BusinessMagazin

Tag: analiza

  • ANALIZĂ: Media comenzilor online a crescut în acest an. Care au fost cele mai căutate produse

    La nivel regional, în primele zece luni ale anului, un client din România şi Ungaria a plasat, în medie, patru comenzi, în timp ce un client din Bulgaria a plasat aproximativ 4,5 comenzi. O comandă a inclus peste două produse în fiecare dintre cele trei ţări în care este prezentă compania, astfel: în România – 2,21, în Bulgaria – 2,06, iar în Ungaria – 2,29 de produse per comandă.

    Aplicaţia a fost intens utilizată pentru achiziţii în toate cele trei ţări, cea mai mare rată de utilizare fiind înregistrată tot în România – peste 50%, în perioada ianuarie – octombrie 2017.

    În România, o comandă plasată pe website a inclus, în medie, 53% produse pentru femei, 32% pentru bărbaţi, în timp ce 15% reprezintă obiecte pentru copii. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de produsele pentru copii, a căror pondere a crescut cu peste 15%, în primele zece luni ale anului în curs, faţă de perioada similară din 2016.

    În Bulgaria, ponderea produselor pentru copii în totalul achiziţiilor a crescut cu peste 26%, iar în Ungaria cu aproape 22%.

    În continuare, ca în România, în Bulgaria şi Ungaria, produsele pentru femei sunt cele mai comandate, reprezentând, procentual, 60%, respectiv 62% din totalul produselor cumpărate de pe site-ul companiei în fiecare ţară.

    Cele mai multe comenzi au fost plasate de clienţii din Bucureşti, fiind urmaţi de cei din Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi şi Timiş. Sofia, capitala Bulgariei, se află pe locul al şaptelea într-un clasament al numărului de achiziţii realizate la nivelul grupului, de la lansarea sezonului toamnă/iarnă 2017.

     

  • Un nou titan apare şi zguduie scena puterii: Cine este omul care are pe mână fondul colosal de 2.000 de miliarde de dolari al Arabiei Saudite, şi care poate schimba cursul istoriei

    Saudiţii vor găzdui titanii investiţiilor şi ai finanţelor într-un summit care ţinteşte să ridice profilul Fondului Public de Investiţii, care ar putea controla la un moment dat mai mult de două trilioane de dolari, potrivit Prinţului Mohammed bin Salman.
     
    Modelul de funcţionare al fondului de investiţii este acela de a investi repede pentru a-şi creşte proporţia de investiţii străine până la 50%, de la 5% nivelul actual. Fondul Public de Investiţii, de exemplu, lansează o companie de eficientizare a energiei în valoare de 500 de milioane de dolari, şi cumpără acţiuni, în valoare de 2,4 miliarde de dolari, într-o companie din Riyadh care se activează în industria lactatelor şi în ce a procesării alimentelor.
     
    În luna mai, Fondul a investit 20 de miliarde de dolari într-un fond de investiţii în infrastructură, deţinut de Blackstone Group şi va investi 45 de miliarde de dolari într-un fond din sectorul hi-tech, deţinut de SoftBank.
     
    Suma de 2 triliarde vehiculată de prinţul saudit este bazată pe valoarea companiei petroliere Aramco care ar urma să depăşească fondul suveran al Norvegiei, de 850 de miliarde de dolari, considerat cel mai mare în acest moment.
     

  • NASA a descoperit 20 de planete care pot fi locuite

    Noua anliză include câteva planete care orbitează stele similare Soarelui, care ar putea susţine viaţa. Printre acestea se află şi KOI-7923,01, o explanetă cu o mărime asemănătoare cu a Pământului, dar cu temperaturi mai scăzute, scrie Daily Mail.

    Un an pe KOI-7923,01 durează 395 de zile.

    ”Dacă s-ar decide trimiterea unei nave către una dintre aceste planete, n-ar fi o idee rea”, susţine Jeff Caughlin, lider al echipei care operează telescopul Kepler. 

  • NASA a descoperit 20 de planete care pot fi locuite

    Noua anliză include câteva planete care orbitează stele similare Soarelui, care ar putea susţine viaţa. Printre acestea se află şi KOI-7923,01, o explanetă cu o mărime asemănătoare cu a Pământului, dar cu temperaturi mai scăzute, scrie Daily Mail.

    Un an pe KOI-7923,01 durează 395 de zile.

    ”Dacă s-ar decide trimiterea unei nave către una dintre aceste planete, n-ar fi o idee rea”, susţine Jeff Caughlin, lider al echipei care operează telescopul Kepler. 

  • Un nou titan apare şi zguduie scena puterii: Cine este omul care are pe mână fondul colosal de 2.000 de miliarde de dolari al Arabiei Saudite, şi care poate schimba cursul istoriei

    Saudiţii vor găzdui titanii investiţiilor şi ai finanţelor într-un summit care ţinteşte să ridice profilul Fondului Public de Investiţii, care ar putea controla la un moment dat mai mult de două trilioane de dolari, potrivit Prinţului Mohammed bin Salman.
     
    Modelul de funcţionare al fondului de investiţii este acela de a investi repede pentru a-şi creşte proporţia de investiţii străine până la 50%, de la 5% nivelul actual. Fondul Public de Investiţii, de exemplu, lansează o companie de eficientizare a energiei în valoare de 500 de milioane de dolari, şi cumpără acţiuni, în valoare de 2,4 miliarde de dolari, într-o companie din Riyadh care se activează în industria lactatelor şi în ce a procesării alimentelor.
     
    În luna mai, Fondul a investit 20 de miliarde de dolari într-un fond de investiţii în infrastructură, deţinut de Blackstone Group şi va investi 45 de miliarde de dolari într-un fond din sectorul hi-tech, deţinut de SoftBank.
     
    Suma de 2 triliarde vehiculată de prinţul saudit este bazată pe valoarea companiei petroliere Aramco care ar urma să depăşească fondul suveran al Norvegiei, de 850 de miliarde de dolari, considerat cel mai mare în acest moment.
     

  • S-au înfiinţat foarte multe companii de transport în 2016, dar doar 1 din 10 are şanse să reziste pe piaţă

    9,2% este ponderea exactă a companiilor solvabile şi de încredere din domeniul transportului rutier de mărfuri, aceste companii reprezentând motorul întregului domeniu de activitate.

    Conform Registrului Comerţului, înfiinţarea de companii în domeniul transportului rutier de mărfuri este în plină creştere, anul 2016 reprezentând maximul istoric cu peste 3.800 companii înfiinţate în acest domeniu. Ca număr de companii înfiinţate, anul 2016 este urmat de anul 2015 şi 2014, în ultimii 3 ani depăşindu-se de fiecare data recordul de companii înfiinţate, record înregistrat în anul 2008.

    Trendul crescător început din anul 2009, care continuă şi în prezent, este asemănător cu cel dintre anii 2003-2008, fiind aproape la fel de abrupt ca acesta. Dacă în intervalul 2009-2016 a fost nevoie de 8 ani pentru ca numărul de companii înfiinţate să crească de la aproximativ 1.500 anual (2009) la peste 3.800 anual (2016) – o creştere de peste 2.300 companii înfiinţate anual, în trecut a crescut la aceste valori în aproximativ 6 ani (de la aproximativ 900 companii înfiinţate in 2003 la peste 3.500 în 2008).

    Unul dintre motivele creşterii numărului de companii din domeniul transportului rutier de mărfuri este dat şi de programul SRL-D, program unde în intervalul 2011-2016 au fost înfiinţate peste 1.300 astfel de companii. Mai mult de atât, în intervalul 2014-2016 cele mai multe companii SRL-D au fost înfiinţate în acest sector de activitate, depăşind domenii de activitate precum service-urile auto sau construcţiile.

    ”Înfiinţarea unei companii în domeniul transportului rutier de mărfuri este relativ uşoară, investiţia iniţială constând deseori într-un autovehicul destinat transportului care la început poate fi şi second-hand. Mai mult, costurile operaţionale sunt relativ reduse, salariile şoferilor (deseori minimul pe economie şi bonusuri la kilometrii parcurşi)  şi combustibilul consumat”, explică această tendinţă Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Creşterea domeniului este vizibilă atât în cazul numărului de angajaţi, cât şi a vânzăriilor totale obţinute în anul 2016 comparativ cu anul 2015. Într-o economie în care au dispărut aproximativ 90 mii locuri de muncă din mediul privat, domeniul transportului rutier de mărfuri a înregistrat o creştere a numărului de angajaţi de la aproximativ 122 mii persoane la peste 129 mii persoane, susţine studiul realizat de Creditinfo România.

    Creşterea se observă şi în cazul vânzărilor, acestea ajungând în anul 2016 la aproximativ 35 milarde lei, de la 33 milarde lei în anul 2015.

    În altă ordine de idei, profitul total generat de domeniu este într-o uşoară scădere – de la 1,8 milarde lei la aproximativ 1,67 miliarde lei.

    dacă în anul 2015 o companie din domeniul transportului rutier de mărfuri obţinea în medie o cifră de afaceri de 1,13 milioane lei, în anul 2016 aceasta a crescut sensibil la 1,18 milioane lei. Profitul mediu înregistrat de aceste companii a scăzut cu 7 mii lei, de la aproximativ 62 mii lei la 55 mii lei.

    ”Chiar dacă s-a ieftinit combustibilul şi ne aşteptam la creşterea profitului, impactul creat de creşterea salariului minim din mai 2016 a făcut ca acesta să scadă. Este interesant de văzut ce se va întâmpla cu acest sector în acest an când, pe lângă o nouă creştere a salariului minim spre final de an, s-a scumpit şi combustibilul”, spune Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Argeşul si Clujul bat Bucureştiul. Bihorul, Aradul şi Timişul ţin aproape

    Din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale generate de companiile care activează în domeniul transportului rutier de marfuri, cea mai mare valoare o generează cele din judeţele Argeş şi Cluj, ambele cu puţin peste 3 miliarde lei, urmate de cele din Bucureşti cu 2,9 miliarde lei.

    Pe lângă Bucureşti şi judeţul Cluj, unde sunt peste 10.000 de angajaţi în companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri, alte judeţe cu valori semnificative ale acestui indicator sunt Argeş – peste 9 mii, Bihor – aproximativ 7,6 mii , Timiş aproximativ – 7 mii şi Arad – 6,8 mii de angajaţi

    Topul profitabilităţii: pe primele locuri, Mehedinţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa


    Cele mai profitabile companii din domeniul transportului rutier de mărfuri se regăsesc în judeţele Mehedinţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa, unde profitabilitatea este de aproximativ 9%. La polul opus, în judeţele din vestul României – Bihor, Arad şi Satu-Mare, funcţionează cele mai puţin profitabile companii de transporturi rutiere de mărfuri.

    ”Spre deosebire de multe domenii de activitate, unde marea pondere a angajaţilor şi a veniturilor sunt canalizate spre companiile cu sediul în Municipiul Bucureşti, în cazul transportului rutier de mărfuri acestea sunt distribuite mult mai uniform”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Când 9,2% e mai mare decât dublul lui 90,8%

    Creditinfo Romania a analizat toate companiile din Romania pentru certficiarea de solvabilitate Strongest in Romania şi a demonstrat că, în ciuda creşterilor înregistrate de domeniul transportului rutier de mărfuri, doar 9,2% din companiile care activează în acest domeniu sunt solvabile, având şanse să reziste pe piaţă pentru o perioadă mai lungă de 9 ani.
    Cele 9,2% companii puternice şi solvabile din acest domeniu generează 43% din vânzările totale ale întregului domeniu pentru anul 2016, asigurându-şi totodată 65% din profiturile obţinute. Astfel, 9,2% dintre companiile din domeniu contribuie cu aproape de două ori mai mulţi bani la bugetul de stat comparativ restul de 90,8% companii care se regăsesc în această categorie.
     

    Din punctul de vedere al profitabilităţii situaţia este similară. Cele 9,2% companii solvabile şi puternice, eligibile pentru obţinerea certificării Strongest in Romania au o profitabilitate de peste 2 ori mai mare decât restul de 90,8% companii din domeniu. Practic, o companie Strongest in Romania obţine 7 lei profit la 100 lei vânzări spre deosebire de o companie care nu se califică pentru această certificare care obţine mai puţin de 3 lei profit la 100 lei vânzări.

    Companiile solvabile şi puternice sunt de 10 ori mai puţine decât restul având mult mai puţine şanse de a se face cunoscute. De asemenea, scăzute sunt şi şansele să fie aleşi de un potenţial client care la final poate fi nemulţumit de serviciul primit şi implicit îşi crează o imagine proastă asupra tuturor firmelor din domeniu. O imagine proastă asupra domeniului afectează mai mult pe cei corecţi, care au afaceri stabile şi sustenabile. Până la urmă, imaginea oricărui lucru este dată de expunere iar în lipsa acesteia, modul cum procedează majoritatea formează linia generală.
             

