BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • Ce se mai întâmplă cu salariile?

    Pe piaţa de resurse umane, liniştea spune mai mult decât orice perioadă tumultoasă. De linişte se feresc şi angajatorii, dar şi angajaţii şi, de ceva vreme, din piaţă nu se mai aude zgomot. Totul se mişcă la intensitate redusă şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă pentru a-şi putea programa următoarea mişcare. Poate tocmai de aceea studiile care radiografiază piaţa muncii aduc mereu concluzii surprinzătoare. Spre exemplu, cu aproximativ o lună în urmă, PwC lansa studiul salarial Paywell care avea un ton general optimist: România are mai mulţi angajaţi şi mai bine plătiţi decât anul trecut, atmosfera generală din companii este mult mai relaxată, iar 59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%.

    La sfârşitul lunii noiembrie PayLogic, compania care administrează servicii de externalizare a activităţilor de administrare de personal şi calcul salarial, prezenta un studiu cu o concluzie ceva mai pesimistă, care viza, ce-i drept, datele aferente doar lunii septembrie 2011, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest studiu concluzionează că numărul de angajaţi a scăzut în septembrie cu 5% faţă de aceeaşi lună din 2010, reducându-se, în acelaşi timp, şi venitul mediu al angajaţilor cu 7%, până la 1.790 de lei pe lună, în valoare brută. Reducerea venitului mediu per angajat este o dovadă a faptului că firmele sunt în situaţia în care trebuie să restructureze în continuare costurile cu salariile.

    A crescut, în schimb, valoarea primelor cu 28%, de la 307 la 393 de lei pe lună, acesta fiind un indiciu clar că angajatorii se îndreaptă tot mai mult către un model care încurajează remunerarea în funcţie de performanţe, în detrimentul unui salariu de bază mare şi fix, indiferent de rezultatele individuale sau ale companiei.

    O altă veste bună este scăderea cu 22% a fluctuaţiei de personal. Această veste bună pentru angajatori ascunde însă o realitate care pentru angajaţi nu este nicidecum confortabilă, anume că nu mai au alternative în piaţă. În cele mai multe cazuri, scăderea fluctuaţiei nu se datorează unei consolidări a gradului de fidelizare a angajaţilor, ci este pur şi simplu efectul unei atitudini mult mai precaute. Aceeaşi atitudine mai prudentă a dus probabil la scăderea numărului de zile de concediu medical înregistrate, ştiut fiind faptul că nu de puţine ori concediile medicale nu aveau în spate un motiv real. Astfel, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 42% în septembrie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, şi Codul muncii vizează în mod direct acest aspect, iar angajatorii au dreptul de a verifica dacă angajaţii care sunt în concediu medical chiar suferă de boala invocată, chiar dacă asta înseamnă vizitarea lor la domiciliu.

    Interesant este faptul că a scăzut şi numărul de ore suplimentare efectuate, de la o medie de 2,31 de ore pe lună la 1,43. “Aceasta indică o reducere de <turaţie> a volumului de muncă. În acelaşi timp, acest lucru confirmă şi că se reduce cererea de pe piaţă”, arată studiul PayLogic.

  • Oficial ne merge bine: companiile anunţă şi pentru 2012 creşteri de salarii

    59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%” – aceasta este concluzia şi cea mai aşteptată informaţie a studiului salarial PayWell România 2010, realizat de compania de consultanţă PwC România. O veste bună pe care însă mulţi angajaţi o primesc cu prudenţa firească a omului care, zi de zi, vede la televizor şi citeşte în ziare previziuni destul de sumbre ale oamenilor politici şi de afaceri cu privire la evoluţia economiei în anul următor. O parte dintre ei au primit şi anul acesta mai mulţi bani la salariu decât anul trecut, în medie, cu 5,1%.

    Cei care au nevoie de o încurajare în plus pot arunca un ochi peste ediţiile anterioare ale acestui studiu, care arată că salariile angajaţilor din mediul privat au crescut, chiar dacă în procente mici, şi în anii în care criza s-a manifestat deplin, adică în 2009 şi 2010. Atunci, companiile au majorat salariile cu 7,2%, respectiv 4,3%.

    Dacă până nu demult cei mai generoşi angajatori erau din domeniul bancar şi IT, anul acesta a venit rândul companiilor din sectorul de producţie auto să acorde cele mai mari creşteri din economie: 8,9%. Au urmat companiile din industrie, care au mărit salariile angajaţilor cu 7,2% şi cele din domeniul farmaceutic care au marcat creşteri salariale de 6,3% faţă de anul trecut. Băncile şi IT-ul au crescut salariile cu doar 2,9%, respectiv 3,6%, intrând, astfel, în rândul angajatorilor cei mai prudenţi. Sigur, având în vedere că ei au acordat creşteri salariale constante şi că, în general, salariile din aceste domenii depăşesc media pieţei, este foarte probabil ca angajaţii băncilor şi ai companiilor IT să aibă în continuare, în valori absolute, venituri mai mari decât cei care lucrează în producţie auto sau în industrie.

    Interesant este şi faptul că pe măsură ce companiile au o cifră de afaceri mai mare, scade şi media salarială a angajaţilor săi. Astfel, potrivit studiului citat, cele mai mari salarii le dau companiile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 50 de milioane de euro pe an – 3.397 de lei pe lună, în valoare brută. În cazul companiilor gigant, cu afaceri anuale de peste 300 de milioane de euro, media lunară a salariului brut scade la 3.025 de lei. Aceeaşi corelaţie este valabilă şi în ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai unei companii.

    Spre exemplu, dacă în companiile cu mai puţin de 500 de angajaţi salariul mediu brut lunar este de 3.739 de lei, în companiile care au între 1.001 şi 3.000 de angajaţi media scade până la 2.865 de lei pe lună, urmând să mai crească până la 3.025 de lei la companiile care au peste 3.000 de oameni angajaţi. În orice caz, media salarială brută la nivel naţional este de 2.878 de lei pe lună, cu diferenţe evidente între cei care lucrează în Capitală şi cei care lucrează în provincie. Astfel, dacă un angajat din Bucureşti are, în medie, un salariu brut lunar de 4.051 de lei, unul din provincie câştigă 2.487 pe lună brut.

    Şi în 2011 companiile au continuat să acorde angajaţilor beneficii extrasalariale, cele mai multe optând pentru beneficiile clasice, precum tichetele de masă, abonamente la clinici medicale private, sponsorizarea unor activităţi sociale sau cadouri pentru ocazii speciale. Mult mai puţine mai acordă însă bonusuri variabile, diferenţa faţă de anul trecut fiind uriaşă. Astfel, dacă în 2010 87% dintre companiile participante la studiu au acordat bonusuri variabile angajaţilor, anul acesta doar 45% au considerat că este necesar să mai aplice această strategie.

    În cele mai multe cazuri, aceste bonusuri sunt destinate managerilor. Potrivit studiului PwC Saratoga 2010 privind rentabilitatea capitalului uman şi realizat tot de Pwc România, în companiile din România 9,3% dintre angajaţi deţin o funcţie de management. Practic, în momentul de faţă, pachetul salarial al unui angajat arată astfel: 88% reprezintă venitul anual garantat, adică salariul propriu-zis, 7% înseamnă bonusuri variabile, iar 5% sunt beneficii extrasalariale.

  • Cei mai mari zece angajatori din lume – GALERIE FOTO

    Cei mai mari angajatori ai lumii îşi desfăşoară activitatea în industrii precum retail, telecom, energie şi servicii financiare. Aceste companii au nu numai un număr mare de angajaţi, ci rezultate bune în ceea ce priveşte profitabilitatea per angajat. Iată care sunt, potrivit www.cnbc.com, cei mai mari angajatori ai lumii.

    SURSA: www.cnbc.com

  • Veştile proaste din HR: Angajăm, dar numai dacă e absolut necesar

    Pentru cei care vor să vadă jumătatea plină a paharului, vestea bună este că încă se mai fac angajări. Cei care văd mai degrabă jumătatea goală vor fi însă descurajaţi de faptul că, spre deosebire de trimestrul anterior, previziunile de angajare ale companiilor din România sunt mult mai puţin curajoase. Astfel, potrivit Studiului Manpower privind “Perspectivele angajării de forţă de muncă”, pentru ultimul trimestru al anului avem o intenţie de angajare “decentă”, după cum o numesc specialiştii de la Manpower, de 11%, în scădere cu 9% comparativ cu trimestrul trecut. În mare par-te, cauza scăderii stă în semnalele tot mai incerte care vin din economiile externe, dar şi de ameninţarea instalării unei noi crize, într-un moment nu foarte îndepărtat, aşa cum estimează economistul Nouriel Roubini, cel care a “profeţit” şi criza economică mondială din 2008. În aceste condiţii, nu este greu de înţeles de ce angajatorii simt nevoia să fie cât mai prudenţi cu putinţă şi să se extindă doar acolo şi doar atunci când este nevoie.

    “În perioada în care s-a realizat studiul pentru acest trimestru, pieţele bursiere se aflau sub o presiune majoră, iar previziunile în ceea ce priveşte o nouă revenire a recesiunii în Statele Unite ale Americii cel mai probabil au afectat încrederea angajatorilor de pretutindeni. Cu toate acestea, perspectiva privind angajările la nivel global se menţine puternică, în special în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, când era de 0%”, spune Valentin Petrof, country manager al ManpowerGroup România.

    De asemenea, cu toate că se observă o scădere constantă a previziunii de angajare de la un trimestru la altul, studiul realizat pe un eşantion de 763 de angajatori români indică faptul că una din cinci companii din România va continua să angajeze personal până la finele anului, iar altele şi-au anunţat planuri consistente de angajare care se vor derula pe o perioadă de cel puţin un an de acum încolo. Spre exemplu, Endava, companie care derulează activităţi de outsourcing din domeniul IT, recrutează în România peste 350 de persoane în următorul an, ceea ce va face ca numărul de angajaţi să depăşească 650 la nivel naţional. Cele mai multe angajări sunt anunţate în Iaşi şi Bucureşti, iar campania de recrutare face parte din strategia grupului, care şi-a propus ca până la sfârşitul lui iunie 2012 să atingă 1.000 de angajaţi. De altfel, de la începutul anului şi până acum numărul de angajaţi ai companiei a crescut cu 60.

    Paradoxal, în timp ce unii candidaţi s-ar putea plânge de lipsa de oferte, angajatorii spun că nu găsesc candidaţi potriviţi. Modelul omului “bun la toate” nu mai este atât de căutat, ci au nevoie de oameni specializaţi. “Adevărata ameninţare pentru piaţa muncii o constituie nu scădererea cererilor, ci deficitul de competenţe la nivelul candidaţilor”, susţine Petrof. Studiul realizat recent de ManpowerGroup privind Deficitul de Talente a arătat că în România muncitorii calificaţi – pe care se bazează activitatea din numeroase industrii – reprezintă principalul deficit de personal la nivel naţional. În plus, angajatorii români întâmpină cele mai mari dificultăţi în acoperirea poziţiilor disponibile (53%) din toată regiunea pieţelor emergente. “Trebuie să investigăm în detaliu care sunt competenţele şi abilităţile de care piaţa muncii are cea mai mare nevoie, după care să punem la punct programe specifice de dezvoltare a acestora”, a adăugat Petrof.

  • Bursa de salarii: cine dă mai mult?

    Începutul anului a creat panică în rândul angajaţilor, după ce pachetul de modificări aduse Codului muncii anunţa o reechilibrare a raportului de forţe pe piaţa muncii, în favoarea angajatorilor. Părea că va urma o perioadă cel puţin dificilă pentru angajaţi, însă prima jumătate a anului a arătat că lucrurile nu au stat chiar atât de rău. Ba chiar dimpotrivă.

    Potrivit studiului salarial Mercer 2011, anul acesta, atât la nivel local, cât şi global se observă o uşoară majorare a salariilor. Se înscrie însă în limitele prudenţei şi ale moderaţiei, de vreme ce vorbim de procente care variază între 4% şi 7%, în funcţie de nivelul postului şi de industrie.

    Situaţia nu a stat cu mult diferit nici în alte state europene, unde angajatorii au crescut salariile cu procente similare. Spre exemplu, angajaţii din Serbia au încasat salarii cu circa 6% mai mari decât anul trecut, cei din Bulgaria cu 5%, iar cei din Polonia cu 4%. Mai generoşi au fost angajatorii din Rusia, care au majorat salariile în medie cu 9,8%, şi cei din Turcia, care au acordat plusuri de 7,8%. Ceva mai rigizi au fost italienii şi englezii, care nu au crescut salariile cu mai mult de 3%, precum şi nemţii, grecii, francezii şi spaniolii, care le-au majorat în medie cu 2,5% faţă de 2010.

    “În România am identificat creşteri destul de liniare în ultimii doi ani. În urma analizării rezultatelor studiului salarial finalizat în luna august, la care au participat peste 150 de companii din majoritatea industriilor, estimările pentru 2011 sunt de 6% pentru totalul bugetului de salarii. Companiile au acordat creşteri salariale similare anului trecut, dar România rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare”, spune Oana Datki, country manager al Consulteam, reprezentantul Mercer în România. “Tendinţa generală este de moderaţie şi, deşi există creşteri la toate nivelurile, companiile sunt încă precaute în acordarea unor majorări substanţiale de salariu”, comentează Datki.

    Majoritatea bugetelor de creşteri de leafă aprobate pentru acest an au fost direcţionate către salariaţii cu performanţele cele mai bune. Tot ei au fost cei care, pe lângă salariu, au beneficiat şi de pachete extrasalariale, menite să le stimuleze productivitatea. Este vorba nu numai de bonusuri băneşti, ci şi de alte avantaje, precum diverse tipuri de asigurări sau abonamente la clinici medicale private, la care să aibă acces nu numai angajaţii respectivi, ci şi membrii familiei lor.

    Pe de altă parte, spre deosebire de anul trecut, a crescut numărul companiilor dispuse să majoreze lefurile. Dacă în 2010 circa 30% dintre companiile care au participat la realizarea studiului salarial Mercer blocaseră salariile, anul acesta doar 13% au mai făcut asta. De aici nu se poate conchide că procentul va cunoaşte o nouă scădere şi anul viitor, însă cert e că relaxarea politicilor de resurse umane reduce, implicit, şi nivelul de tensiune din interiorul companiilor.

    Veştile bune despre care vorbeşte Datki se referă şi la reluarea angajărilor. Astfel, jumătate dintre companiile care au luat parte la studiu au declarat că fac în continuare angajări. Cei mai activi sunt angajatorii din IT, industria bunurilor de larg consum şi producţie. Este drept că sectorul IT este uşor atipic – criza nu a afectat foarte mult companiile din acest domeniu, care şi-au păstrat în bună măsură marjele de profitabilitate şi au putut fără eforturi să-şi mărească echipele, dar şi să păstreze un ritm constant de creşteri salariale. De altfel, este bine ştiut că, alături de angajaţii din bănci, cei din IT au cele mai mari salarii din România.

    În orice caz, IT-ul nu a fost singurul sector care a făcut angajări. “Am continuat să aducem şi anul acesta oameni noi în companie. Cred că sunt peste 200 de angajaţi care s-au alăturat echipei Ambient în 2011, atât cu contracte pe perioadă nedeterminată, cât şi angajaţi sezonieri”, spune Judith Kis, directorul de resurse umane al reţelei de magazine de bricolaj Ambient, care în momentul de faţă are peste 1.400 de angajaţi.

    În acelaşi timp, a scăzut şi rata fluctuaţiei voluntare de personal, adică procentul de angajaţi care au părăsit companiile din proprie iniţiativă. Comparativ cu perioada 2006-2008, când rata de migraţie ajungea chiar până la 30% în unele domenii, precum industria de ospitalitate sau industria bunurilor de larg consum, procentul de 6% despre care vorbesc acum specialiştii de la Mercer este mai mult decât rezonabil. “Şi anul trecut rata de fluctuaţie a personalului a fost scăzută, pentru că trecem printr-o perioadă în care angajaţilor le este teamă să facă schimbări majore. Nu vor să dea postul cu care s-au obişnuit pe unul nou, unde nu ştiu ce-i aşteaptă”, apreciază Kis.

  • Salariul mediu net a scăzut în iulie cu un leu

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţile de servicii informatice (3.781 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (877 lei), a informat INS.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţile de asigurare şi fonduri de pensii (25,3%); în fabricarea autovehiculelor, activităţi de producţie cinematografică, video, audio, producţie muzicală şi programe de televiziune, industria metalurgică, transporturi terestre (între 5% şi 8%); repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi pe apă (între 3% şi 5%).

    Cele mai mari scăderi s-au consemnat în telecomunicaţii (11,4%), industria farmaceutică (între 6% şi 9%), poştă şi curierat, industria tutunului, intermedieri financiare cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii (între 6% şi 9%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea băuturilor între (3% şi 5%).

    În sectorul bugetar au fost uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie în administraţia publică (0,5%) ca urmare a plăţii sumelor din alte fonduri în unele unităţi ori a decontărilor în avans a concediilor de odihnă. Câştigul salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă în învăţământ (cu 2,6%) ca urmare a încetării plăţii cu ora a personalului didactic ori a încheierii contractelor personalului suplinitor, precum şi în sănătate şi asistenţă socială (cu 0,4%) ca urmare a dificultăţilor financiare

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2011 din sectorul economic (fără administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă sau prime anuale), sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari.

    Scăderile au avut loc prin acordarea de prime ocazionale în luna iunie, nerealizări de producţie, încasări mai mici, dificultăţi financiare, precum şi angajarea de personal cu câştiguri salariale mici.

  • Profitul ING Bank România a crescut cu 8% în prima jumătate a anului

    Rezultatul se datorează reducerii costului cu provizioanele de risc şi creşterii veniturilor din operaţiunile cu clienţii, a precizat banca.

    Portofoliul de credite a crescut cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar depozitele au progresat cu 2%, ajungând la 9,24 miliarde de lei. Activele totale au crescut la 12,44 miliarde de lei, cu 6% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.

    “Rezultatele pozitive obţinute în prima jumătate a anului 2011 se datorează unui management profesionist al portofoliului de clienţi, al produselor şi al riscurilor. Cu o poziţie consolidată, rezultate solide şi un rating A+, ING Bank România se prezintă pe piaţă ca o instituţie sigură şi solidă, capabilă să previzioneze piaţa şi să ofere clienţilor săi produse şi servicii bancare competitive”, a declarat Mişu Negriţoiu, CEO al instituţiei.

    Negriţoiu a comentat în special poziţia băncii în percepţia clienţilor, afirmând că în 2010, banca a înregistrat cel mai ridicat nivel al satisfacţiei clienţilor din piaţa de retail banking. “Conform aprecierilor lor, aspectele care au plasat în 2010 ING Bank România pe primul loc au fost: încrederea inspirată clienţilor băncii, portofoliul de produse şi servicii adaptate nevoilor lor, condiţiile avantajoase oferite clienţilor fideli, birocraţia redusă, dobânzile avantajoase oferite la produsele de creditare şi de economisire, taxele şi comisioanele competitive”, a spus Negriţoiu.

    ING a figurat ca lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului de profil realizat de AC Nielsen în noiembrie-decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank România a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliu a clienţilor loiali din piaţa de retail banking. De asemenea, conform studiului de notorietate a branduril realizat de AC Nielsen în octombrie 2010, ING Bank România se situează în top 3 în clasamentul băncilor autohtone la capitolul brand recommendation – 14% dintre cei chestionaţi (clienţi bancarizaţi) recomandă ING Bank pentru produse şi servicii bancare şi în top 5 în ceea ce priveşte notorietatea spontană – 11% dintre cei chestionaţi menţionează spontan ING Bank.

    ING Bank România s-a situat şi în top 3 cei mai buni angajatori din domeniul bancar, conform studiului “Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Consulting in 2011. Clasamentul reflectă atât realitatea mediului de lucru în organizaţie, cât şi abilitatea angajatorului de comunicare cu personalul şi cu poten]ialii angajaţi.

    Instituţia, parte a ING Group din Olanda, are în total 209 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice şi ocupa la finele anului trecut locul al zecelea în topul băncilor din România, după valoarea activelor.

  • Angajatorii bavarezi au nevoie de salariati! Ce job poti sa-ti gasesti in Germania?

    Desi a decis sa pastreze restrictiile pe piata muncii pentru
    lucratorii romani si bulgari pana in 2014, Germania este una dintre
    tarile europene care ofera printre cele mai multe locuri de munca
    pentru cei care vor sa se angajeze aici.

    Cei care vor sa se angajeze in aceasta tara au la dispozitie locuri
    de munca fie in domeniul ingrijirii de persoane si menaj, fie in
    agricultura, sau in domenii specializate, cum ar fi sistemul
    sanitar.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Concediata pentru un mesaj pe Facebook. Unde a gresit?

    Stephanie Bon (37 de ani), angajata in departamentul de resurse
    umane al bancii, a publicat pe Facebook un mesaj despre diferenta
    intre salariul ei si cel al noului director executiv de la Loyds
    Banking Group. “Noul CEO al LBG castiga 4.000 de lire pe ora. Eu
    castig 7 lire. Asa este corect”, a fost mesajul publicat de Bon pe
    pagina personala de pe Facebook.


    Mesajul pare cat se poate de rezonabil, mai ales ca angajata nu
    critica aceasta diferenta de venituri, insa nu a fost interpretat
    asa de angajatori, iar Stephanie Bon a fost prin urmare
    concediata.

    Antonio Horta-Osorio, directorul executiv in cauza, a fost
    angajat de banca pentru un salariu de 13,5 milioane de lire
    sterline, la care se adauga si bonusuri si alte beneficii.

    “Nu pot sa cred ca am fost tratata astfel pentru un mesaj care
    reprezinta in esenta o conversatie cu prieteni din afara cercului
    profesional. Eram la o cafea cu o prietena cand am vazut stirea
    despre noul sef. Iar mesajul n-a ramas decat pentru cateva ore”,
    justifica Bon.

    Argumentul principal al angajatei este ca nu a dezvaluit pe
    Facebook informatii confidentiale, cu atat mai mult cu cat salariul
    noului CEO era difuzat la stiri, insa superiorii ei n-au vazut
    lucrurile la fel.

    “Sefa meu directa m-a intrebat de ce scriu astfel de lucruri si
    apoi mi-a spus ca este foarte dezamagita”, sustine Bon.

    Oficialii bancii au declarat ca plecarea angajatei din companie
    nu are nicio legatura cu mesajul de pe Facebook, ci cu faptul ca “a
    fost angajata pe termen scurt, iar proiectul la care lucra urma sa
    se incheie in curand, motiv pentru care a primit preavizul”,
    conform unui purtator de cuvant al Loyds Banking Group. “De-abia
    dupa aceea s-a aflat si de mesajul publicat de aceasta pe
    Facebook”, a adaugat acesta.

