Tag: piata

  • Preţurile locuinţelor au scăpat de sub control la Londra

     Institutul naţionat de statistică din Marea Britanie a anunţat marţi că preţurile de consum erau la finele lunii martie cu 1,6% mai ridicate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inflaţia încetinind de la 1,7% în februarie, potrivit Bloomberg.

    Inflaţia din Marea Britanie a coborât astfel la cel mai redus nivel din octombrie 2009 şi se menţine de trei luni consecutive sub ţinta Băncii Angliei, de 2%. Instituţia menţine dobâda de politică monetară la minimul istoric de 0,5%.

    Între timp, creşterile salariale au început să depăşească rata inflaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La Fântâna intră pe piaţa automatelor de cafea prin achiziţia distribuitorului Lavazza în România

     Achiziţia se înscrie în strategia generală a companiei La Fântâna de consolidare a prezenţei pe piaţă şi de extindere a portofoliului de servicii şi produse, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prin această achiziţie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaugă celor 110.000 de watercoolere deservite în prezent.

    “Avem o reţea de distribuţie extinsă şi eficientă, care ne permite să dezvoltăm noi direcţii. Preluarea distribuţiei Lavazza este un prim pas, care marchează începutul unei etape noi în evoluţia companiei”, a declarat Cristian Amza, preşedintele boardului La Fântâna Group.

    Anul trecut, La Fântâna a raportat o cifră de afaceri de 29 milioane de euro în România şi Serbia şi are un portofoliu de peste 40.000 clienţi. Blue Coffee Service a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de euro şi are 82 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • Hajdinjak, E.ON: Liberalizarea pieţei de energie este prea rapidă

    Volumele de gaze şi energie vândute anul trecut de E.ON România au fost de 29,4 TWh, cu 13% sub nivelul din 2012, a declarat directorul general al companiei, Frank Hajdinjak. E.ON România previzionează în acest an o cifră de afaceri în creştere, în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie şi gaze continuă. De asemenea, volumele de gaze şi energie care vor fi comercializate în acest an se vor situa la nivelul din 2013.

    “Liberalizarea este prea rapidă. Liberalizarea este bună pe termen lung, dar pentru România este prea rapidă. Consumatorii mor. Liberalizarea ar trebui stopată”, a afirmat Hajdinjak. El a adăugat că nu are o problemă ca statul să protejeze marii consumatori de efectele liberalizării preţurilor la energie şi gaze, dar IMM-urile vor fi afectate semnificativ.

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Speculatorii s-au înghesuit să cumpere obligaţiuni greceşti

    Odată cu întoarcerea Greciei pe piaţa de capital, încă un obiectiv din programul cu FMI este bifat, iar economiştii băncilor străine prezic deja noi emisiuni de obligaţiuni elene pentru restul anului, cu valori între 5 şi 8 mld. euro în total.

    Cererea de obligaţiuni greceşti se explică atât prin calculele privind ieşirea ţării din recesiune (producţia industrială a crescut în februarie cu 1,7% faţă de februarie 2013, prima dată când are loc o creştere timp de trei luni consecutiv), cât şi prin optimismul din rândul investitorilor speculativi creat de aşteptarea că BCE va lansa în curând un program de relaxare monetară după modelul Fed, în numele prevenirii unei perioade de deflaţie pentru zona euro.

  • Idei care vor aduce miliarde de dolari

    Criza financiară pare să se fi sfârşit, aşa că oamenii de afaceri încep din nou să se gândească la investiţii, relatează Business Insider. În continuare, produsele sau serviciile cu cele mai mari şanse de a vă aduce milioane.

    Plăţile mobile: Jurnalistul Emma Thompson de la Reuters spune despre piaţa plăţilor mobile că “este extrem de competitivă şi în creştere”, dând ca exemple ultimele mişcări ale Apple, Google sau Paypal. Compania de criptare soft Circle a anunţat, de curând, că va lansa primul produs destinat plăţilor pe care l-au numit “un Skype al tranzacţiilor mobile”.

