BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.
     
     

  • Pariu străin pe ingineria românească

    Cu o investiţie de circa 20.000 de euro, un turc şi un sud-african au pus bazele unei companii de inginerie şi management de proiect în România, în urmă cu aproape un deceniu. Compania românească Blue Projects, cu o cifră de afaceri care a ajuns anul trecut la circa 10 milioane de euro, are birouri permanente în Polonia, Rusia şi Belgia, aflându‑se în proces de extindere. Blue Projects ţinţeşte o cifră de afaceri de zece ori mai mare în următorii zece ani.

    În 2015 Blue Projects a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6 milioane de euro, iar Umut Demircan, unul dintre cei doi fondatori ai firmei, evaluează că afacerile au depăşit pragul de 10 milioane de euro anul trecut. Planurile pentru 2017 vizează dublarea afacerilor, prin contribuţia noilor filiale. Astfel, la zece ani distanţă de la înfiinţarea firmei, încasările ar putea ajunge la 20 de milioane de euro.

    Povestea Blue Projects a început în 2007, când cei doi parteneri ai firmei lucrau într-un proiect industrial extins pe un teren dezafectat, în cadrul unei companii internaţionale de inginerie şi management de proiect. „Atunci l-am cunoscut şi pe Neal Barber, asociatul meu actual de afaceri”, spune Umut Demircan. Reuşind să transforme în victorie un proiect care prevestea un eşec (o poveste care implică ideea de a înlocui o macara cu un elicopter), clientul de la momentul respectiv le-a sugerat ideea de a-şi înfiinţa propria companie de inginerie şi management de proiect, moment în care a s-a încolţit ideea unui nou business.

    Umut Demircan venise, pentru prima dată în România, în 2003, în interes de serviciu. Ulterior, a lucrat în cadrul mai multor proiecte pe plan local, lucru care i-a permis să ia contact cu mediul de afaceri. „În timpul petrecut în România am fost impresionat de calitatea educaţiei în inginerie şi existenţa unui număr mare de ingineri foarte talentaţi aici, dar, de asemenea, am observat că, din păcate, calităţile managerilor de proiect erau într-un fel inferioare capitalului uman din ţară”, spune antreprenorul turc. Aşa că i-a venit ideea să înfiinţeze o companie, împreună cu asociatul său; „Mărturisesc că atunci când am înfiinţat Blue Projects nu eram într-o formă financiară extraordinară, pentru că tocmai finalizam rambursarea creditelor mele pentru masterat. Costurile noastre iniţiale de investiţii au fost finanţate printr‑un avans primit din prima noastră comandă, respectiv 20.000 euro”, declară Demircan.

    Primul contract local a fost cu SABMiller, pentru berăria Ursus din Buzău, un proiect despre a cărui valoare spune că a fost de mai multe milioane de euro; contractul a vizat extinderea şi modernizarea facilităţilor de producţie şi instalarea de echipamente pentru producerea unor noi tipuri de bere, precum Redd’s şi Ursus fără alcool. În cadrul acestuia, Blue Projects a livrat servicii de management de proiectare, managementul construcţiilor, managementul costurilor, al siguranţei şi securităţii în muncă şi management de proiect.

    În prezent, în cadrul birourilor Blue Projects din Bucureşti şi Cluj, care au peste 130 experţi, compania a dezvoltat un pachet complex de servicii de consultanţă şi proiectare, care să acopere un proiect de construcţii pe toată durata sa de execuţie, înglobând toate disciplinele specializate aferente. În timp, compania s-a dezvoltat pe plan global şi are birouri permanente în Polonia, Rusia şi Belgia, pe lângă cel din România, unde se află sediul central, dar este activă şi în Republica Cehă, Canada, SUA.

  • Angajaţii uneia dintre cele mai cunoscute bănci româneşti îşi fac bagajele

    Noua bancă rezultată în urma fuziunii va avea o cotă de piaţă de circa 1,2%, urmând să urce la jumătatea topului băncilor care operează pe piaţa românească. Fu­ziunea prin absorbţie, pro­gramată pentru 2016, va fi finalizată cu întâr­ziere, în 2017, februarie fiind prima lună în care cele două instituţii de credit vor opera ca o singură bancă. „Ca ur­mare a unor întârzieri apărute în par­cur­gerea paşilor finali, prevăzuţi de lege pentru implementarea fuziunii, data de la care fuziunea va deveni efec­tivă devine 01 februarie 2017. 

    Angajaţii uneia dintre cele mai cunoscute bănci româneşti îşi fac bagajele

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • ESET deschide un birou de cercetare şi dezvoltare la Iaşi

    Oraşele Montreal din Canada şi Iaşi din România vor găzdui două noi birouri de cercetare şi dezvoltare, aparţinând companiei de  securitate cibernetică ESET. Investiţia în capacitatea de cercetare va permite companiei să sprijine noile servicii, cum ar fi ESET Threat Intelligence, iar pe de altă parte să îmbunătăţească în acelaşi timp capacitatea de reacţie în faţa unor ameninţări informatice sofisticate. Această creştere confirmă, în continuare, strategia pe termen lung a companiei ESET, care vizează să devină un furnizor de securitate IT plasat în top 3 la nivel global.

    ESET intră astfel pe piaţa românească de forţă de muncă, deschizând primul centru de dezvoltare în Iaşi. Compania intenţionează să dedice acest centru pentru dezvoltarea tehnologiilor de bază şi back-end de la ESET. “În Iaşi se găsesc universităţi de calitate şi o forţă de muncă talentată care a corespuns cerinţelor de care aveam nevoie pentru alcătuirea unor echipe puternice şi independente, responsabile cu mentenanţa produselor şi a tehnologiilor existente, precum şi cu dezvoltarea unora noi”, a explicat Malcho cu privire la motivele din spatele alegerii acestei locaţii.

    Noul birou din Montreal presupune o extindere a unui birou deja funcţional, fondat şi localizat iniţial în campusul Politehnicii din Montreal, în anul 2009. Cea mai importantă lucrare de analiză elaborată aici, Operaţiunea Windigo, a fost răsplătită în cadrul celei de-a 24 Conferinţe Internaţionale Virus Bulletin din Seattle cu premiu întâi Péter Szőr oferit pentru cea mai bună lucrare tehnică. Noul birou, situat în afara campusului universitar, este gândit să îşi dubleze personalul în următorii cinci ani.

    Compania ESET reuneşte în prezent peste 1300 de profesionişti din întreaga lume. Sediul general este situat în Bratislava (Slovacia), cu centre regionale de distribuţie în San Diego, Buenos Aires şi Singapore. Compania are birouri suplimentare dedicate activităţilor de vânzări, de marketing şi de suport tehnic în São Paulo (Brazilia), Jena şi Munchen (Germania), Praga (Republica Cehă), Sidney (Australia), Bournemouth (Marea Britanie) şi Toronto (Canada). ESET a stabilit, de asemenea, o reţea extinsă de centre de cercetare a codurilor malware în Bratislava, Praga, Košice (Slovacia), Cracovia (Polonia), Montreal (Canada) şi Taunton (Marea Britanie), precum şi o reţea de parteneri ce acoperă peste 200 de ţări şi de teritorii.

  • „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”. Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest obicei

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • RE/MAX îşi extinde reţeaua cu un nou birou în Sibiu

    RE/MAX România inagurează o nouă franciză în Sibiu. Astfel, începând cu luna decembrie, reţeaua RE/MAX din România ajunge la 22 de birouri, cea mai nouă investiţie concretizându-se prin inaugurarea celui de-al treilea birou din Sibiu, RE/MAX Professionals.

    Noua franciză din Sibiu, RE/MAX Professionals, este operaţională din luna decembrie şi reprezintă o nouă conversie în portofoliul companiei, aceasta fiind deţinută de către Adrian Vasiu, împreună cu fratele său, Andrei Vasiu.

    Prin afilierea la reţea, RE/MAX Professionals are avantajul de a face parte dintr-o afacere în care, în acest moment, există pe plan local peste 175 de agenţi în cele 21 de birouri. Pentru noua agenţie, cei doi antreprenori au format o echipă de 4 agenţi special pregătiţi în cadrul Academiei RE/MAX, care vor gestiona tranzacţii cu precădere din segmentul rezidenţial şi comercial.

    Deşi piaţa de profil din Sibiu nu este atât de dezvoltată precum cele din Bucureşti şi Cluj-Napoca, reprezentanţii companiei sunt de părere că, în următorii ani, se va menţine trendul ascendent al tranzacţiilor imobiliare, înregistrat până în prezent.

  • Ce fel de clădiri de birouri au ales anul acesta companiile din Bucureşti

    Clădirile noi de birouri, de ultimă generaţie, livrate sau aflate în construcţie au atras ca un magnet atenţia companiilor aflate în căutare de sedii în 2016, producând tranzacţii în cascadă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară Esop. În total, în primele trei trimestre din 2016 s-au tranzacţionat spaţii de birouri cu o suprafaţă totală de 255.335 mp, din care 75.383 mp se află în centrele de afaceri ale generaţiei post-criză.

    Cele mai mari spaţii de birouri au fost tranzacţionate în proiecte integrate de birouri, care au facilităţi nenumărate, inclusiv certificate de clădiri verzi şi care au fost livrate în 2015-2016 sau sunt încă în lucru. În primele trei trimestre din 2016, în topul proiectelor noi unde s-au ocupat cele mai mari suprafeţe, pe primul loc se numără The Bridge, aflat încă în construcţie în zona Orhideea-Grozăveşti, unde BCR a preînchiriat o suprafaţă de 20.000 mp, pe locul doi complexul Palas din Iaşi, unde Amazon a închiriat 13.000 mp, urmate de Afi Park cu fazele 4 şi 5 (unde în total şapte chiriaşi au închiriat 8.958 mp), Green Court, din zona Barbu Văcărescu-Floreasca (unde nouă chiriaşi au închiriat 8.907 mp), pe locul cinci se află un proiect din Timişoara, Openville, unde 2 chiriaşi au închiriat 8.373 mp, iar pe locul şase este Orhideea Tower, din Bucureşti, aflat în lucru, unde compania IT&C Misys a preînchiriat 8.000 mp.

    „Dezvoltatorii noilor clădiri de birouri din România pun un accent din ce în ce mai mare pe oferirea de facilităţi angajaţilor care lucrează zi de zi în aceste spaţii şi încearcă să raspundă la cât mai multe dintre nevoile lor, astfel încât chiriaşii sa considere că spaţiul închiriat îi ajută atât la retenţia angajaţilor cât şi la atragerea de noi talente în organizaţie şi credem că acest trend va continua în următorii ani, reprezentând un element de diferenţiere important între clădirile vechi şi cele noi”, afirmă Mirela Raicu Manager al Diviziei Birouri Corporate în cadrul ESOP Consulting l CORFAC International.

    Suprafaţa medie de birouri tranzacţionată în proiectele noi, în primele nouă luni este de 1.370 mp, peste media înregistrată la nivelul întregii pieţe de birouri.