  • Cati bani va scot din buzunar solutiile de gestiune a companiei

    “Ideea de a aduce un ERP in Romania s-a nascut in momentul in
    care am vazut ca Grupul Valvis, din care facem si noi parte, are
    foarte multe unitati de productie”, spune Ciprian Onofrei, director
    general al Carpathian Systems, parte a unui grup care se ocupa,
    intre altele, cu imbuteliarea apei minerale Aqua Carpatica si a
    vinurilor de Samburesti.

    Tot el povesteste ca un business inchegat are nevoie de o astfel
    de solutie si de un control financiar bine structurat care sa
    asigure rezultate coerente pe baza carora poate fi construit un
    plan de afaceri, iar activitatea este programata pe masura. In
    2005, in momentul infiintarii, compania a organizat mai multe
    licitatii pentru a achizitiona un ERP (Enterprise Resource
    Planning) de pe piata romaneasca. Nicio firma romaneasca nu a
    oferit insa produsul potrivit, asa ca au apelat la o companie din
    strainatate.

    Cea mai potrivita oferta s-a dovedit a fi una elvetiana, ERP-ul
    ales fiind ProConcept. “Cele mai bune ceasuri elvetiene au acest
    ERP. L-am analizat de-a lungul timpului si am vazut ca se pliaza la
    ce ne trebuie”, adauga Onofrei, precizand ca achizitia a fost
    facuta si pentru faptul ca interfata si modul de operare sunt
    foarte prietenoase, putand fi folosit si de utilizatori mai putin
    avizati. Spre exemplu, instruirea personalului se face cu mare
    usurinta, nu cere un timp mare de implementare si nici nu e nevoie
    de cunostinte avansate in domeniu pentru a putea utiliza acest
    ERP.

    “Noi avem o bariera legata de spatiu si timp in cadrul acestui
    grup”, explica Onofrei, referindu-se la faptul ca firma are unitati
    de productie in toata tara, personalul este mai mult sau mai putin
    instruit si ERP -ul se potriveste perfect. Principalul avantaj al
    ProConcept este ca se adreseaza firmelor de dimensiuni mai mici si
    nu marilor corporatii. Totusi, in acest moment, “Piata romaneasca
    este ancorata in solutii clasice de ERP”, considera Ciprian
    Onofrei.

    Analizele referitoare la locurile de munca din firmele de
    dimensiuni mici si medii pot fi generate astfel printr-un program
    “la indemana, ieftin si adaptat pentru ei. In plus, le oferim si
    partea de training”, mai completeaza Onofrei. Potrivit lui, cel mai
    mare dezavantaj al Carpathian Systems este faptul ca sunt noi pe
    piata. In prezent, ERP-ul a fost implementat in cadrul companiilor
    din Grupul Valvis, printre care se gasesc si Domeniile Samburesti
    si Carphatian Spring.

    Anul trecut piata de astfel de solutii a inregistrat un declin
    de 4%, 2010 fiind cel de-al doilea an de scadere. Valoarea pietei
    nu ajunge nici la 100 de milioane de euro, conform studiului ERP
    Romania 2010 publicat in octombrie de compania de consultanta
    Pierre Audoin Consultants (PAC). Pentru acest an, PAC estimeaza o
    crestere moderata a pietei locale de ERP din Romania din cauza
    socurilor primite de companii in anii precedenti si pe fondul de
    neincredere in mediul economic si politic. Totusi, odata demarata o
    evolutie pozitiva, cresterea promite sa fie considerabila,
    plasandu-se la un ritm anual de 14% intre 2010-2014, la nivelul
    pietei totale de software si servicii ERP. Totusi previziunile PAC
    arata ca rezultatele inregistrate in 2008, din software si servicii
    ERP, de 140 de milioane de euro, nu vor fi depasite mai devreme de
    2013.