    Nu in ultimul rând, cele 9,2% companii puternice si solvabile au o viteză de plată a datoriilor de 100 de zile, spre deosebire de 250 zile, restul de 90,8% companii din domeniu, în condiţiile în care viteza de recuperare a creanţelor este aproximativ egală, 74 zile faţă de 98. Un furnizor care are printre clienţii săi companii din domeniul transportului rutier de mărfuri eligibile pentru certificarea Strongest in Romania are, aşadar, şanse să-şi încaseze datoriile într-un termen peste 2 ori mai rapid comparativ cu un furnizor care nu are astfel de clienţi.

    Este extrem de important pentru o companie să poată converti rapid creanţele generate de clienţi în fluxuri de numerar. Dacă unul dintre clienţii săi este o companie din categoria Strongest in Romania, viteza cu care acesta plăteşte pentru un bun, o lucrare sau un serviciu prestat este de aproape 2,5 ori mai mare comparativ cu cea cu care ar plăti un client care nu face parte din această categorie.
     

  • Plăţile electronice ar putea aduce beneficii de până la 470 mld. dolari în 100 dintre marile oraşe ale lumii

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

    Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

    • Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
    • Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
    • Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

    „Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

    Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

    „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele. 

    Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar.

    Companiile, autorităţile publice şi consumatorii din Bucureşti ar obţine beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor realizate în capitală.

    Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari. Roubini Thoughtlab este o companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, care a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale.

  • Lovitură pentru democraţie: conducerea Poloniei încearcă să instaureze autoritarismul

    Ultimul plan al preşedintelui Andrzej Duda şi al partidului majoritar este de a moderniza Curtea Supremă şi a stabili un corp judiciar puternic care să revoce ultimele mecanisme care protejează conducerea pe baza Constituţiei în Polonia, spune Adam Bodnar, ales în 2015 Avocatul Poporului al Poloniei.
     
    Vocea lui se suprapune îngrijorărilor pronunţate de Uniunea Europeană şi de Statele Unite cu privire la încercarea anumitor personaje politice de a submina legea fundamentală a statului.
     

  • Lovitură pentru democraţie: Conducerea Poloniei încearcă să instaureze autoritarismul

    Ultimul plan al preşedintelui Andrzej Duda şi al partidului majoritar este de a moderniza Curtea Supremă şi a stabili un corp judiciar puternic care să revoce ultimele mecanisme care protejează conducerea pe baza Constituţiei în Polonia, spune Adam Bodnar, ales în 2015 Avocatul Poporului al Poloniei.
     
    Vocea lui se suprapune îngrijorărilor pronunţate de Uniunea Europeană şi de Statele Unite cu privire la încercarea anumitor personaje politice de a submina legea fundamentală a statului.
     

  • Europenii irosesc peste 4 kg de alimente lunar

    Consumatorii care au copii au un motiv suplimentar pentru limitarea risipei de alimente: 84% au declarat că este foarte important să transmită copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil (81%), să devină responsabili cu banii (63%) şi să protejeze mediul înconjurător (55%).

    Conform datelor ONU, în fiecare zi producem suficient pentru a hrăni 12 miliarde de oameni şi, totuşi, o treime dintre alimente este risipită. Aproape 1 miliard de oameni suferă de subnutriţie, în timp ce 30 – 50% din cantitatea totală de alimente aruncate provine chiar din bucătăriile noastre.

    „Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să ne asumăm responsabilităţi. Este important să reamintim lumii că hrana este o resursă limitată, de aceea ar trebui să acordăm o deosebită atenţie la ceea ce punem în coşul de gunoi.”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, din care face parte şi Grunding.

    Punând conceptul  de „acasă” în centrul filosofiei sale, Grundig vine în sprijinul consumatorilor cu o serie de sfaturi care să îi ajute să optimizeze consumul de alimente şi să reducă cantitatea de mâncare irosită.

    • Europenii au declarat că alimentele cel mai frecvent irosite sunt fructele (51%) şi legumele (52%).
    • Alte alimente des irosite sunt pâinea (38%) şi produsele lactate (17%). Dulciurile se situează la polul opus, fiind cel mai puţin rispite (doar 3%).
    • Conform studiului, europenii aleg dacă aruncă sau nu un aliment bazându-se pe aspect (57%), în timp ce în numai 16% dintre cazuri motivul invocat este termenul de valabilitate.
    • 61% dintre europeni încearcă să consume alimentele în apropierea datei de expirare.
    • 36% din europeni cred că irosesc prea multe alimente, dar numai 56% dintre aceştia sunt îngrijoraţi de cantitatea pe care o risipesc.
    • 84% dintre europeni sunt de acord că este important să le transmitem copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil, cu accent pe nevoia reducerii la minimum a risipei de alimente.