  • Cum se schimbă Codul fiscal – principalele modificări

    De asemenea, firmele mici, care au avut în anul anterior un număr mediu de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri până în 100.000 de euro, vor depune la fisc declaraţia unică trimestrial, în loc de lunar (este vorba de Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate). Aproximativ 54% din totalul firmelor din România vor beneficia de această facilitate, estimează Guvernul.

    Vor fi scutite de la plata penalităţilor de întârziere firmele care îşi achită până în 31 decembrie 2011 datoria principală şi dobânda aferentă acesteia, pentru datorii ale firmelor existente la data de 31 august 2001. În acest regim se include şi un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere, dacă plata principalului şi a dobânzii aferente se fac până la 30 iunie 2012.

    “De exemplu, dacă o firmă astăzi are o datorie de 100 de lei, compusă din 70 de lei principalul plus dobânda şi 30 de lei penalităţi, şi până în 31 decembrie 2011 îşi plăteşte principalul plus dobânda, adică 70 de lei, este scutit de plata penalităţii de 30 de lei. Dacă aceeaşi firmă plăteşte principalul şi dobânda, adică 70 de lei, până în 30 iunie 2012 va fi scutit de jumătate din cât trebuie să plătească drept penalizare, adică în exemplul nostru 30/2 va însemna 15 lei”, a explicat premierul Emil Boc. “Această măsură am luat-o pentru a sprijini firmele care au fost în dificultate datorită crizei economice.”

    Se modifică şi ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului. Premierul Emil Boc a explicat că această decizie a fost luată pentru că “foarte multe firme – odată ce au o datorie – nu mai reuşesc să iasă din spirala penalităţilor, dobânzilor şi datoriilor faţă de stat; când merg să-şi plătească datoriile din trecut plătesc, în esenţă, în ordine istorică şi nu plătesc principalul în primul rând şi în continuare se acumulează penalităţi de întârziere la datoria principală”.

    Fiscul va putea înscrie în certificatul de atestare fiscală şi sumele certe, lichide şi exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la entităţile ce realizează achiziţiile publice. Măsura a fost luată în vederea facilitării participării la licitaţii a acelor firme care au datorii la bugetul de stat, dar în acelaşi timp au de recuperat alte sume de la stat.

    “Prin simplul fapt că aceste firme figurează cu datorii la bugetul de stat, nu pot participa la licitaţii, deşi au de primit de la stat poate aceeaşi sumă sau chiar o sumă mai mare. Şi atunci am fixat în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală faptul că certificatul de atestare fiscală trebuie acum să aibă două componente: pe de-o parte să spună că firma respectivă are 100 de lei datorii la stat, la bugetul de stat, dar – pe de altă parte – firma respectivă are de primit de la stat 100 de lei. Deci această firmă nu are datorii, în consecinţă va putea să participe în viitor la licitaţie”, a explicat premierul Boc. Ulterior va fi modificată şi Legea achiziţiilor publice, pentru a da posibilitatea firmelor respective să participe corect la licitaţii şi să nu fie penalizate.

    Sistemul actual de impozitare a clădirilor şi mijloacelor de transport se va menţine şi în 2012. “Cei care au mai multe case, mai multe proprietăţi sau maşini sofisticate plătesc mai mulţi bani la bugetul de stat. Menţinem acelaşi regim de impozitare, aşa cum a fost în 2011, cu precizarea că în lege, la Parlament, se stabilise ca numai pentru anul 2011 să se plătească în acest mod”, a precizat prim-ministrul.

    Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis reducerea impozitului la jumătate pentru hotelierii care ţin deschise hotelurile minim şase luni pe an, scopul modificării fiind de a mări perioada sezonului estival, precum şi introducerea unui impozit suplimentar de 5% pentru cei care sunt proprietari sau administratori de obiective, de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic aceste clădiri.

  • Patronii cer anularea penalităţilor pentru neplata datoriilor bugetare înregistrate de unele firme

    “Sunt 20.000-30.000 de firme care înainte de criză nu au avut datorii la bugetul de stat. Din cauza crizei acestea au acum datorii, penalităţile sunt imense, nu se mai pot dezvolta, unele au murit deja, iar altele sunt pe moarte. Dacă luăm în calcul pentru fiecare dintre aceste firme penalităţi pentru neplata datoriilor bugetare de 300-400 de milioane de lei vom vedea că în total este vorba de sute de miliarde de lei”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). În opinia sa, în cazul în care se vor menţine aceste penalităţi jumătate dintre firmele cu datorii vor “muri” într-un an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile asigurării datoriilor ţărilor şi firmelor europene au urcat după reuniunea Sarkozy-Merkel

    Cei doi oficiali au declarat că o coordonare economică mai bună şi înăsprirea disciplinei fiscale ar ajuta la redobândirea încrederii investitorilor, dar au afirmat că este prea devreme pentru a introduce obligaţiuni comune ale zonei euro.

    Rezultatul întâlnirii nu a fost o surpriză, chiar dacă o parte a analiştilor aşteptau o reacţie mai puternică a celor doi politicieni la recenta escaladare a crizei datoriilor suverane. “Orice pas mai aproape de o uniune fiscală este binevenit. Dar ceea ce s-a propus marţi a fost doar un pas mic”, a spus Tobias Blattner, analist la Daiwa Capital Markets.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • George Soros: Grecia si Portugalia ar trebui sa se retraga din UE si din zona euro

    “Problema greceasca nu a fost abordata in cel mai bun mod, asa ca cea mai buna solutie ar fi iesirea << ordonata>> ” a Greciei atat din UE, cat si din zona euro, a declarat Soros intr-un interviu acordat revistei germane Spiegel. El a sugerat ca o masura asemanatoare ar trebui sa fie luata si de catre Portugalia. “Uniunea Europeana si zona euro ar supravietui unui astfel de eveniment”, a adaugat miliardarul. Grecia si Portugalia, state aflate in plina criza a datoriilor suverane, incearca sa aplice programul de reforme impus de catre Comisia Europeana (CE) si de catre Fondul Monetar International (FMI), care prevede reducerea cheltuielilor si marirea taxelor in schimbul ajutorului financiar.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Japonia va fi urmatoarea tinta importanta a agentiilor de rating

    Standard & Poor’s (S&P) a anuntat vineri seara o decizie
    istorica, de a reduce ratingul AAA al Statelor Unite cu o treapta,
    la AA+, in principal din cauza divergentelor de pe scena politica
    de la Washington. De altfel, decizia S&P a modificat intr-o
    anumita masura perceptia asupra ratingurilor de tara, plasand in
    centrul atentiei climatul politic in cazul statelor dezvoltate, cu
    datorii uriase. Agentiile de rating se concentreaza pe capacitatea
    politicienilor de a face fata unei noi crize financiare declansate
    de turbulentele de pe pietele europene ale datoriilor de stat, sau
    unei recesiuni globale prelungite, in contextul subtierii
    semnificative a resurselor fiscale fata de momentul 2008, anterior
    falimentului Lehman Brothers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro