BusinessMagazin

Tag: economie

  • Ghid anticriza: Nu va feriti de concedieri

     

    Indiferent din ce categorie fac parte in privinta politicii de reducere a costurilor, managerii companiilor din Romania recunosc ca resursa umana este prima vizata cand vine vorba de eficienta. Concedierile reprezinta subiectul cel mai delicat, pe care orice manager incearca sa il ascunda prin folosirea unor termeni ca optimizare sau eficientizare, asa cum spune Gabriel Alexandru, vicepresedinte al celui mai mare producator de mezeluri, Cris-Tim, care a renuntat la 5% din personal: “Nu a fost o reducere a personalului din cauza crizei; aceasta masura face parte dintr-un program de eficientizare pe care doar l-am grabit”. Traducerea termenului de eficientizare, pe care il foloseste orice manager in aceasta perioada, se refera la eliminarea activitatilor redundante, a explicat Codrut Pascu: “Una din primele categorii la care se uita managerul este gradul de incarcare cu personal si de acolo va elimina imediat zona de confort – daca pentru un proces muncesc trei persoane si acea munca poate fi facuta de doua, a treia persoana este zona de confort si trebuie sa plece”. Adrian Stanciu, managing director al Human Synergistics, considera ca renuntarea la oameni este principalul mod de a face reduceri masive de costuri. Sau, dupa cum afirma Maria Grapini, sefa producatorului timisorean de textile Pasmatex, “trebuie sa ne restructuram activitatile pe masura bugetului disponibil si sa nu cream iluzii si blocaje, iar asta implica si disponibilizari, fie ca ne place sau nu”.
     
    Numarul companiilor care anunta disponibilizari este in crestere accelerata: daca la sfarsitul anului trecut erau 403.441 de someri, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul lor va creste la mai mult de 700.000 pana la sfarsitul acestui an. Companii precum European Food & Drinks, producatorii de componente auto Takata Petri, Draexlmaier si Leoni, Electrica, Secuiana sau Elcoteq sunt printre cele care au anuntat concedieri in ultima perioada.
     
     
    Una dintre cele mai dure masuri de concediere le-ar putea lua Dacia, care, pe fondul scaderii dramatice a comenzilor atat pe piata interna, cat si la export, ar putea renunta la un intreg schimb, adica la 4.000 de oameni, dupa cum spune seful companiei, François Fourmont.
     
    “O astfel de masura ar avea nu doar un efect asupra companiei, ci si un puternic impact social, deoarece in cazul multora dintre angajatii Dacia e vorba de singurul sustinator al familiei, intr-o zona unde Dacia este poate singurul angajator”, atrage atentia Ernest Virgil Popovici, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).
     
    Odata luata decizia de a concedia angajati, apare un alt mare semn de intrebare: care dintre angajati ar trebui sa plece, cei mai scumpi sau ultimii veniti?
     
    Una dintre masurile contraindicate este, potrivit lui Belciu, concedierea sub presiunea sindicatelor, cand companiile ii lasa pe oameni sa decida cine sta si cine pleaca: “In situatii de acest fel, exista doua categorii de riscuri. Iti pleaca in primul rand oamenii buni, care stiu ca vor putea sa isi gaseasca un alt loc de munca si, pe de alta parte, acest fel de a face concedieri costa, in genere, destul de mult – e vorba de pachetele de compensatii”. Si consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD, atrage atentia ca managerii trebuie sa ia in calcul investitiile facute in angajati si aiba grija ca, in momentul concedierilor, “sa nu ii piarda pe cei mai buni”.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Mai usor cu bonusurile

     

    In companiile unde nu au fost anuntate concedieri, modalitatea de reducere a costurilor cu personalul invocata de cei mai multi dintre manageri este reducerea bonusurilor. “Cine nu da afara taie din beneficii, iar in unele cazuri, ambele variante pot fi puse in aplicare. Este imposibil sa nu vedem in curand reduceri drastice ale beneficiilor extrasalariale”, adauga Florin Rusu, managing director al Global Consulting.
     
    Sunt vizate in principal asigurarile, pensiile private facultative, minutele gratuite incluse in telefonul mobil de la firma sau chiar numarul de kilometri pe care un angajat ii poate parcurge in interes personal cu masina
    de serviciu.
     
    O astfel de miscare este insa privita ca o jumatate de masura de unii dintre consul­tanti. “Sunt niste reduceri penibile. Ele transmit, mai degraba, un mesaj la nivel psihologic. Este unul din modurile prin care angajatorii le spun angajatilor ca lucrurile nu merg bine si ca urmatorul pas ar putea fi concedierea lor”, este de parere Adrian Stanciu.
     