    Bateriile: În vreme ce soarta Tesla este încă în dubiu, un raport recent arată că, la nivel global, vânzările de baterii litiu-ion pentru maşinile electrice vor creşte de la  6 miliarde la 26 de miliarde de dolari în următorii zece ani.

    Roboţi: În noua lor carte, numită “A doua eră a maşinilor”, profesorii Andrew McAfee şi Erik Brynjolffson argumentează de ce automatizarea forţei de muncă va juca un rol extrem de important în economia următorilor ani. Momentan însă, costul roboţilor produşi de firme precum Kiva Systems vin cu o notă de plată uriaşă.

    Drone personale: O subcategorie a roboţilor. Dronele sunt în cele mai multe cazuri legale doar pentru uz personal, iar piaţa a devenit suficient de mare pentru a atrage atenţia celor de pe Wall Street.

    Magazine online de aplicaţii: Chris Dixon spune că oamenii nu mai folosesc webul, utilizând doar aplicaţiile. Acest lucru dă o putere incredibilă dezvoltatorilor de aplicaţii şi celor care deţin formele de distribuţie a acestora. Este o piaţă în continuă creştere şi un domeniu care nu necesită o investiţie iniţială foarte mare.

    Printarea 3D a organelor: Cercetătorii din Kentucky sunt pe cale să printeze prima inimă de om. Medicină, la modul generic, este principalul domeniu de aplicare a tehnologiei de printare 3D.

  • Blocarea importurilor de către Rusia riscă să ruineze industria Ucrainei

     Regiunile estice Lugansk, Doneţk, Harkov şi Dnipropetrovsk, unde trăieşte 28% din populaţia de 45 de milioane de locuitori a Ucrainei, asigură aproape jumătate din producţia industrială a ţării, potrivit datelor statistice aferente perioadei ianuarie-februarie, relatează Bloomberg. Conform biroului ucrainean de statistică, 70% din exporturile regiunii Lugansk merg în Rusia.

    Pentru directorul fabricii de locomotive Luganskteplovoz din Lugansk, Pavel Cesnek, este în joc însuşi viitorul companiei.

    Fabrica datează din era comunistă, are 6.500 de angajaţi şi construieşte locomotive livrate în mare parte companiei de căi ferate din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour a avut venituri de 19,8 miliarde euro pentru primul trimestru. Vânzările au avut creştere organică în România

    n bază organică, excluzând impactul variaţiei preţurilor la carburanţi şi efectele de calendar, veniturile au urcat cu 3,7%, precizează compania într-un raport publicat joi.

    Carrefour notează că vânzările din Europa au crescut, în bază organică, cu evoluţii pozitive atât pe piaţa franceză, cât şi în Spania, Belgia şi România.

    Pe pieţele emergente, veniturile au înregistrat de asemenea creştere, în bază organică, datorită performanţelor bune ale operaţiunilor din Argentina şi Brazilia şi extinderii operaţiunilor din China.

    Pe de altă parte, grupul a înregistrat o scădere de 5,6% pe piaţa italiană în bază organică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eduard Lovin, ANCOM: În 2014 concurenţa pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă se va intensifica

     Lovin a mai prezentat şi o serie de statistici cu privire la evoluţia sectorului de comunicaţii mobile în 2013:

    Numărul de abonaţi şi structura acestora nu s-a modificat semnificativ. Astfel, la finalul lui 2013, erau 22,9 milioane de utilizatori activi, creştere de 0,3% anual.

    Deşi numarul de abonanţi a rămas constant, traficul de voce a crescut la  63,6 miliarde de minute, cu 3,3% mai mult decât în 2012.

     Durata medie a unei convorbiri a fost de 2 minute şi 23 de secunde.

    Traficul de SMS: în anul 2013 au fost trimise 17 miliarde de mesaje, cu 22% mai multe faţă de 2012. Ca şi în cazul traficului de voce acestea au fost transmise către propria reţea mobilă.

    În cazul serviciilor de roaming internaţional, traficul de voce a înregistrat o creştere anuală de 18%, ajungând la 423 milioane minute.

    Cei 6 operatori mobili de pe piaţă au raportat la finalul lui 2013 613,6 milioane de conexiuni active, în creştere cu 35% faţă de anul anterior.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro