BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • Românul care îşi vinde produsele într-una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur

    El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungâns la 14 milioane de lei, faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte”.

    Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

     Farmec a deschis alături de partenerul Carlgin Sasu primul magazin de brand din Franţa, la Menton, una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur, situată la 40 de km est de Nisa. În cadrul magazinului sunt comercializate atât gamele noi de produse realizate la fabrica de la Cluj Napoca, cât şi mărci tradiţionale ale companiei.

    Magazinul de brand din Menton este primul centru Farmec inaugurat în afara ţării în 2015, după ce, în 2014, compania a deschis două magazine de brand în Grecia, la Salonic şi Katerini. Primul magazin Farmec din afara ţării a fost inaugurat în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    Citiţi mai multe despre povestea Farmec aici

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • Outsourcing ardelenesc pentru clienţi vestici

    „În ’91, când am intrat în acest business, nu prea aveam de ales. Ca proaspăt absolvent de informatică imediat după Revoluţie, am avut de ales între a deveni profesor, a lucra într-o fabrică de stat sau a pleca din ţară”, îşi aminteşte Marcel Anghel gândurile pe care le-a avut înainte de debutul său antreprenorial, în urmă cu mai bine de 25 de ani. Alegerea sa de atunci l-a îndreptat în direcţia construirii mai multor companii de software în Cluj, care au evoluat în câţiva ani la câteva sute de angajaţi.
     
    În prezent, Anghel se concentrează pe dezvoltarea companiei de IT Qubiz, specializată în nearshore outsourcing (servicii pentru ţările relativ apropiate, dar nu şi pe piaţa internă) în domeniul dezvoltării de software şi de soluţii IT pentru piaţa vest-europeană; potrivit antreprenorului, soluţiile Qubiz urmăresc să acopere întreg ciclul de viaţă al aplicaţiilor, de la consultanţă şi analiză de business, la design, implementare, testing şi mentenanţă.
     
    Fondată în 2008 în Oradea, compania românească şi-a crescut constant numărul de angajaţi: în ultimii patru ani a evoluat de la 40 la 125 (creştere de 210%) răspândiţi în prezent în două birouri ale companiei, cel de al doilea fiind în Oradea. Cifra de afaceri a crescut şi mai mult în acest interval de timp (cu 250%), ajungând anul trecut la o valoare de peste 4,7 milioane de euro. Pentru 2017, Anghel previzionează o creştere de până la 5,5 milioane de euro. Anul trecut, Qubiz a fost printre cele 12 companii locale de software care au intrat în clasamentul celor mai dinamice 5.000 de firme din Europa realizat de publicaţia americană Inc., primele patru clasate fiind ZebraPay, ITNT, Qubiz şi Qualitance; în total la categoria software au fost incluse 132 de companii de profil din Europa.
     
    Anul acesta, compania s-a calificat în finala European Business Awards, cea mai mare competiţie de business europeană, potrivit reprezentanţilor companiei; a fost nominalizată pentru titlul The ELITE Award for Growth Strategy of the Year. În spatele rezultatelor de acum stă experienţa de mai bine de 25 de ani a antreprenorului în IT. Marcel Anghel povesteşte că s-a aflat printre primii antreprenori locali care şi-au dezvoltat un business în acest domeniu, în 1991. „Pe atunci, practic nu existau companii private de IT. Aşa că am decis să-mi deschid propria firmă. De fapt, am deschis prima firmă de IT din Cluj, şi poate chiar şi din ţară”, îşi aminteşte el referindu‑se la o firmă de software educaţional (Okko Soft) pe care a înfiinţat-o atunci. În 1993 a devenit manager al companiei de software cu capital olandez Nethrom (în prezent Yonder, parte a grupului olandez Total Specific Solutions), pe care a condus-o până în 1999.
     
    Aceasta ajunsese la 90 de angajaţi când Marcel Anghel a plecat din firmă; ulterior a înfiinţat ISDC (în prezent tot parte a unui grup olandez şi care a anunţat la finalul anului trecut că va fuziona cu Endava), companie cu 170 de angajaţi la momentul exitului său, în 2008.  Dacă primele companii pe care le-a înfiinţat au fost firme de outsourcing pur, Marcel Anghel spune că pe parcursul anilor s-a concentrat din ce în ce mai mult înspre oferirea de servicii inovative cu o valoare adăugată mare pentru clienţi. Astfel, Qubiz a devenit un „one stop shop“, oferind servicii care urmează întreg ciclul de viaţă al aplicaţiilor, după cum îşi descrie antreprenorul compania. 
     
    În 2008, a pornit Qubiz cu un buget de 150.000 de euro care ar fi urmat să susţină financiar compania pentru o perioadă de un an şi jumătate. „Contextul era unul dificil, în plină recesiune, în care alte companii erau pe standby. N-a fost uşor, deoarece a trebuit să investim încontinuu în know-how, modalităţi de muncă, dar şi în condiţii de lucru”, povesteşte el. 
     
    Strategia pe care a mizat a fost ca din momentul în care firma a devenit profitabilă, câştigul să fie distribuit astfel: o treime direcţionată către participare la profit, o treime spre rezerve (provizioane), o treime dedicată investiţiilor. Din aceste rezerve şi bani de investiţii a fost construit actualul sediu al companiei, în 2010; tot aşa vor fi finanţate lucrările începute într-un nou sediu în Oradea, „o clădire modernă, mult mai încăpătoare, care să facă faţă creşterii noastre”. Aceasta va acomoda echipa din ce în ce mai numeroasă a companiei: dacă la momentul înfiinţării firma avea şase angajaţi, în prezent numărul lor se îndreaptă spre 150.
     
    Antreprenorul glumeşte în ceea ce priveşte alegerea dezvoltării afacerii Qubiz în Oradea: „E simplu, soţia mea este din Oradea. Glumesc, dar aşa am ajuns să cunosc oraşul şi să-mi dau seama cât de mult îmi place. Dar sunt şi motive obiective pentru care am ales acest oraş: şcolile primare şi liceele sunt foarte bune, la acelaşi nivel cu cele din Cluj; în plus, am văzut o oportunitate în a intra pe o piaţă proapătă din care oamenii talentaţi plecau din lipsă de perspective”, explică antreprenorul. Acum sesizează însă că lucrurile nu mai stau la fel, ba mai mult decât atât, unii dintre cei plecaţi aleg să se întoarcă. 

     

  • GALERIE FOTO Cum a ajuns o ROMÂNCĂ să fie cel mai puternic om de pe yahtul unui şeic din Qatar: Nu este loc de SMIORCĂIELI sau de fragilitate

    A terminat o facultate cu profil economic la Cluj-Napoca, iar viitorul i se prefigura printre cifre. Viaţa a dus-o însă, pe Anda Măgheruşan, în Qatar, unde este marinar pe yahtul unui şeic, o meserie bărbătească, grea, dar care îi oferă multe satisfacţii tinerei de 31 de ani, din Bistriţa.

    Românca povesteşte cum a ajuns să lucreze în marină şi cât de grea este această meserie. Povestea ei este fascinantă şi plină de aventuri. Viaţa ei ar putea să fie cu uşurinţă ecranizată.  Ce spune femeia despre cum se simte diferenţa dintre sexe pe mare. 

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • Un proiect imobiliar de 25 de milioane de euro va fi deschis la Cluj Napoca în această primăvară

    Proiectul este amplasat pe locul fostei fabrici de bere Ursus din centrul oraşului Cluj-Napoca şi este cel de-al treilea proiect construit sub brandul Platinia. Primele două, Platinia Lounge Residence şi Platinia Elite Residence sunt ansambluri mixte, compuse din apartamente, spaţii de birouri şi spaţii comerciale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşc doi români care au renunţat la locul de muncă să facă milioane de euro de pe urma foştilor colegi

    În aceeaşi perioadă de timp, numărul utilizatorilor activi a crescut cu aproape 70%, depăşind 17.000 de persoane. Numărul companiilor abonate la 7card a ajuns la 731, faţă de 390 în 2015, iar al sălilor de sport partenere la peste 400, faţă de 228 în anul precedent.

