BusinessMagazin

Tag: piata

  • Intesa Sanpaolo îşi reevaluează prezenţa pe piaţa românească

     Venitul operaţional al Intesa Sanpaolo în România a stagnat la 47 milioane euro, în timp ce costurile operaţionale au scăzut cu 8,8%, la 30 milioane euro.

    Astfel, profitul operaţional a urcat cu 21,6% faţă de 2012, la 16 milioane euro, potrivit unei prezentări publicate vineri de banca italiană.

    Banca a înregistrat în România o pierdere înainte de taxe şi amortizarea fondului comercial şi a altor active intangibile de 37 milioane euro, mai mare cu 48% faţă de rezultatul negativ din 2012.

    Intesa Sanpaolo avea la finele anului trecut active totale de 1,2 miliarde euro pe piaţa românească, în stagnare faţă de sfârşitul lui 2012, reise din datele prezentate anterior de grupul italian. Depozitele atrase de la clienţi totalizează 700 milioane euro la 31 decembrie, iar creditele către clienţi 800 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul schimbă formula de calcul a veniturilor sumplimentare din liberalizarea preţului la gaze

     La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

    Taxa reprezintă 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din aceste venituri suplimentare.

    Guvernul va păstra impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare, dar schimbă formula de calcul a acestora din urmă, întrucât în legislaţia în vigoare nu se precizează că volumele de gaze naturale din producţia internă vândute consumatorilor noncasnici se referă la cei din piaţa reglementată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obi se pregăteşte să plece din România

     “Scăderea puterii de consum a populaţiei din ultimii ani şi faptul că s-au construit puţine locuinţe au făcut ca activitatea firmelor de bricolaj să fie una slabă. Din acest motiv, retailerul Obi se pregăteşte să se retragă în acest an de pe piaţa românească”, au afirmat sursele citate.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Obi afirmă că “pentru moment” nu s-a pus problema retragerii companiei din România.

    Plecarea Obi din România ar reprezenta o nouă mişcare pe piaţa locală de bricolaj după ce, în aprilie 2013, britanicii de la Kingfisher au achiziţionat cele 15 magazine ale Bricostore România de la grupul francez Bresson, iar în luna februarie a acestui an grupul german Praktiker a anunţat vânzarea operaţiunilor din România, unde deţinea 27 de magazine, către firma Search Chemicals, deţinută de omul de afaceri turc Omer Susli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Director ANPC: Comerţul online nu prezintă grave abateri, dar ne-am confruntat şi cu inovaţii

     “În ultimii doi ani comerţul online a căpătat noi dimensiuni, ne-am confruntat şi cu inovaţii în acest segment de piaţă, sunt câteva exemple nesemnificative şi sunt cazuri izolate, nu putem vorbi de un segment de piaţă cu grave abateri la comercializare, nici vorbă. Chiar zilele trecute pe un site constatam că, dacă un consumator cumpără o carte şi o citeşte în 10 – 15 zile, poate să crească în înălţime”, a spus Mirona Veronica Daia, director al Direcţiei de Control şi Supraveghere Piaţă în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), marţi, la conferinţa Mediafax Talks about Digital Europe.

    Daia a precizat că operatorii care recurg la acest tip de practici vor fi sancţionaţi corespunzător.

    Ea a mai spus că, în politica ANPC, nu doar controlul, ci şi informarea consumatorului reprezintă un aspect important.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ileana Sorina Bălţatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia reţea de benzinării din carieră

    A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.

    „Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

    FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

    Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

    În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.

    DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).

    „Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.

  • Taxa de cogenerare la export de electricitate va fi eliminată. Preţul la gaze în industrie rămâne ca în ianuarie

     El a apreciat că eliminarea taxei de cogenerare va încuraja exportul de electricitate pe piaţa regională, iar menţinerea preţului de referinţă la gaze, în industrie, la nivelul de la 1 ianuarie 2014 va încuraja competitivitatea.

    “Guvernul va pune, miercuri, în discuţie eliminarea taxei de cogenerare pentru export, în acest fel fiind încurajate exporturile de energie ale României pe piaţa regională. Pe 8 aprilie, Comisia Europeană va publica regulamentul şi ghidul prin care fiecare ţară membră va putea să asigure o schemă de reducere cu 85% pentru consumatorii industriali a cheltuielilor cu energia regenerabilă. La gaze, de la 1 aprilie preţul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul guvern şi aplicat de noi, va creşte cu 2%, în schimb pentru toţi cei aflaţi pe piaţa liberă preţul de referinţă va fi cel de la 1 ianuarie 2014”, a spus Ponta.

    Premierul a precizat că aceste măsuri vor fi discutate, miercuri, de Guvern, împreună cu aprobarea hotărârii privind cota de energie regenerabilă care va fi subvenţionată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colliers International a intermediat tranzacţii de terenuri de 100 de milioane de euro în ultimii trei ani

    Principalele surse ale tranzacţiilor de  100 mil de euro intermediate de Colliers în perioada 2011-2013 au fost reprezentate de retail (70% din totalul volumului tranzacţionat), birouri (25%) şi, într-o masură mai mică, de tranzacţiile cu terenuri de rezidenţial (5%). Printre tranzacţiile majore intermediate de Colliers în perioada analizată se numără achiziţia platformei Vulcan de către Benevo Capital, achiziţia de către Nepi a terenului de 13 ha unde a fost recent livrat Shopping City Galaţi, precum şi vânzarea a trei terenuri cu pozitionare strategică în zona  Floreasca – Barbu Văcărescu, aflate în momentul de faţă într-o fază avansată de dezvoltare. Alţi clienţi majori asistaţi de Colliers Internaţional în procesul de achiziţie de terenuri în ultimii trei ani includ: Dedeman, Interprime Properties, Intercora sau Rewe Group.  

    Volumul mediu de tranzacţii a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, cu un număr din ce în ce mai mare de tranzactii încheiate sub nivelul de 3 milioane de euro. Dacă în 2012 piaţa a cunoscut 3 tranzactii cu valoare de peste 20 de milioane fiecare, în 2013 a fost realizată o singură tranzacţie care depăşeşte pragul de 15 milioane de euro: preluarea de către Benevo Capital a fabricii Aversa (10ha) în zona pieţei Obor din Bucureşti, pentru suma de 17.3 mil euro. În consecinţă, piaţa a fost dominată de tranzactii mici şi mijlocii, încheiate sub pragul de 3 milioane de euro şi care implică investitori oportunişti şi retaileri de mici dimensiuni.

    Preţurile au rămas pe un trend descendent şi în 2013, dată fiind creşterea numărului de oferte atractive din partea băncilor, a lichidatorilor şi a proprietarilor aflaţi în dificultate. Conform ultimului Raport de Piaţă publicat de Colliers International, anul trecut preţurile terenurilor au înregistrat o scădere medie de 10-25% în comparaţie cu 2012. Cu toate acestea, au existat şi zone în care preţurile au rămas constante, cum ar fi zonele centrale sau exclusiviste unde oferta este limitată şi proprietarii de regula nu sunt presaţi să vândă.

    Ca o tendinţă generală care se va contura în perioada următoare, piaţa de terenuri – dominate până acum de retaileri şi dezvoltatorii de retail – cunoaşte acum revenirea catorva segmente-cheie de clienţi, cum ar fi dezvoltatorii de birouri sau de proiecte rezidenţiale mari.

    Pentru 2014, compania estimează că activitatea de tranzacţionare se va menţine în parametrii din 2013. Majoritatea achiziţiilor vor continua să fie mai degrabă speculative. Atâta timp cât vor exista bănci şi proprietari de terenuri cu presiunea de a vinde, piaţa va dispune de oferte bune. Oferta este de aşteptat să rămână considerabil mai mare în raport cu cererea, iar preţurile vor rămâne pe trend descendent şi în acest an, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Google şi Facebook controlează peste 75% din piaţa de publicitate pe dispozitive mobile

    În 2014, analiştii se aşteaptă ca Google să deţină un segment de piaţă egal cu cel al tuturor competitorilor puşi la un loc, relatează BusinessInsider.com. Principalele cinci zone de afaceri care se promovează pe Google sunt următoarele: finanţe şi asigurări, retail şi magazine online, turism, resurse umane şi educaţie şi produsele electronice.

    Facebook are o valoare de piaţă estimată la 134 miliarde dolari. Reţeaua de socializare are 1.2 miliarde de utilizatori activi, din care peste 900 de milioane accesează Facebook de pe dispozitive mobile.

  • Cisco intră în cursa pentru cloud computing, cu investiţii de un miliard de dolari

    Compania intenţionează să construiască centre de date unde să poată fi gazduit noul serviciu, numit Cisco Cloud Services, relatează Wall Street Journal. Cisco, cunoscută pentru producţia de componente hardware dedicate reţelelor, vrea să profite de noul val de companii care preferă să închirieze servere decât să cumpere unele proprii.

    Bugetul dedicat segmentului hardware se află în scădere peste tot în lume, pe măsură ce companiile caută metode de a reduce cheltuielile. “Oamenii au înţeles că sistemul cloud poate fi un mod de a obţine performanţe superioare, păstrând în acelaşi timp costurile sub control”, a declarat Rob Lloyd, preşedintele Cisco.

  • Cum a ajuns bancnota de 500 de euro să fie poreclită Bin Laden

    Acest lucru era cu atât mai ciudat cu cât estimările arătau că aproape un sfert din bancnotele de 500 de euro se aflau în circulaţie în Spania, relatează Wall Street Journal. Gluma a dispărut odata cu prinderea teroristului, însă multe voci sunt de părere că aceste bancnote ar trebui eliminate. Motivul, spun aceştia, este că bancnotele mari sunt folosite mai des în procesul de spălare a banilor.

    Spre exemplu, pentru a transporta un milion de euro sunt necesare zece mii de bancnote de 100 de euro şi doar două mii de bancnote de 500 de euro. Acest lucru, spun criticii, facilitează circulaţia banilor “negri”.

    Antti Heinonen, un fost reprezentant al Băncii Centrale Europene, este însă de părere că “Bin Ladenii” sunt cei care au ajutat la salvarea zonei euro. După prăbuşirea Lehman Brothers, oamenii au început să îşi piardă încrederea în bănci şi să retragă sume tot mai mari. Cererea pentru euro a crescut atât în zona euro, cât şi în afara ei. “Nu am fi putut face faţă fără bancnota de 500 de euro”, declară Heinonen.