BusinessMagazin

Tag: Bulgaria

  • Noua taxă pe morile de vânt iscă scandal la Sofia

    Taxa de 20% se aplică la veniturile obţinute de parcurile fotovoltaice şi eoliene din vânzarea la preţuri preferenţiale a electricităţii şi a fost iniţiată de Volen Siderov, liderul partidului naţionalist Ataka, în cursul dezbaterilor la bugetul pe 2014. Banii încasaţi din taxă ar urma să capitalizeze Compania Naţională de Energie (NEK), împovărată de datorii de peste 1 mld. euro, şi să reducă preţurile la electricitatea pentru consumatorii casnici.

    Ministrul economiei a susţinut ideea, dând ca exemplu aplicarea unor taxe similare în Cehia şi Grecia, dar şi Spania, România şi Marea Britanie, care au introdus măsuri de reformare a generoaselor scheme de sprijin pentru investitorii în energie regenerabilă. Ministrul finanţelor, Petar Ciobanov, a estimat că noua taxă va aduce la buget venituri de peste 80 mil. euro.

    Companiile străine din sector au denunţat imediat taxa drept “scandaloasă, opacă, discriminatorie şi ilegală” şi au ameninţat că aplicarea ei va duce la descurajarea investitorilor de a mai alege sectorul bulgăresc al energiei regenerabile, care a atras până acum investiţii de 4 mld. euro şi a creat mii de slujbe. Camera de Comerţ Germano-Bulgară şi Confindustria Bulgaria, reprezentând interesele investitorilor italieni, au adresat în acest sens un protest guvernului şi parlamentului.

    Diverse ONG-uri au sărit şi ele în apărarea companiilor. Un reprezentant al Centrului pentru Studiul Democraţiei a declarat că măsura va declanşa un val de falimente în rândul companiilor de profil.

  • Oful cultivatorilor de tutun

    „Decizia de interzicere a utilizării ingredientelor duce la renunţarea cultivării la unele tipuri de tutun. Aceasta are consecinţe grave atât în România, cât şi în tări precum Bulgaria sau Grecia, şi, de aceea, am decis să căutăm împreună soluţii concrete pentru a salva peste 100.000 de cultivatori şi procesatori de tutun din regiune, precum şi locurile de muncă ale altor câteva sute de mii de oameni”, declară Petru Bota, Preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun.

    În cadrul primei Conferinţe Naţionale a Cultivatorilor de Tutun, AOPFT a analizat impactul regional al noii Directive privind produsele din tutun, în colaborare cu asociaţiile similare din Bulgaria, din Grecia, dar şi cu reprezentanţii UNITAB (Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun). Una dintre principalele teme discutate în cadrul conferinţei este crearea platformei de comunicare SEETGA (South – Eastern Europe Tobacco Growers Alliance), ce oferă un cadru de cooperarea şi posibilitatea unui dialog concret între cultivatorii de tutun din Sud-Estul Europei, facilitând astfel identificarea celor mai bune soluţii la problemele din acest sector. Asociaţiile din Bulgaria, Grecia şi România formează nucleul acestei platforme de cooperare şi comunicare.

    “În cadrul dezbaterilor desfăşurate pe durata Conferinţei cu asociaţii similare din Grecia şi Bulgaria am ajuns la concluzia că problemele cu care se confruntă asociaţiile din regiune sunt în mare măsura aceleaşi, factorii care ne afectează sunt comuni, iar poate împreuna vom identifica soluţii şi căi de rezolvare ale acestora”, declară Petru Bota, Preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun.

    AOPFT a organizat prima Conferinţa Naţională a Cultivatorilor de Tutun, la care a participat împreună cu reprezentanţi ai Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun şi ai asociaţiilor de profil din Bulgaria şi Grecia, pentru a analiza impactul noilor reglementări europene asupra activităţii producătorilor de tutun. Acest eveniment inaugurează o serie de întâlniri între actorii principali din domeniul tutunului din regiune (cultivatori, procesatori, producători) care împreună cu ministerele agriculturii şi cu sprijinul parlamentelor naţionale pot găsi cele mai bune soluţii pentru a garanta un viitor cultivatorilor de tutun. 

    AOPFT, cu sprijinul UNITAB şi împreună cu asociaţiile din Bulgaria şi Grecia, îşi reafirmă îngrijorarea că revizuirea Directivei privind produsele din tutun ar putea conduce la interzicerea culturilor de tutun Burley şi Oriental. Totodată, îşi exprimă încrederea că, în cadrul platformei SEETGA, cooperarea dintre cultivatorii de tutun va genera soluţii viabile pentru a adresa eficient problemele din acest sector, fără a pune în pericol locurile de muncă a sute de mii de oameni.

     

  • SONDAJ: Aproape jumătate dintre britanici nu vor ca românii şi bulgarii să poată locui şi munci în ţara lor

     Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.

    Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că “nu ştiu”.

    Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja “în mod clar” un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că “ar putea lua în considerare” această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o “vor lua în mod clar în considerare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Aproape jumătate dintre britanici nu vor ca românii şi bulgarii să poată locui şi munci în ţara lor

     Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.

    Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că “nu ştiu”.

    Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja “în mod clar” un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că “ar putea lua în considerare” această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o “vor lua în mod clar în considerare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daily Express susţine că petiţia sa împotriva imigraţiei românilor şi bulgarilor a strâns 150.000 de semnături

     Potrivit cotidianului Daily Express, petiţia va fi trimisă Downing Street în această săptămână.

    Premierul britanic David Cameron ar urma ca în această săptămână să dezvăluie noi propuneri pentru a descuraja imigranţii, făcând mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţi.

    Parlamentarii care susţin luarea unor măsuri împotriva României şi Bulgariei au salutat această intenţie, dar susţin că ea nu este suficientă. Astfel conservatorul Peter Bone consideră că restricţiile ar trebui să rămână în vigoare. “Este foarte corect să faci accesul la benficii mai dificil pentru noii imigranţi pentru că unul dintre motivele pentru care oamenii traversează Europa de Vest pentru a ajunge aici este că beneficiile noastre sunt mai generoase decât ale altor ţări”, afirmă el. “Totuşi, acest lucru nu atacă problema fundamentală, care este că atunci când vom deschide uşa României şi Bulgariei, vor veni mii şi mii”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • eMag deţine 50% din retailul online din Bulgaria

     “Am reuşit afară, avem 50% cotă de piaţă în Bulgaria într-un an. Am început în Ungaria acum o lună şi deja am ajuns la 100 de comenzi pe zi. În Ungaria ne întalnim cu jucători mai mari, precum Tesco. Credem că într-un an vom deveni lideri de piaţă şi în Ungaria”, a declarat directorul general al eMag, Iulian Stanciu.

    El a arătat că în cifre eMag reprezintă 180.000 de produse, 18.900 de comenzi pe zi, 3.000 de tiruri de marfă şi 700 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conservatorii îi cer lui Cameron prelungirea restricţiilor impuse românilor până în 2018

     Potrivit publicaţiei, zeci de parlamentari conservatori ar urma să susţină măsura şi să exercite o uriaşă presiune asupra premierului ca acesta să sfideze Uniunea Europeană (UE) pe tema reglementărilor cu privire la libertatea de mişcare. Propunerea urmează să fie prezentată unei comisii de parlamentari marţi şi poate fi supusă unui vot în Camera Comunelor în decurs de câteva săptămâni, relatează dailymail.co.uk.

    Nigel Mills, un deputat din Amber Valley, în Derbyshire, este conducătorul acestei campanii. În cazul în care propunerile sale de modificare a legii migrării (Immigration Bill) vor fi adoptate în Camera Comunelor, restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor, care vor fi anulate la 1 ianuarie 2014, ar urma să fie prelungite până la sfârşitul lui decembrie 2018, precizează Daily Mail. Acest lucru va provoca furie şi eventual măsuri judiciare din partea Bruxelles-ului, adaugă publicaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria încearcă să convingă România să accepte un nou pod peste Dunăre, între Silistra şi Călăraşi

     “Decizia de construire a unui nou pod între Silistra şi Călăraşi trebuie luată la nivel interguvernamental. Pentru Guvernul bulgar, este un proiect la fel de important ca celelalte două poduri peste Dunăre”, a declarat Daniela Bobeva, citată de site-ul Novinite.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jose Manuel Barroso: România şi Bulgaria NU vor intra în spaţiul Schengen în 2014. Sunt prea multe opuneri

     “România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014 (…) sunt prea multe opuneri”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso luni seara, la emisiunea Le Club LCI.

    “Este un amalgam incredibil între Schengen, imigraţie, Lampedusa, lucrători detaşaţi (în străinătate, n.red.). Este un amalgam care trebuie denunţat, pentru că altfel vom avea un puseu al mişcărilor extremiste care determină Europa să facă lucruri periculoase. România şi Bulgaria nu vor intra în Schengen pentru că există ţări care se opun”, a conchis preşedintele CE.

    Într-un interviu acordat în septembrie postului public de radio din Bulgaria, Barroso afirma că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de intrare în Schengen şi trebuie să primească o şansă de aderare cât mai curând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul bulgar nu va renunţa la cota unică

    Guvernul vrea să crească pensiile cu 3% de la 1 iulie, iar salariul minim va creşte de la 310 la 340 de leva (174 de euro). De asemenea, impozitul pe dobânzile la depozite va fi redus de la 10% la 8%, aceasta fiind deocamdată singura măsură de relaxare fiscală care se anunţă pentru 2014.

    Kornelia Ninova, deputat socialist, a explicat că formaţiunea nu-şi poate îndeplini promisiunea electorală de a renunţa la cota unică de impozitare de 10% în favoarea unui impozit progresiv, fiindcă nu există suficientă susţinere parlamentară.

    Cota unică de impozitare de 10%, cea mai mică din Europa, a fost introdusă în Bulgaria în 2008, înlocuind vechiul sistem progresiv cu trepte între 20% şi 24%.

    În campania electorală din acest an, socialiştii au promis înlocuirea cotei unice printr-un impozit progresiv cu trei trepte – zero pentru săraci, 10% impozit pentru bulgarii cu venituri medii şi unul mai mare pentru cei bogaţi, “deşi nu 70% ca în Franţa”, după cum spunea în februarie purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist, citat de Novinite.

    Una dintre raţiunile revenirii la impozitul progresiv a fost împărţirea mai echitabilă a poverii crizei, cealaltă a fost legată de faptul că introducerea cotei unice nu a reuşit să diminueze economia subterană.