Tag: candidati

  • Diaconu şi-a ridicat mandatul pentru PE: Nu candidez la Preşedinţie, eu îmi văd lungul nasului

    Diaconu a venit la BEC la ora 10.00 şi şi-a ridicat rapid mandatul, după care a ieşit din sediul BEC. El a fost aclamat de un grup de simpatizanţi, care strigau: “Mircea nu fură, nu minte, de aia îl vrem preşedinte”. Diaconu le-a făcut semn să înceteze şi le-a spus: “Hai, mă, terminaţi!”.

    Întrebat de jurnalişti dacă va candida la Preşedinţie, el a răspuns negativ, precizând că acesta este un lucru serios, care ar trebui tratat ca atare şi de partide. El a spus că, “miraculos aproape”, a fost votat cu aproape 7% pentru a deveni europarlamentar. “N-am câştigat decât povară şi responsabilitate”, a spus Diaconu.

    Legat de candidatura la Preşedinţie, Diaconu a mai spus: “Fiecare ar trebui să-şi vadă lungul nasului, eu mi-l văd”.

    El a menţionat că are, ca parlamentar, pârghii limitate pentru a răspunde încrederii acordate de cei care l-au votat.

    Diaconu a spus că va lansa, la ora 18.30, o carte la Bookfest, de care este foarte mândru şi pe care o consideră, spre deosebire de dobândirea mandatului de europarlamentar, una dintre adevăratele sale realizări. Actorul a plecat apoi de la sediul BEC.

    USD va desemna drept candidat la alegerile prezidenţiale o persoană cu notorietate, iar printre aceste persoane, conform ultimelor sondaje publice, poate fi şi Mircea Diaconu, a declarat, joi seară, liderul PSD, Victor Ponta, precizând acest scenariu ca variantă în care nu ar candida chiar el la Preşedinţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEC anunţă astăzi REZULTATELE FINALE de la europarlamentare şi înmânează certificate candidaţilor aleşi

     Potrivit unui comunicat transmis miercuri de BEC, joi, de la ora 10.30, va avea loc şedinţa ocazionată de semnarea procesului-verbal cu rezultatele centralizate privind alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

    La finalul şedinţei vor fi date publicităţii rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare.

    Totodată, de la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis va candida la preşedinţia PNL – surse

     Sursele citate au relatat că Iohannis a spus în Delegaţia Permanentă că doreşte să candideze la funcţia de preşedinte al partidului.

    În acest sens, el a cerut derogare de la criteriul de vechime în partid pentru a putea candida.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Peste 18 milioane de români, aşteptaţi duminică să aleagă reprezentanţii României în PE. CUM SE VOTEAZĂ

     Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.

    Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru ALEGERILE EUROPARLAMENTARE sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.

    Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitura de stat nu bate cu parul

    În opinia liberalului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, ar trebui să-şi dea demisia fiindcă permite “dictatura pontistă”, adică mobilizarea senatorilor pentru o victorie a PSD la europarlamentare, cu scopul final de a-l propulsa pe Victor Ponta candidat la preşedinţie. Bodea nu a fost singur: atât liderul PNL, Crin Antonescu, cât şi alte voci liberale au criticat virulent ideea de a suspenda lucrările în plen ale Senatului, profitând astfel de excelentul prilej de a creşte cota PNL în rândurile opoziţiei de dreapta şi de a arăta că nu au complexe în a refolosi contra PSD acuzaţia de “lovitură de stat”, suportată în 2012 de liberali cot la cot cu pesediştii din partea lui Traian Băsescu.

    Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, s-a ferit să decreteze vacanţă pe perioada campaniei, însă a justificat şi el rărirea activităţii în plen prin ideea că la alegerile europarlamentare “sunt două grupuri care se bat pe o diferenţă de câteva voturi, care pot să vină din România”. Conform ultimelor sondaje, popularii europeni (PPE) ar obţine cu câteva mandate mai mult în PE decât socialiştii şi democraţii (S&D), cu 217 la 208, în timp ce liberalii (ALDE) s-ar situa pe locul al treilea, cu 63 de mandate, astfel încât explicaţia lui Zgonea are o logică evidentă din perspectiva PSD.

    Cât priveşte campania pentru prezidenţiale, singurul care combate contra PSD pe acest front rămâne preşedintele Traian Băsescu, care nu doar şi-a reafirmat susţinerea pentru PMP şi a opinat că Victor Ponta n-are nicio şansă de câştig în faţa unui viitor candidat al “dreptei unite”, dar a şi cerut electoratului să nu-l voteze pe Victor Ponta pentru Cotroceni, pentru că acesta, “fiind dependent de baroni, va baroniza ţara”.

  • Un cec în alb de la Traian Băsescu

    Este prima dată când în discursul lui Băsescu apare Elena Udrea drept potenţial candidat al dreptei, după ce Udrea însăşi, devenită liderul de facto al PMP, s-a declarat capabilă să-l învingă pe Victor Ponta la prezidenţiale, iar Elena Băsescu, proaspăt membru de rând al PMP, nu doar că stă alături de Udrea în prezidiu la acţiunile electorale ale partidului, dar mai nou l-a şi veştejit pe prezidenţiabilul PDL, Cătălin Predoiu, reproşându-i  acestuia nici mai mult, nici mai puţin decât probleme de dicţie.

    Este însă şi prima dată când în discursul lui Băsescu apare numele lui Crin Antonescu ca posibil prezidenţiabil al dreptei, având în vedere că doar de curând liderul liberal a părăsit tabăra celor care în iulie 2012 conduseseră ceea ce pe atunci preşedintele numea lovitură de stat. Liberalii însă, dornici să-şi facă simţită cât mai repede prezenţa în opoziţie şi să-şi cureţe renumele după guvernarea alături de PSD, nu stau degeaba. Guvernul vrea să aplice scutirea de impozit pe profitul reinvestit din luna iulie, conform cu calendarul convenit cu FMI la începutul anului, a anunţat premierul Victor Ponta. În ianuarie, fostul ministru de finanţe liberal Daniel Chiţoiu susţinea că măsura ar fi urmat să se aplice concomitent cu reducerea CAS cu 5% la angajator, dacă bugetul o va permite. Aducându-şi aminte de declaraţiile lui Chiţoiu, liberalii au decis acum să depună moţiune de cenzură contra Guvernului, motivând că neimpozitarea profitului reinvestit nu poate avea efectul scontat în economie fără reducerea CAS.

  • Antonescu: Susţinătorii PNL nu vor vota cu Mircea Diaconu. Ar fi frumos să nu se lase folosit

     Antonescu a fost întrebat într-o discuţia la Hotnews de ce PNL nu boicotează candidatura lui Mircea Diaconu. “Susţinătorii PNL vor vota PNL şi nu Mircea Diaconu”, a răspuns Antonescu.

    Liderul PNL a mai precizat că speră ca fostul vicepreşedinte al partidului să nu se lase folosit.

    “Nu l-am putut menţine pe Mircea Diaconu pe lista PNL pentru că am luat act de hotărârea şi de interpretarea oficială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dacă alte instanţe au hotărât altceva domnul Diaconu va candida independent şi dincolo de a ne prezenta această explicaţie simplă nu avem cum opri campania despre care vorbiţi (împotriva PNL, nr). Ar fi frumos ca domnul Diaconu să nu se lase folosit în această campanie”, a mai spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini a demisionat din Parlament pentru a candida la PE

     Grapini a spus că îşi depune demisia datorită participării pe listele Alianţei PSD-PC-UNPR la alegerile pentru Parlamentul European.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a spus că hotărârea privind vacantarea locului de deputat se va vota în şedinţa de marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro