Agricultura, un sector care contribuie an de an la PIB cu circa 6-7%, a adus 15 miliarde de euro în economie anul trecut, în scădere cu 16% faţă de vârful înregistrat în 2011, arată primele estimări oficiale ale Eurostat, date publicităţii la începutul acestui an. Scăderile de producţie din agricultură au venit pe fondul unui an secetos cu recolte slabe la cereale şi plante oleaginoase (floarea-soarelui şi rapiţă). Cu toate acestea, declinul a fost ţinut în frâu de creşterea accelerată pentru preţurile principalelor materii prime agricole. Mai mult, producţia agricolă din 2012 este în media ultimilor şase ani, astfel că minusul de 3 miliarde de euro nu a reuşit să strângă suficientă greutate pentru a schimba calculele creşterii economice.
Tag: Agricultura
-
Un fond de investiţii elveţian şi-a bugetat pentru 2013 achiziţii de teren arabil în România de 2 mil. euro
Elveţienii mai deţin în România prin intermediul altor companii un suplimentar de 7.700 de hectare de teren arabil. Aceste suprafeţe sunt evaluate la 14,7 milioane de euro. “Având în vedere o planul de business şi experienţa noastră de zece ani în România, ne aşteptăm la un randament de 10%/an”. Fondul de investiţii elveţian a pus pe picioare şi business-uri în jurul acestor terenuri agricole, concentrându-se atât pe afacerile cu bovine de carne dar şi pe producţia agricolă bio.
-
Comfert: Fermierii să nu se mai plângă. Cu 7.000 ha, noi am făcut 1 mil. euro profit
“Fermierii nu au de ce să se plângă. Condiţiile meteo precare sunt reale, dar nimeni nu spune câţi bani se fac din agricultură. Noi, la 7.000 de hectare, am făcut peste un milion de euro profit”, explică Cătălin Grigoriu, care este şi fiul fondatorului Comfert. Profitabilitatea crescută a diviziei de producţie agricolă l-a determinat pe şeful Comfert să arendeze mai mult teren astfel că în acest an a ajuns să lucreze de 4,5 ori mai mult decât în 2011. Comfert Bacău va încheia acest an cu afaceri estimate la 120 milioane de euro, în creştere cu o treime faţă de anul trecut.
-
Retrospectiva anului economic 2012, AGRICULTURĂ – Vedeta devenită cenuşăreasă
Pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile producţia totală de cereale a coborât în acest an cu 40% la 11,5 mil. euro, aceasta fiind şi cea mai mare scădere de recoltă dintre toate ţările din UE. Primele estimări arată că din pricina agriculturii din economie au dispărut în acest an între 1,5 şi 2 mld. euro. Iar impactul secetei este chiar mai mare dacă luăm în calcul că efectele recoltelor mai mici de cereale se propagă şi în industrii conexe precum cea a cărnii, laptelui sau în panificaţie.
Declinul abrupt din agricultură a apărut şi în condiţiile în care femierii români nu au niciun scut real în faţa secetei, numai 1,5% din terenurile arabile locale fiind irigate. Cei mai afectaţi au fost fermierii mici, care nu dispun de spaţii de depozitare şi nici fonduri suficiente pentru a investi în fertilizatori sau pesticide. Printre puţinii fermieri care au reuşit să îşi ţină încasările pe linia de plutire au fost cei care au instalate sisteme de irigaţii, dar şi cei care şi-au rostogolit stocurile din anul anterior speculând astfel creşterea accelerată a preţurilor pentru principalele materii prime agricole.
“Veniturile din acest an vor rămâne la nivelul anului trecut pentru că am câştigat din majorarea preţurilor. Am irigat întreaga suprafaţă de 3.600 ha, dar tot am avut la porumb o scădere de o treime a productivităţii, ajungând la 8,5 tone/ha”, explică Viorel Nica, proprietarul Agrichim Feteşti, un business cu afaceri estimate la 6 milioane de euro în acest an.
REZULTATELE FERMIERULUI sunt mult peste performanţa la nivel de economie având în vedere că media de productivitate pentru porumb s-a ridicat la numai 2 tone/hectar. Acest declin s-a tradus printr-un minus de 60%, astfel că întreaga recoltă locală de porumb a ajuns la 4,7 mil. tone. Dezastrul culturilor de porumb a fost depăşit doar de rezultatele recoltei de rapiţă, care a coborât cu aproape 80%, la sub 100.000 tone. Practic, câteva săptămâni de secetă au evaporat o piaţă ce ar fi adus în mod normal rulaje de 300-350 mil. euro.
