BusinessMagazin

Tag: asigurare

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Lufthansa susţine că va angaja peste 3.000 de oameni în 2017

    Compania germană Lufthansa intenţionează să angajeze peste 3.000 de oameni în 2017, majoritatea însoţitori de zbor, potrivit unei declaraţii publicate miercuri, citată de agenţia Reuters.

    Companiile aeriene Lufthansa Group vor să facă peste 2.200 de angajări în total. Lufthansa Technik, subsidiara Lufthansa Group care asigură mentenanţa şi reparaţia, plănuieşte să recruteze 450 de noi angajaţi.

    Piloţii şi membrii echipajului Lufthansa au intrau de mai multe ori în grevă în ultimii ani, în contextul în care compania încearcă să reducă costurile. Sindicatul echipajului Lufthansa, UFO, a spus, în decembrie, că ultimele discuţii în legătură cu salarizarea şi condiţiile de muncă pe care le-a avut cu conducerea au eşuat.

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Noul document pe care toţi şoferii vor trebui să îl aibă asupra lor începând de vineri

    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA va fi schimbat efectiv începând cu data de 23 decembrie.

    Asigurarea RCA este reglementată, începând din data de 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA.
    Concret, modelul noului document cu care se va face dovada încheierii asigurării RCA este inclus în Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 39/2016, ce va intra în vigoare vinery. Asta înseamnă că poliţa RCA mai poate fi emisă până joi, iar apoi va trebui folosit, la încheierea asigurării obligatorii, contractul RCA.

    în principiu, contractul RCA va conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăsesc în prezent în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea. Mai exact, contractul RCA, al cărui model este anexat articolului de faţă, va conţine:

    • numărul şi data încheierii;
    • părţile contractului;
    • perioada de valabilitate;
    • limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA;
    • prima de asigurare;
    • numărul ratelor şi scadenţa acestora;
    • intermediarul, dacă este cazul;
    • clasa bonus-malus;
    • numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului;
    • numărul de identificare al vehiculului;
    • statele în care acest document are valabilitate.

    Bine de ştiut este că poliţele RCA emise până la data de 22 decembrie îşi vor păstra valabilitatea, chiar dacă din 23 decembrie va fi folosit contractul RCA. Cu alte cuvinte, persoanele care deţin acum o poliţă RCA nu vor fi nevoite să o preschimbe în contract RCA. 

  • ASF: Piaţa asigurărilor a crescut cu 12% în primele nouă luni din acest an

    În primele nouă luni ale anului 2016, primele brute subscrise pe piaţa asigurărilor din România au înregistrat valoarea de 6,8 miliarde de lei, în creştere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Cumulată, valoarea primelor brute subscrise atât de către societăţile de asigurare, cât şi de către sucursale se ridică la 7,37 miliarde de lei.

    „Creşterea pieţei din această perioadă a fost determinată de dinamica ascendentă a segmentului asigurărilor generale, care a înregistrat un avans de 14% faţă de primele nouă luni ale anului precedent, fiind susţinută şi de o evoluţie pozitivă a asigurărilor de viaţă (+2%). În acest segment se constată o orientare mai pronunţată către produsele de asigurare tradiţionale de viaţă şi către asigurările de sănătate (+36%), care a compensat scăderea volumului subscrierilor pentru asigurări de viaţă legate de fonduri de investiţii”, arată ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • Capcana din portofel. Neatenţia care îţi anulează rovinieta

    Pe lângă actele maşinii, asigurarea, permisul de conducere şi buletinul, la controalele de rutină ale poliţiei şoferii mai sunt întrebaţi şi de acea chitanţă mică care dovedeşte plata rovinietei. După achitarea acesteia mulţi şoferi pun chitanţa în portofel sau în torpedou, printre alte hârtii. Ce ar trebui să ştie aceştia este că, în cazul în care o pun în portofel, după un anumit timp de pe ea se pot şterge datele, astfel că în loc de chitanţă se pot trezi cu o hârtie perfect albă. 

    Pe internet există destule poveşti despre această posilibitate. Iată una dintre ele:

    ”În urmă cu ceva ani, la un control, un poliţist nu s-a mulţumit să se uite pe parbriz la autocolantul rovinietă şi a vrut să vadă bonul primit la cumpărarea ei. Când l-am scos din portofel am avut surpriza să văd că abia se mai putea descifra ceva din ceea ce scria pe el! Ca prin minune se mai vedea că este un bon de rovinietă şi data la care aceasta expira. Doar ştampila benzinăriei era perfect vizibilă. Înţelept, poliţistul, m-a sfătuit ca altădată să păstrez la mine doar o copie a bonului buclucaş, iar originalul să-l ţin acasă, într-un dosar…”

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Brokerul românesc de asigurare Leader Team a lansat un produs de asigurare destinat pieţei promoţiilor

    Leader Team Broker de Asigurare adaugă în portofoliu un produs care vine să susţină o piaţă în continuă creştere, cea a promoţiilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Compania utilizează principii şi mecanisme din piaţa asigurărilor, pentru a crea un nou mod prin care clienţii săi pot realiza o campanie promoţională, în care şansele de câştig sunt calculate după un algoritm specific asigurărilor, iar o companie de asigurări  preia obligaţia plăţii premiilor în cazul unui câştig.
     
    Răzvan Rusu, CEO Leader Team explică: ”Sistemul este bazat pe principiul oricărei asigurări. În acest caz, se iau în calcul următoarele date: valoarea premiilor, numărul maxim de participanţi, perioada şi se calculează o primă de asigurare, în mod cert mai mică decât valoarea premiilor. De exemplu, în cazul unui câştig la o tombolă, asiguratorul va fi cel care va suporta costurile cu premiile. Noi am implementat deja acest produs pentru unul dintre clienţii noştri, Hotelul Ambasador din Bucureşti care oferă şansa clienţilor săi de a câştiga un premiu substanţial în bani dacă reuşesc să descopere cifrul unui seif aflat în holul hotelului.”
     
    Reprezentanţii companiei spun că, prin acest produs, clienţii pot să aibă un control exact al costurilor, nu sunt nevoiţi să facă provizioane şi să blocheze bani şi pot oferi premii mult mai substanţiale.
     
    ”Pentru noi, perioada de iarnă este o provocare destul de mare. Sunt mulţi turişti care vin în Bucureşti, iar noi avem o locaţie centrală, extrem de aproape de competitorii noştri direcţi. Trebuia să avem o campanie care să ne scoată în evidenţă şi care să ne diferenţieze de celelalte hoteluri. Ideea unei promoţii cu premii în bani a venit de la noi, dar am descoperit acest tip de asigurare care ne-a permis să oferim un premiu substanţial fără a suporta direct costurile” a spus Ovidiu Dochitu Administrator al Consiliului de Administraţie în cadrul Hotelului Ambasador.
     
    Strategia Leader Team din ultimii ani a fost să dezvolte produse care acoperă cerinţele unei pieţe în continuă creştere. De aceea au fost promovate produse cum sunt asigurările de evenimente, bid bondurile sau asigurări împotriva pierderilor de profit, pentru care astăzi a ajuns să fie o cerere de destul de mare cu creşteri constante de la an. Principiul dezvoltării companiei este acela de a căuta nişe şi de a dezvolta produse noi împreună cu cele mai mari companii de asigurări.
     
    Leader Team Broker de asigurare este o companie înfiinţată în anul 2006, cu peste 9000 de clienţi activi, o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi sucursale în mai multe oraşe din ţară.