    Un segment care a contribuit la creşterea numărului de utilizatori a fost provincia, Benefit Seven, compania care administrează 7card, fiind extrem de activă în 2016 în afara Bucureştiului, prin atragerea în reţea a 223 centre de fitness şi wellness din peste 34 oraşe, răspunzând astfel nevoii companiilor partenere de a-şi fideliza angajaţii şi prin accesul la sport. În prezent, 7 card poate fi utilizat în 34 centre urbane, inclusiv în toate oraşele mari.

    ”În 2016 ne-am extins mult în afara Capitalei, suntem acum un serviciu cu acoperire naţională. A fost un pas firesc, tot mai multe companii din întreaga ţară, din toate sectoarele de activitate, au apreciat valoarea distinctivă pe care 7card o aduce ca beneficiu extra-salarial pentru angajaţii lor: este, cu adevărat, măsura recunoaşterii contribuţiei angajaţilor la performanţa companiei. O răsplată”, spune Andrei Creţu, co-fondator 7 card.

    O creştere se observă şi la numărul de actvităţi sportive sau de recreere alese de utilizatori. Desi ponderea semnificativă (70%) este în continuare deţinută de activităţile de fitness, activităţile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simţitor ca utilizare (30%).

    ”Preferinţa pentru tipuri de activităţi recreative  confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Satisfacţia utilizatorului creşte odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exerciţiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experienţă plăcută. Aşa cum ar trebui să şi fie. Timpul mediu petrecut de români într-un astfel de centru este de o oră şi treizeci de minute, spre deosebire de alte ţări din Europa unde această durată este de doar 45 de minute”, spune Iulian Circiumaru, co-fondator 7 card.

    În prezent, 40% dintre utilizatorii 7card sunt din afara Capitalei, faţă de doar 16% în 2015. După Bucureşti, cei mai mulţi abonaţi sunt din Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi. La nivelul anului trecut, valoarea medie a abonamentului 7card a fost de 140 lei în Bucureşti, respectiv 90 lei în restul oraşelor din reţea (Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, etc.). Pentru 50% dintre utilizatorii 7card, angajatorii suportă costul abonamentului. Companiile care oferă preponderant acest beneficiu angajaţilor activează în sectoare precum: IT, finanţe, automotive, banking, telecom, retail, servicii.

    Pentru 2017, planurile Benefit Seven vizează dublarea cifrei de afaceri, la aproximativ 4,5 milioane de euro, a numărului de abonaţi, la peste 30.000, respectiv creşterea cu 40% a companiilor partenere.

    ”Dacă 2016 a fost anul în care am lucrat să creăm acoperirea naţională a serviciului nostru, 2017 este anul în care focusul este să oferim utilizatorilor 7card, pe lângă valoarea intrinsecă, oportunitatea de a experimenta si de a acumula experienţe memorabile. Şi de a redescoperi bucuria de a face mişcare. Introducem deja, de la începutul acestui an, posibilitatea plăţii în rate a abonamentelor, posibilitatea înscrierii a doi însoţitori (faţă de doar unul în 2016), diversificarea activităţilor care se pot accesa cu 7card introducând activităţi noi, precum accesul în pationare în sezonul rece sau piscine în aer liber în sezonul cald.” spune Andrei Creţu.

    Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru sunt foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC. Ei au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. În februarie 2016, Sodexo, lider mondial in Servicii pentru Calitatea Vietii – beneficii extrasalariale pentru angajati (tichete de masa, cadou, vacanta, cresa), programe de incentivare, beneficii publice, servicii de alimentatie/catering, managementul facilitatilor, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine 7card. La data de 1 februarie, numărul de abonaţi activi este de 19.000.

     

     

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai rău şi ce cartier din Bucureşti este considerat cel mai prost

    Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.

    În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.