    Alte companii, precum producatorul de medicamente Zentiva, au in vedere o solutie intermediara. Dragos Damian, seful companiei, sustine ideea pastrarii unor locuri de munca vacante pentru o anumita perioada, pentru ca in urma unei analize sa decida asupra oportunitatii de a pastra postul respectiv in organigrama.
     
    Primul anunt de reducere a salariilor la o companie mare din Romania a aparut in decembrie, cand echipa de conducere a grupului Rompetrol a anuntat ca isi va suspenda 20% din veniturile salariale, pentru sase luni, incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009. Masura a fost ulterior extinsa si la alte niveluri de management, dar si in alte companii, managerii ajungand la aceasta masura in urma discutiilor cu angajatii sau sindicatele.
     
    Indiferent de strategia pe care o aleg managerii, concluzia este ca a venit momentul unor reasezari pentru pachetele salariale sau de beneficii, dupa ani in care, sub presiunea nevoii de oameni, acestea au crescut necontrolat.
     
    Consultantul Bogdan Baltazar crede ca acum este cea mai buna ocazie pentru companii sa puna presiune pe angajati astfel incat sa devina mai eficienti. Eficienta care, in domeniul bancar, se traduce printr-o gama mai larga de produse vandute per client, in conditiile in care acest coeficient este in Romania cu mult mai mic decat in alte piete.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Renegociati contractele

     

    Contractele de asigurari, chirii, servicii medicale sau orice alt fel de servicii, dar si liniile de credit pot fi puse pe lista de renegocieri pentru ca astfel costurile sa mai scada. “Mai ales la materii prime, materiale… totul, pana la urma, se poate renegocia. La noi, functia asta de negociere n-a prea fost activa – cand toata lumea crestea agresiv, putini au stat cu adevarat la masa sa negocieze un contract. Acum poate fi un bun moment sa faci o selectie mai atenta a furnizorilor”, considera Bogdan Belciu.
    El crede ca in urma discutiilor cu furnizorii, companiile ar putea realiza economii de 10-15%. Cel mai la indemana este deocamdata renegocierea contractelor de chirie pentru spatiile comerciale, solutie care este acum avuta in vedere de toti comerciantii, de la magazine de fashion si lanturi de restaurante pana la grupuri bancare. “In fiecare saptamana avem zece cereri de renegociere. Dezvoltatorul sta alaturi de chiriasi pe timp de criza. O face insa atat cat poate, trebuie sa intelegem ca nici ei nu au de unde lasa foarte mult; valoarea ipotecii pe proprietatea sa scade si trebuie sa vina cu fonduri de acasa”, declara Razvan Gheorghe, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield.
     
    Nu doar chiriile din mall-uri sunt subiect de renegocieri, ci si spatiile de birouri. “Sunt multi clienti care vor sa renegocieze contractele de inchiriere. Si noi ne gandim sa facem acest lucru pentru birourile de aici”, spune Ernest Virgil Popovici, fondatorul casei de avocatura Popovici, Nitu si Asociatii, referindu-se la cladirea de birouri Dorobanti 239, dezvoltata de un grup de firme controlat de omul de afaceri Puiu Popoviciu, unde isi are sediul central Petrom.
     
    Analistii pietei imobiliare sunt de parere insa ca este foarte greu pentru companii sa obtina reduceri importante de costuri privind chiriile cu spatiile de birouri, o economie de 5% fiind considerata foarte satisfacatoare.
     
     

     

  • Ghid anticriza: Faceti economii

     

    Alaturi de costurile cu personalul, cea mai des invocata categorie de unde managerii chestionati de BUSINESS Magazin se asteapta sa faca reduceri este reprezentata de consumabile sau utilitati. Sefii de companii au descoperit cu surprindere in ultimele luni cat de multa hartie de copiator foloseau angajatii, cat de scump a devenit curentul electric sau cat de multe erau deplasarile in strainatate care puteau fi foarte bine inlocuite printr-un schimb de e-mailuri. “Exista in orice companie costuri la care se poate renunta in orice moment, dar la care nu s-a renuntat pana acum pentru ca nu era atat de presant”, incearca o explicatie consultantul Adrian Stanciu.
     
    In acest context, managerii trec deseori de la o extrema la alta: “Reducem din echipa, reducem din risipa, in sensul ca daca trebuie sa cumparam ceva astazi, ne gandim mai bine si poate nu mai cumparam deloc”, spune Alexandru Rizea, fondatorul producatorului de mobila Lemet. Rizea admite ca nu poate sa reduca norma de consum, dar poate sa reduca acele cheltuieli pentru activitati care nu sunt vitale pentru productie. Directorul Lemet da ca exemplu faptul ca in 2008 a cumparat ATV-uri si pusti de paintball, dar ca in 2009 “nu doar ca nu mai facem cheltuieli de genul acesta, dar nu mai punem nici anvelope noi”.
     
    Pentru retaileri, principala preocupare nu este reprezentata de costurile cu personalul, ci de pierderile din inventar si de managementul stocurilor, dupa cum afirma Caius Crisan, seful retelei de magazine de tip discount Profi, parte a grupului Louis Delhaize, care detine si lantul de hipermarketuri Cora.
     
    In lipsa puterii finanicare a multinationalelor, antreprenori precum Rainer Exel, fondatorul lantului de magazine de tip discount miniMAX, sau Ion Soloman, proprietarul lantului de supermarketuri Ethos, au gasit alte modalitati de reducere a costurilor. In ultimul trimestru al anului trecut, Exel a subinchiriat o parte din depozitul central al companiei care opereaza reteaua de restaurante fast-food Burger King. Motivatia lui Exel a fost simpla: si-a dat seama ca pentru numarul actual de magazine al retelei ii era suficienta jumatate din suprafata totala a depozitului.
     
    Ion Soloman a mers si mai departe si analizeaza daca se justifica din punct de vedere financiar sa aiba magazine cu program de functionare non-stop sau nu. “Si in ceea ce priveste transportul incercam sa circulam pe anumite rute si la anumite ore si numai la capacitate maxima”, spune Soloman, care a luat si decizia inchiderii unui magazin la Pitesti. Aceasta este o decizie la care comerci­an­tii spera sa nu ajunga niciodata, dar unii nu o mai pot evita, atunci cand nici renegocierea contractelor, nici reducerea costurilor cu personalul sau a celor de functionare nu ajuta la rentabilizarea magazinelor.
     
    Este cazul retelei Spar (operata in Romania in sistem de franciza de distri­bui­torul oradean Astral Impex, detinut de familia Cuc), care a decis in ianuarie sa inchida singurul hipermarket, aflat la Targu-Mures, invocand schimbarea strategiei. Si lantul de supermarketuri G’Market, operat de grupul Anchor, proprietarul centrelor comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania, a inchis un magazin la Bacau care aducea pierderi.
     
     
    Nu doar comertul alimentar da semne de oboseala pe masura ce cresterea consumului populatiei s-a redus vizibil in ultimele luni. Managerii companiilor ce opereaza magazine precum Steilmann, Benvenuti, Leonardo, Springfield, Otter sau Debenhams au inchis deja unitatile neprofitabile sau urmeaza sa ia o astfel de decizie, dupa cum spune Vicentiu Zorzolan, directorul general al AAV Group, “daca nu putem gasi solutii de supravietuire”.
     
    Alaturi de comercianti, industria farmaceutica si cea financiara vor fi cele mai afectate in acest an de procesul de restructurare a retelelor, potrivit consultantilor. “Toate s-au extins haotic, sub presiunea oportunitatilor imediate, si putini sunt cei ce s-au preocupat cu adevarat de eficienta. Probabil ca toti vor parcurge o etapa de rationalizare a retelelor de sucursale”, crede Bogdan Belciu.
     
    Chiar daca bancherilor nu le place sa discute subiectul, este de asteptat ca in acest an retelele bancare sa fie principalele vizate, mai ales ca numai in 2008 au fost deschise 1.000 de unitati noi, numarul total de sucursale si agentii ajungand sa depaseasca 6.500. “In disperarea dupa cota de piata, multe banci s-au extins absolut haotic, mizand ca toate aceste agentii le vor aduce cresteri de volume la nesfarsit”, recunoaste Bogdan Baltazar.
     
    Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, si Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, anuntau la finele anului trecut ca vor mai deschide doar punctele de lucru aflate deja in constructie. Tot la sfarsitul anului trecut, Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, anunta ca are in vedere o optimizare a retelei teritoriale, urmand ca in 2009 sa nu mai fie deschise noi unitati si o parte dintre cele care lucreaza in pierdere sa fie inchise. Decizia de a inchide sucursale bancare, pentru a taia costurile, trebuie insa luata cu mare atentie, considera Baltazar, pentru ca investitiile pe care le-au presupus la deschidere n-au fost deloc mici. “Au cheltuit enorm de multi bani pentru a le avea – si acum mai mult ar pierde decat ar castiga daca le inchid”, considera fostul presedinte al BRD.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

  • Ghid anticriza: Investiti cu masura

     

    Investi­tiile in dez­vol­tare nu au fost stopate doar de banci sau de lanturile de magazine. Tot mai multi producatori anunta amanarea sau renuntarea completa la proiecte impor­tante, chiar si atunci cand aveau deja asigurata finantarea.
     
    Dacia este cel mai la indemana exemplu, producatorul roman transformandu-se in doar un an dintr-o companie aflata in criza de capacitate de productie intr-una care se zbate sa gaseasca artificii si sustinere din partea autoritatilor pentru a nu-si concedia salariatii. Reducerea planului de investitii inseamna in acest caz sute de milioane de euro in urmatorii ani.
     
    Si Cris-Tim, principalul jucator de pe piata mezelurilor, a renuntat la investitii de 7-8 milioane de euro in fermele companiei, luand decizia de a face investitii doar acolo unde este neaparat necesar, in special in tehnologie.
     
    Consultantii atrag atentia ca stoparea investitiilor, chiar daca pe termen scurt poate rezolva problema supravietuirii companiei, s-ar putea traduce in pierderea avantajului competitiv pe termen lung. “La sfarsitul anului trecut, toata lumea se gandea cum sa scada costurile, sa taie, sa taie, sa taie. Si ma gandeam cum poti sa-ti revii, caci eu cred ca o faci doar daca esti mai puternic si poti sa muncesti mai mult ca sa iesi din aceasta perioada de criza”, este de parere Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International.
     
    Un studiu AT Kearney arata ca in ultimii zece ani, evolutia pretului actiunilor pentru companiile ce renunta total la investitii a fost de pana la doua ori mai slaba decat media, in timp ce pentru companiile ce aleg sa isi pastreze cu orice pret strategia de a se dezvolta in segmentele de baza pentru activitatea lor, evolutia pretului actiunilor a fost cu pana la 70% peste medie.
     
    In lipsa unui suport din partea Guvernului, ocupat in continuare cu elaborarea bugetului pentru acest an, sustinerea pentru unele dintre companii vine din partea cofinantarilor din partea SAPARD (este vorba de Caroli si Ethos) sau a FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala), in cazul Cris-Tim.
     
    Iar daca niciuna dintre solutiile de mai sus nu functioneaza, pana la inchiderea afacerii nu mai este decat un pas. Pas care poate fi evitat, mai ales in industria alimentara, printr-o metoda cunoscuta, dar ilegala. “Pe fondul blocajelor financiare si al incercarilor disperate de a reduce costurile, au la indemana o modalitate pe care au mai uzitat-o. Vom asista cu siguranta la cresterea pietei negre, prin evitarea platii TVA sau a impozitului pe profit”, spune Gabriel Alexandru de la Cris-Tim.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Externalizati. Sau dimpotriva

     

    Externalizarea serviciilor care nu aduc valoare adaugata companiei este un procedeu la care companiile romanesti nu au apelat pe scara larga pana acum, dar pe care strategii Roland Berger il recomanda pentru aceasta perioada. “Este o modalitate de a restrange costurile fara a umbla deloc la zona de productie sau la oamenii esentiali pentru mersul inainte al companiei”, spune Codrut Pascu.
     
    Marilena Petrec, director executiv al companiei APT Resource & Service, crede ca in aceasta perioada va creste numarul companiilor care renunta la departamente precum resursele umane, relatiile publice, marketingul sau contabilitatea si vor sa le externalizeze. Afirmatia este confirmata de Marius Stancescu, director al International Liaison pentru Moore Stephens Riff, firma locala specializata in oferirea de servicii de contabilitate si resurse umane, care spune ca inca din prima luna a anului a crescut cererea de externalizare a serviciilor de contabilitate si resurse umane, in conditiile in care aceasta decizie poate aduce companiilor o reducere de 25-30% a costurilor pentru aceste servicii.
     
     
    Potrivit unui studiu recent al companiei de consultanta Mercer, externalizarea serviciilor de suport se afla printre strategiile de reducere a costurilor utilizate de firmele din Romania, dar nu este deocamdata pe primele locuri ale clasamentului. Principala modalitate de scadere a costurilor spre care s-au orientat companiile locale, in proportie de 25%, este, conform studiului Mercer, diminuarea cresterilor salariale.
     
    Exemple precum externalizarea flotei auto de catre Arcelor Mittal si E.ON Romania sau externalizarea telefoniei si a intregului departament IT de catre Raiffeisen arata ca in Romania modelul externalizarii a fost adoptat de multinationale. Cel putin pana acum, antreprenorii romani au preferat sa detina controlul, chiar daca aceasta inseamna sa internalizeze activitati pe care le-ar putea face mai ieftin o companie de outsourcing.
     
    “Avem in principal clienti multinationali, dar am inregistrat o crestere peste asteptari a cererilor din partea companiilor mai mici, care nu mai pot avea acces la linii de finantare de credit sau leasing financiar”, constata Bogdan Apahidean, director general al Leaseplan, companie ce ofera servicii de leasing operational (asemanatoare unei chirii lunare pentru folosirea masinii, ceea ce nu afecteaza bilanturile companiilor). Pentru companiile locale, nevoia de externalizare a generat si formule hibride, cum ar fi externalizarea anumitor servicii prin crearea unei entitati separate, detinute de compania-mama. Este cazul grupului Rompetrol, care a externalizat activitatile distincte de businessul principal (departamentele de marketing, juridic sau IT) intr-o firma separata. Tot Rompetrol este cea mai mare companie care a anuntat inca de anul trecut ca va vinde toate companiile non-core (din afara activitatii de baza) din cadrul grupului, care deruleaza afaceri de 300 de milioane euro. Externalizarea nu este insa o solutie pentru orice companie, atrag atentia consultantii. “Este un moment bun in care sa ne gandim la outsourcing, pentru ca ai parte de niste costuri fixe si flexibilitate. Cu toate acestea, nu poate fi vorba de reduceri semnificative de costuri, pentru ca nu suntem o piata foarte scumpa care externalizeaza catre o piata foarte ieftina. Daca americanii externalizeaza catre India, atunci, da, este o solutie si reduc mult niste costuri importante, dar noi externalizam de la acelasi cost la acelasi cost”, crede Adrian Stanciu.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Fiti cu ochii pe internet

     

    Computerul si accesul la internet au intrat in aceste luni pe lista de unde se pot taia costurile. Afirmatia nu se refera neaparat la renuntarea la computere sau taierea accesului la internet, asa cum anunta la sfarsitul anului trecut Constantin Tampiza, seful filialei din Romania a grupului Lukoil (masura viza 350 de statii de benzina si mai bine de 150 de angajati de la sediul central).
     
    O alta solutie este, potrivit Germanos, cel mai mare retailer de telefoane mobile, monitorizarea activitatii angajatilor pe internet si uneori chiar limitarea accesului la anumite site-uri sau categorii de pagini web.
     
    “De aproape un an, cele 400 de computere din companie sunt conectate la o asemenea aplicatie, Livigent, prin care filtram accesul la site-uri care nu folosesc angajatilor in activitatea lor, precum cele cu continut pentru adulti sau cele de jocuri de noroc”, explica Gratian Vlad, directorul de IT al companiei, care sustine ca astfel productivitatea angajatilor Germanos a crescut vizibil.
     
    Ovidiu Constantin, directorul general al RnD Software, compania din spatele aplicatiei Livigent, estimeaza ca daca fiecare angajat al unei companii ar economisi in fiecare saptamana macar o ora de navigat pe internet in folos personal, productivitatea ar creste intr-atat incat compania ar putea economisi cateva locuri de munca si salariile aferente.
     
    Alte aplicatii, precum Cyclope, pot identifica si angajatii care isi petrec timpul la birou jucandu-se Solitaire, Zuma sau alte asemenea jocuri, care folosesc aplicatii de chat de genul Yahoo! Messenger, care instaleaza pe computer aplicatii software nelicentiate sau care externalizeaza informatii cu caracter confidential.
     
    Prin folosirea unor astfel de aplicatii, Transylvania Jobs, o agentie de recrutare si plasare a fortei de munca, a crescut productivitatea angajatilor cu 50%, potrivit lui Calin Stefanescu, directorul general al companiei.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Atentie la marketing

     

    In timp ce directorii de IT vad internetul ca un element de cost, a carui utilizare trebuie restrictionata prin aplicatii precum cele mentionate, agentiile de publicitate nu vad cum acest mediu de comunicare poate lipsi din mixul de marketing al unei companii, mai ales in timp de criza.
     
    Daniel Micu, managing partner la Trout & Partners Consulting Romania, considera ca unul dintre paradoxurile marketingului de criza este ca aceia care continua sa investeasca in marketing in aceasta perioada devin mai puternici.
    “Intr-o perioada de liniste, cand numai vocea ta se aude, e mult mai usor sa-ti transmiti mesajul catre cumparator. Este mult mai ieftin – si din cauza costurilor de media care vor scadea, si din cauza faptului ca nu mai ai nevoie de asa de multa frecventa, pentru ca e liniste pe categoria ta. Chiar si in perioade de criza trebuie sa-i dai consumatorului un motiv sa te aleaga pe tine in defavoarea competitiei. Acest lucru se face prin marketing”, explica Micu.
     
    El face referire la o afirmatie a lui Peter Drucker, parintele managementului modern, potrivit caruia companiile au numai doua functii de baza: marketingul si inovatia, singurele care genereaza venituri, in timp ce restul genereaza doar costuri.
     
    Numai ca majoritatea companiilor par sa fi ales deja calea mai simpla, de a taia costurile de marketing. “Companiile din domeniul constructiilor sau auto vor fi nevoite, mai mult decat in orice alt domeniu, sa reduca bugetele de marketing. La auto, pentru ca le-au scazut foarte mult vanzarile si nu isi mai permit sa bage bani in comunicare, iar la constructii pentru ca nu mai au ce sa comunice, in conditiile in care atatea proiecte au fost anulate”, considera Carmen Lixandru, director general al Mediacom.
     
    Iar managerii unora dintre principalii comercianti de masini confirma aceasta ipoteza, chiar daca exista si exceptii. Nina Bratfalean, director de marketing la BMW Romania, spune ca bugetul pe 2009 nu a fost redus, ci eficientizat – expresia pe care toti directorii de marketing o folosesc.
     
    Pentru Dacia, spre exemplu, eficienta inseamna, potrivit directorului de comunicare Liviu Ion, folosirea ca principal canal de comunicare a televiziunii. “Desigur, vom folosi si presa scrisa, radioul sau panotajul si vom acorda o atentie marita internetului, dar noi suntem un brand care se adreseaza tuturor categoriilor de oameni si atunci TV-ul ramane cel mai potrivit”, spune Ion.
     
    Numai ca oricat de eficiente ar fi campaniile producatorilor si ale importatorilor de masini in acest an, trebuie sa revina si apetitul pentru consum. In prima luna a acestui an, vanzarile de masini noi s-au prabusit la mai putin de jumatate fata de anul precedent, iar presedintele APIA, Ernest Virgil Popovici, apreciaza ca nu a fost inca atins “fundul sacului”. Popovici crede ca momentul actual al pietei auto ar putea deveni periculos daca masurile pe care le va lua Guvernul in privinta taxei auto vor face ca importurile de masini second-hand sa revina la nivelurile foarte ridicate din a doua parte a anului trecut.
     
    Dar nu doar industria auto este in fata celui mai delicat episod din ultimii ani. Piata imobiliara, unul dintre performerii economiei in ultimii ani, s-a blocat pe masura ce efectele crizei financiare internationale au determinat o ingreunare a accesului la finantari, atat pentru dezvoltatori, cat si pentru fondurile de investitii sau cumparatorii de apartamente.
     
    “Studiile arata ca sistarea cheltuielilor de marketing intr-o perioada de criza are efecte negative pe termen lung, recuperarea fiind dificila si necesitand sume importante. Ce le recomandam clientilor nostri este mentinerea activitatii de comunicare daca nu la nivelul anterior crizei, cel putin la un nivel suficient pentru a profita de celor mai multi dintre competitori”, sustin reprezentantii companiei Colliers International. Dupa opinia lor, o prezenta regulata pe piata atunci cand majoritatea concurentilor comunica mai putin nu poate fi decat benefica, ajutand compania sa capete o notorietate care va da roade ulterior, cand piata isi va reveni.
     
    Evelina Necula, sefa departamentului de marketing de la DTZ Echinox, anticipeaza campanii noi pe piata imobiliara in urmatoarele luni, unele dintre ele chiar de mare amploare. “Ma refer la campanii tactice de promovare a unor produse deja finalizate si in curs de finalizare, dar si campanii de imagine pentru proiecte mari, derulate pe cativa ani”, crede Necula.
     
    Pentru Cordia, divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal, cu activitati in domeniul imobiliar (mall-ul Gold Plaza din Baia Mare) si al administrarii fondurilor, cel mai bun moment pentru lansarea unei campanii de marketing pare sfarsitul lunii martie. “In cazul nostru, aceasta campanie se traduce in principal in expozitii si targuri, internet, presa scrisa si outdoor”, declara Egri Istvan, marketing manager in cadrul companiei.
     
    Despre campanii vorbesc si oficialii Cosmopolis, un proiect rezidential de mari dimensiuni ce urmeaza a fi dezvoltat in Stefanesti, in apropierea Capitalei. “Planul este sa ne concentram pe campanii targetate de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive, de aceea bugetul de publicitate a fost recalculat in consecinta. Acesta va fi directionat catre un mix de marketing diferit, ce va include o componenta mai mare de PR, BTL (below the line – publicitate neconventionala) si activitati de marketing direct. Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008.”
     
    Nu va fi de mirare astfel ca finalul acestui an sa aduca, asa cum estimeaza Carmen Lixandru de la Mediacom, o crestere a pietei de publicitate cu 10-15%, de doua-trei ori mai redusa decat in anii precedenti.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Ghid anticriza: Profitati de ocazii

     

    Analistii cred ca recesiunea, prin ieftinirea multor active altminteri inaccesibile pentru potentialii cumparatori, poate oferi oportunitati de achizitii. “Ele exista insa doar pentru cei care au vandut anul trecut ceva sau care au acces la o finantare”, spune Radu Enache, presedintele grupului Continental Hotels. Enache isi va continua in acest an proiectele anuntate anul trecut, cand a vandut 30% din companie catre fondul de investitii PPF Investments, printre investitii fiind luate in calcul si achizitii de terenuri pentru constructia hotelurilor.
     
    Omul de afaceri Marius Ghenea, care a deschis prima cafenea sub brandul Testa Rossa la sfarsitul anului trecut, spune ca ia in considerare extinderea pe piata de cafenele prin achizitii: “Am unele semnale ca in 2009 este foarte posibil ca multi jucatori din piata cafenelelor sa aiba probleme, de aceea am putea cumpara competitori daca se vor potrivi conceptului Testa Rossa”. Reprezentantul Testa Rossa a precizat ca va deschide in acest an trei cafenele in Bucuresti, in urma unor investitii de 700.000-750.000 de euro. Tot Marius Ghenea, care deruleaza in special afaceri in domeniul IT, spune ca 2009 va fi un an bun pentru achizitii in acest domeniu: “Companiile din retailul online si distributia IT&C se afla sub presiune, in contextul in care accesul la finantare este limitat, iar vanzarile sunt in scadere, astfel ca in acest an, cand multi jucatori vor avea dificultati in a-si achita datoriile, vom asista la falimente, fuziuni si achizitii”.
     
     
     
    Oportunitati de achizitii vor aparea mai ales in domeniile in care vor exista multe afaceri afectate de criza. “Sunt sectoare mai puternic afectate, cum ar fi sectorul auto, constructiile, dezvoltarile rezidentiale, metalurgia, retailul de produse de folosinta indelungata sau serviciile financiar-bancare, dar sunt si domenii mai putin afectate, cum ar fi comertul alimentar, farmaciile, telecomunicatiile si utilitatile”, spune Codrut Pascu. Conform acestuia, cele mai multe miscari vor aparea in domeniile grav afectate de criza si in domeniile cu grad mare de fragmentare, unde vor avea loc consolidari: “Eventualii cumparatori se pot uita cu atentie si la sectoarele cu nivel mare de consolidare (unde activeaza doar cateva companii mari), deoarece si o afacere foarte buna poate da faliment in aceasta perioada daca este expusa puternic pe partea de finantare”.
     
    Pe de alta parte, chiar in cazul oamenilor de afaceri sau al companiilor care au lichiditati, oportunitatile sunt mult mai atent evaluate. Presedintele Lukoil, Constantin Tampiza, da ca exemplu faptul ca, desi a renuntat la investitiile in zece noi benzinarii in acest an, va folosi o parte din fostul buget de dezvoltare pentru a cumpara statii falimentare. Si alti oameni de afaceri, precum Alin Burcea, presedintele Paralela 45, a anuntat ca scoate la vanzare hotelul Stil, pentru a face rost de lichiditati, desi abia l-a cumparat anul trecut.
     
    Oportunitati de achizitii au batut si la usa unor retaileri (precum Ion Soloman, presedintele supermarketurilor Ethos) sau a unor producatori (precum Cris-Tim), companii mai mici din domeniile lor dorind sa fie cumparate inainte, poate, de a da faliment.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • Tara cu mai multe Romanii

     

    Din tot estul Europei, Romania este tara care are cea mai mare nevoie in acest moment de un acord cu FMI, spune Jeffrey Anderson, directorul departamentului pentru Europa din cadrul Institutului de Finante Internationale (IIF), intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. “Romania va avea de-a face cu un declin abrupt fata de anul trecut”, sustine el, avansand totusi o estimare de crestere pentru 2009 de 1%. E mai optimist decat alti analisti externi, care prevad deja recesiune pentru Romania, desi doar cu cateva saptamani in urma, acelasi IIF considera posibila o crestere de 2%.
     
    Un scenariu identic vine si de la Viena, de unde Gabor Hunya, analist la Institutul International pentru Analize Economice (Vienna Institute for International Economic Studies – WIIW), declara ca perspectiva unei cresteri de 1%, pe care o estimeaza acum institutul, “este optimista, pentru ca Romania este o tara cu risc foarte ridicat in regiune, iar pericolul recesiunii este foarte mare”. In viziunea WIIW, Romania si Bulgaria sunt tarile cu cel mai ridicat grad de risc in regiune, in timp ce Cehia, Slovacia, Slovenia, Polonia sunt printre cele mai stabile. Sa notam ca si austriecii estimau la inceputul lui ianuarie o crestere de 2%.
     
    In ultimele saptamani, cele mai multe institutii internationale, agentiile de rating si chiar autoritatile romane au ajuns la o viziune incomparabil mai pesimista decat in urma cu cateva luni, nu numai despre cifra ca atare a cresterii economice, ci despre toate elementele scenariilor de evolutie a economiei. Perspectiva recesiunii in Romania a primit saptamana trecuta si girul Fondului Monetar International, care dupa ce initial a considerat posibila o crestere a PIB de 1%, nu exclude acum o scadere cu pana la 1%. Intr-o evaluare sensibil mai optimista, proiectul de buget al Guvernului estimeaza o crestere de 2-2,5% – explicabil prin faptul ca, dupa cum considera economistul Mircea Cosea, este de bun simt sa pui stacheta mai sus decat ai crede cu adevarat ca ii e locul, tocmai pentru a avea spre ce sa tinzi. Un scenariu oarecum similar vine si din partea Bancii Nationale a Romaniei, care ia in calcul o prognoza de crestere de 2,2-2,3%, desi nu exclude complet posibilitatea recesiunii. Cat priveste Comisia Europeana, care a luat in calcul efectele masurilor sociale promovate de fostul guvern, aceasta considera ca Romania va termina anul in curs cu o crestere de 1,75%, in conditiile unui deficit bugetar de 7,5% din PIB.
     
    Pentru cei prinsi in acest carusel al cifrelor, cea mai puternica impresie care ramane dupa trecerea lor in revista este de confuzie generala. Sa fie oare Romania o tara cu o economie atat de ciudata incat de la un record de crestere sa ajunga peste noapte la recesiune, am avut de-a face pana acum cu o iluzie optica gratie careia doar ne-am crezut performanti sau iluzia optica incepe de-abia acum, cu sirul de previziuni catastrofice? Cine are dreptate si cine s-a inselat sau se inseala cand judeca mersul economiei?
     
    Gabor Hunya de la WIIW avanseaza o prima perspectiva: este normal, considera el, ca statisticile publicate la distanta de cateva saptamani sa fie diferite, pentru ca viteza cu care se produc schimbarile in toata economia mondiala este fara precedent; in plus, orice veste – buna, dar mai ales rea – poate sa schimbe uneori radical perspectivele, scapand puterii de decizie sau control din tara.
     
    Prognozele cu privire la cresterea economica au acum un mare grad de incertitudine, confirma fostul premier Theodor Stolojan, care a decis in ultimul minut sa nu mai preia fraiele noului executiv. “Globul de cristal a devenit netransparent si ramane in continuare asa”, declara Stolojan pentru BUSINESS Magazin. Si nu e opac doar pentru Romania: la finele lunii ianuarie, FMI a revizuit drastic estimarile pentru cresterea economiei mondiale, la 0,5% in 2009, de la 2,2%; revizuiri a facut si Comisia Europeana in privinta cresterii economice sau a inflatiei din UE ori din zona euro. Privind strict insa Romania, Stolojan subliniaza ca deosebirile intre prognoze devin semnificative doar atunci cand diferentele sunt mai mari de 2%, atata vreme cat economia este inca in curs de dezvoltare, iar sectorul agricol, cu o pondere importanta in PIB, depinde intr-o mare masura de conditiile climatice ale fiecarui an.
     
    Inca mai mult, a incerca sa vorbesti de Romania ca si cum ai avea putere sa schimbi lucrurile la nivel local e gresit, considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), pentru ca Romania nu are forta de a genera evolutii, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. “Ce traim acum nu tine doar de Romania, ba dimpotriva – depinde mai putin de noi decat, sa spunem, de China”, spune el. Aducand in discutie blocajul pietelor de export (in conditiile in care 70% din exporturile Romaniei mergeau spre pietele din Uniunea Europeana, afectate puternic de scaderi), Pogonaru adauga totusi ca reorientarea exportatorilor spre alte piete, ce o duc mai bine, poate fi macar teoretic o solutie. Companiile mici nu au insa forta de a-si schimba foarte rapid activitatea si, in plus, “noi avem o economie condusa de marile multinationale, in timp ce intreprinderile mici si mijlocii urmeaza cel mai adesea tendintele stabilite de acestea”.

    Cititi in continuare despre imaginea pe care a vrut sa o lase fostul guvern despre performantele Romaniei
    Eugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR – "A face prognoze acum seamana cu cititul in zatul de cafea”