Deşi cu minusuri de producţie cuprinse între 20% şi 30%, grâul şi porumbul au fost un veritabil sprijin pentru fermieri, graţie creşterilor de preţuri care au compensat scăderile în volum ale recoltelor. Cotaţia grâului a avansat treptat pe parcursul anului ajungând la vârful de 1.100 lei/tonă, cu 60% peste nivelul din 2011. Într-un ton similar, preţurile de vânzare ale florii-soarelui au avansat cu 40% la 2.100 lei/tonă.
-
Anul agricol prost (-20%) şi scăderea exporturilor a topit creşterea economică din acest an
Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru primele trei trimestre a fost de 416,268 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,2% faţă de acelaşi interval din 2011. “Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+8,9%), tranzacţii imobiliare (+4,7%), informaţii şi comunicaţii (+2,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+2,4%), comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%) şi construcţii (+0,8%)”, menţionează INS.
-
Fermierii au pariat 260 mil. euro pe silozuri
În România, o piaţă agricolă unde doar 1,5 din 10 hectare sunt irigate, silozurile şi magaziile rămân unul din puţinele instrumente de management al riscurilor. O astfel de investiţie le permite agricultorilor să îşi rostogolească stocurile sau să îşi maximizeze rezultatele speculând evoluţia preţurilor. “Mi-am făcut anul trecut o magazie de 5.000 de tone de cereale, am recuperat banii într-un singur an aşa că am extins anul acesta cu încă 5.000 de tone. În total cred că investiţia s-a ridicat la un milion de dolari, dar a meritat”, explică Ion Ciulinaru, un fermier care exploatează 2.500 ha în Călăraşi. Apetitul jucătorilor din agricultură pentru investiţiile în silozuri este vizibil având în vedere că în ultimii patru ani capacitatea de stocare totală de pe piaţa locală a crescut cu 17%, la 17,4 milioane de tone.
-
Mihai Anghel, proprietarul grupului Cerealcom Dolj, lucrează 25.000 ha cu 50 de angajaţi
“Investiţia în tehnologie s-a ridicat în ultimii doi ani la 15 milioane de euro. Am reînnoit parcul de utilaje pentru că era vechi de 10-15 ani. Avem 40 de utilaje de mare capacitate cu tractoare de 650 şi 350 CP. Monitorizarea utilajelor se face prin satelit, iar operatorul trebuie să urmărească acum doar ce se întâmplă în spatele tractorului nu în faţă. El trebuie doar să întoarcă utilajul la capătul rândului”, explică Mihai Anghel.
-
Un fond discret din Marea Britanie a ajuns să aibă în portofoliu 18.000 de hectare în Dolj şi Teleorman
Valoarea terenurilor preluate de investitorii britanici se ridică la 3,5-4 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere un preţ mediu de 1.000-1.500 euro/ha. În urma acestei tranzacţii britanicii de la Spearhead au ajuns să aibă în portofoliu în arendă sau proprietate 18.000 de hectare de teren arabil pe plan local, în judeţe precum Dolj sau Teleorman. “Suprafeţele au fost preluate de la alţi investitori străini care începuseră aici un business de la zero la începutul anilor 2000”, au spus surse din piaţa de achiziţii şi fuziuni.
-
Băsescu: Anul agricol 2011 a fost excepţional; recolta din 2012 indică potenţialul României
“Cu privire la agricultură, noi comparăm anul acesta cu anul trecut. Această abordare este una pe care o folosesc chiar şi politicienii, că anul acesta nu am avut noroc din cauza secetei. Aş vrea să subliniez că 2011 a fost un an excepţional. Mai mult sau mai puţin, în 2012 suntem la un nivel mediu. Ceea ce înseamnă că nu trebuie să ne mai uităm la 2011 ca la un an obişnuit, de fapt a fost unul dintre cei mai buni ani din ultimele trei decenii”, a apreciat preşedintele Traian Băsescu.
El a subliniat că, privind şi la infrastructura agricolă existentă în România, anul 2012 reflectă mai bine potenţialul real al ţării noastre.
“Potenţialul real, privind şi infrastructura pe care o avem în agricultură, este mai mult sau mai puţin cel din 2012”, a mai spus preşedintele Traian Băsescu, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, de la Palatul Cotroceni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro