BusinessMagazin

Tag: economie

  • Cum repornim economia

    BUSINESS MAGAZIN: Privind acum retrospectiv, dincolo de faptul ca nu ati avut cum sa prevedeti amplitudinea crizei economice, ce anume va reprosati ca nu ati facut si ce decizii strategice ati fi putut lua inainte de inceperea crizei astfel incat situatia actuala sa fie alta?

    DRAGOS SIMION: Inainte sa incepem sa simtim propriu-zis criza pe pielea noastra, lucru care s-a intamplat timid in septembrie si mai pregnant din octombrie incoace, destule voci spuneau ca dificultatile economice exista doar la nivel psihologic, iar criza nu este o realitate. Intrebarea are deci doua intervale: pe de-o parte, ce puteau face managerii in urma cu un an, cand erau inca optimisti si nu anticipau ca vine criza, iar pe de alta parte ce puteau face din momentul cand au intrat in criza.

    MARIUS GHENEA: Din punctul acesta de vedere, cred ca am fi facut aceleasi greseli si nu am fi putut schimba prea multe. Mediul economic, dar mai ales sectorul privat, nu poate actiona anticiclic. Singurele institutii care pot face acest lucru sunt Guvernul, Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si alte institutii din aceeasi categorie, insa din pacate nu au facut-o.

    DRAGOS SIMION    : De acord, dar anumite efecte pot fi atenuate din timp daca exista disciplina si strategie coerenta. Personal, mi-as reprosa o anumita euforie cu care am continuat afacerile, desi semnale in piata erau destule. In momentul cand iti propui un buget anual si constati inca din trimestrul al doilea o diferenta intre veniturile estimate si cele realizate, ca manager ai doua solutii: fie refaci respectivul buget si continui activitatea in acelasi mod, fie incepi sa fii mai disciplinat si sa iei masuri mai stricte. Aici sta diferenta la nivelul deciziilor pe care le puteau lua managerii in urma cu un an, in afara de faptul ca au reactionat cu sase luni mai tarziu.

    MARIAN PARVU: Depinde de domeniu. In ce priveste constructiile, anul trecut pe vremea aceasta, prioritatea noastra era sa livram contractele existente, proces care a durat pana in octombrie-noiembrie. Cat timp am avut contracte care se desfasurau pana la incheierea sezonului constructiilor, nu ne-am gandit prea mult la proiecte noi. Analizand acum deciziile luate, nu cred ca as fi facut nimic altfel, dar imi reprosez ca am intarziat sa aplic planurile de restructurare si reorganizare, in conditiile in care in noiembrie criza era o certitudine. Am preferat sa asteptam urmatorul sezon de constructii, dar daca as fi actionat la momentul potrivit, poate compania ar fi fost mai bine pregatita sa faca fata crizei.

    RAZVAN PASOL: Pe piata de capital, problemele au inceput sa apara inca de la sfarsitul lui 2007. Noi am avut deci mai mult timp sa ne gandim, dar atunci cand piata creste, te gandesti la venituri sau cota de piata si mai putin la costuri, care ajung in primplan in recesiune.

    MARIUS GHENEA: Pe de alta parte insa, daca majoritatea managerilor ar fi facut rapid o restructurare masiva a costurilor, corespunzatoare cu perspectivele, cred ca din punct de vedere macroeconomic situatia ar fi fost si mai grava decat acum, intrucat numarul locurilor de munca pierdute ar fi fost mult mai mare, iar consumul ar fi luat-o mult mai repede la vale.

    BUSINESS MAGAZIN: Prin urmare, se poate spune ca a fost mai bine ca piata a reactionat ceva mai greoi la criza?

    DRAGOS SIMION: Pentru sectorul public a fost mai bine, dar pentru cel privat, evident, a fost mai rau.

    ANCA BIDIAN    : Oricum, cel mai afectat este domeniul financiar-bancar. Aici nu e criza, ci industria in sine se cheama criza si nu cred ca afacerile puteau fi facute altfel. Companiile de intermediere de credite, spre exemplu, au crescut prin investitiile in dezvoltare si implicit in recrutare de personal, fara de care ar fi avut de pierdut, iar costurile cu forta de munca nu aveau cum sa fie ajustate. Trecand in revista perioada din septembrie si pana acum, cred ca as fi reactionat la fel. Lipsa de actiune a contribuit insa la magnitudinea situatiei, pentru ca altfel cred ca am fi ajuns in acest moment ceva mai putin sifonati.

    MIHAI SFINTESCU: Problema cred ca a fost si faptul ca in multe industrii am avut exces de oferta si nu am intuit unde va fi cerere intr-o perioada economica mai dificila. Ajustarea se face in functie de oferta pe termen lung, dar acum trebuie facuta in functie de cererea pe care inca nu o stim. Iar in sectoarele ciclice situatia e mult mai dramatica, pentru ca in conditiile in care PIB-ul scade cu 6,4%, aceste sectoare scad cu o rata mult mai mare, de 20- 30% – numai in primul trimestru. Probabil, cel mai bine pentru o companie ar fi sa-si schimbe modelul de business, schimbare care pana la urma implica un pariu foarte mare.

    ALINA DUMITRESCU: In ultimele trei luni am realizat un studiu in randul a 300 de manageri din cele mai mari companii din Romania, majoritatea fiind de parere ca situatia actuala este un moment foarte bun pentru a-si face curat in companie, din punctul de vedere al costurilor, al productivitat ii sau al managementului de risc.

  • “Criza financiara nu a trecut!”. Asta cred 8 din 10 manageri

    Ei cred ca punctul de cotitura in evolutia crizei financiare va fi atins abia anul viitor. 300 dintre liderii companiilor care au sute de mii de angajati vin cu aceste vesti, nu tocmai bune. 80% dintre managerii chestionati sunt mai putin optimisti acum decat erau in 2008, arata un studiu al companiei de consultanta Delloitte. 40% dintre ei cred ca domeniul constructiilor este cel mai afectat de criza, in timp ce 20% cred ca bancile vor suferi cel mai mult. Sectoarele cel mai putin afectate raman cel farmaceutic, IT, telecomunicatiile si industria energetica.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Tinerii manageri de top din Romania, premiati de Business Magazin (GALERIE FOTO)

    In urma cu patru ani BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori care isi conduceau propriile afaceri. Adica cei care
    desi aveau mai putin de 40 de ani, reusisera sa fie recunoscuti in
    domeniul lor de activitate. Aflat la a patra editie, catalogul “100
    Tineri Manageri de Top” aduna povestile si viziunea a inca 100 de
    manageri, fiecare relevant pentru industria din care face
    parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, sase au fost
    selectati pentru premii de juriul format din patru headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting), Daniela Necefor (Total Business
    Solutions) si Marga Radu (Country Manager Profipower). Premiul
    “Industrial markets” a fost castigat de Alin Niculae, fondatorul si
    managerul Oscar Downstream, motivatia juriului fiind legata de
    faptul ca omul de afaceri a construit si conduce cea mai puternica
    companie de pe piata oil&gas neafiliata unui grup
    international. Vanzarile cu 20% mai mari ale Heineken Romania in
    2008 au motivat alegerea lui Mihai Marinescu (director de vanzari
    al Heineken Romania) pentru premiul “Consumer Markets”.

    La categoria IT&C, premiul a fost luat de Sorin Mindrutescu
    (directorul general al Oracle), manager care reprezinta si
    interesele tuturor afacerilor americane in Romania, ca director al
    AmCham (Camera de Comert Romano-Americana). La categoria “Alte
    Servicii”, Andrei Caramitru, partenere in cadrul McKinsey Romania a
    fost castigator, iar Adela Jansen, director de resurse umane la BRD
    a luat premiul la categoria “Financial Services”. Premiul
    “Antreprenoriat” a fost adjudecat de Vasile Armenean, fondatorul si
    managerul Betty Ice, cel mai mare producator local de inghetata,
    care si-a dezvoltat afacerea treptat din 1991 ajungand in 2007 pe
    locul al doilea in piata de inghetata, dupa Nestle.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerul Romtelecom,
    BUSINESS Magazin a mai acordat si alte cinci premii speciale:
    “Managerul celei mai profitabile fabrici” castigat de Edmund Piess
    (directorul general al Lafarge Medgidia), “Creatorul unei lumi
    neafectate de criza”, castigat de George Lemnaru (fondatorul si
    directorul general al jocului eRepublik), “Omul de incredere”,
    castigat de Cosmin Cocean (VP Refining in cadrul Rompetrol Group),
    “Premiul pentru curaj in afaceri” castigat de Radu Tudorache
    (antreprenor) si “Pretul corect pe metru patrat” castigat de Radu
    Merica (director general al ECE Projektmanagement si fost director
    al Tiriac Holding). Cei mai multi manageri premiati de BUSINESS
    Magazin se considera norocosi pentru ca au avut sansa de a se forma
    intr-o economie trepidanta, cu suisuri si coborasuri, din care au
    putut invata cum se conduc afacerile atat in crestere accelerata,
    cat si in criza economica.

  • BUSINESS Magazin a premiat tinerii manageri de top

    Dintre cei 100 tineri manageri prezentati in catalog, sase au fost distinsi de redactia BUSINESS Magazin impreuna cu un juriu format din specialisti in resurse umane cu premii de excelenta in domeniile de activitate pe care le reprezinta.
     

    Premiul categoriei “Piete de consum” a fost acordat lui Mihai Marinescu, 40 de ani, National Sales Manager – Heineken Romania, iar cel al categoriei “Piete industriale”, lui Alin Niculae, 38 de ani, fondatorul Oscar Downstream, cea mai mare companie petroliera din Romania care nu face parte dintr-un grup international.
     

    In domeniul “IT&C”, castigator a fost desemnat Sorin Mindrutescu, 39 de ani, Director General Oracle Romania, in “Servicii Financiare” – Adela Jansen, 39 de ani, director executiv resurse umane, BRD Groupe Société Genérale, iar la categoria “Alte servicii” (care a inclus domeniul consultantei, HoReCa, dezvoltatori imobiliari si alte servicii din economie), castigator a fost desemnat Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, care la doar 33 de ani ocupa functia de Managing Partner la McKinsey Romania, numarandu-se printre putinii parteneri romani din firmele internationale de consultanta cu prezenta in Romania. Cel mai bun tanar antreprenor roman a fost desemnat Vasile Armenean, Directorul General al producatorului de inghetata Betty Ice.
     

    La 5 ani de la lansarea primei editii, revista BUSINESS Magazin a acordat in cadrul Galei aniversare 5 distinctii speciale: premiul special „Profit Beton” a fost acordat lui Edmund Piess, 37 de ani, director general al uzinei din Medgidia a Lafarge Ciment, cea mai profitabila fabrica de ciment din tara. George Lemnaru, 28 de ani, a primit premiul “O lume (virtuala) fara criza”, pentru dezvoltarea jocului virtual de strategie politica, economica si militara eRepublik, evaluat astazi la 5 milioane de euro.
     

    Radu Tudorache, proprietarul grupului Montero, a fost distins cu premiul special “Curaj In Afaceri”, pentru numarul impresionant de companii in care este implicat, la doar 35 de ani, in calitate de investitor, iar Radu Merica (director general – ECE PROJEKTMANAGEMENT), managerul care l-a convins pe Ion Tiriac sa intre pe piata de imobiliare, a primit din partea redactiei BUSINESS Magazin premiul special “Pretul Corect pe Metrul Patrat”. Ultimul premiu special – Premiul “Omul de Incredere” – a fost acordat lui Cosmin Cocean – Vicepresedinte Rompetrol Rafinare, managerul care administreaza circa jumatate din totalul afacerilor grupului Rompetrol.
     

  • De ce n-au prevazut economistii criza (GALERIE FOTO)

    Viitorul suna bine pentru Romania in urma cu un an. Economistii care avertizau ca vom fi afectati serios de criza internationala puteau fi numarati pe degetele de la o mana. Ceilalti nu au vazut – sau nu au vrut sa vada – semnalele care aratau ca lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Acum, cand afacerile scad, companiile au pierderi, zeci de mii de angajati sunt disponibilizati, bancile nu mai dau credite, iar statul aduna tot mai putini bani, multi se intreaba la ce mai folosesc economistii.

    O explicatie furnizata de analisti pentru aceasta situatie este simpla si surprinzatoare: cei care ar fi vrut sa spuna ca lucrurile se vor inrautati nu au riscat sa para deplasati in valul de optimism care ii cuprinsese pe colegii lor de breasla. “Exista un fenomen foarte interesant, dar putin studiat, acela al comportamentului de grup. Daca un analist prezice la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul. Niciunul nu risca sa se indeparteze de grup. E mai bine sa dai gres in grup decat sa ai dreptate singur”, spune analistul economic Aurelian Dochia, membru in consiliul de administratie al BRD – Société Générale si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.

    Teoria “spiritului de turma” este sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. “Nu e usor sa te singularizezi cu opinii negative impotriva majoritatii, iti trebuie curaj si argumente solide si inatacabile”, afirma el, apreciind ca o alta cauza a faptului ca economistii n-au exprimat opinii despre iminenta crizei este faptul ca majoritatea lucreaza pentru banci si trebuie deci sa respecte politica de comunicare a angajatorului. “Multi au fost nevoiti sa taca, pentru ca jobul nu le-a permis sa vorbeasca”, sustine Lazea. Ca analist in cadrul unei banci nu poti afirma ca nu vor mai fi bani pe piata, ca vor ingheta creditele sau, mai rau, ca banca pentru care lucrezi face tranzactii cu instrumente financiare prea complexe pentru a fi intelese de toti cei implicati si care vor duce la pierderi importante.

    “Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele si nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase. Nimeni nu face cercetare economica pentru sine, este platit de cineva”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), referindu-se insa mai mult la situatia din tarile mai dezvoltate, avand in vedere ca piata din Romania este prea putin sofisticata din punctul de vedere al instrumentelor financiare. O singura banca romaneasca – de top, potrivit unor surse din piata – a avut expunere pe Lehman Brothers, dar si-a retras banii inainte ca grupul american sa se prabuseasca in septembrie 2008. Banca avea plasate depozite in euro la Lehman Brothers.

    Asa ajungem la o alta cauza ce i-a impiedicat pe economisti sa admita ca se apropie criza: multi si-au imaginat ca daca piata bancara de la noi este foarte putin expusa activelor toxice, atunci vom fi feriti.

    “Este drept ca economiile nou-intrate in UE erau mai putin expuse instrumentelor toxice, pentru ca sistemele lor bancare sunt mai putin sofisticate. Ce n-au inteles insa multi analisti este ca exista legaturi organice cu UE, iar daca acolo nu merge, nu merge nici la noi”, considera Daniel Daianu, profesor de economie, europarlamentar si fost ministru de finante. Iar eroarea venea inca de mai departe: pana la jumatatea anului trecut, afirma Daianu, europenii adormeau cu gandul ca economia de pe continent este robusta, nu ca nu are expunere la instrumentele financiare care au generat pierderi masive in SUA. Daianu a tot avertizat in ultimul an cu privire la inrautatirea situatiei, inclusiv in editorialele publicate in Ziarul Financiar.

    Desigur, criza ne-a luat pe neasteptate deoarece in Romania analistii s-au obisnuit sa vorbeasca despre crestere economica. Acelasi lucru li s-a intamplat insa si economistilor straini, care brusc au inceput sa-si schimbe succesiv previziunile. Daca in decembrie anul trecut analistii bancii americane Citi vedeau o crestere de 2,8% a economiei romanesti in 2009, pana in aprilie anul acesta estimarea lor ajunsese la o scadere de 2,5%. Cum este posibil?

  • Romania risca să piarda fonduri UE de peste 10 milioane euro

    Contractele finanţate din fondurile europene de pre-aderare pentru care este posibil ca banii să fie blocaţi au fost încheiate pentru reabilitări de drumuri judeţene, extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de gestionare a deşeurilor, precum şi a reţelelor de energie electrică, modernizare străzi, dezvoltarea serviciilor turistice, conform unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Impozitul forfetar, marul discordiei intre patronate si Finante!

    Reprezentantii patronatelor s-au ridicat de la masa si au plecat in mijlocul negocierilor pe care le aveau la Ministerul de Finante pe tema normelor de aplicare a impozitului forfetar. Motivul: in textul Ordonantei de Urgenta, cei de la Finante au trecut doar ce au vrut si nimic din ce au promis. Cu alte cuvinte, nu accepta deducerea cheltuielilor cu carburantii, cu intretinerea si repararea masinilor firmelor. Nici TVA nu mai poate fi dedusa la cumpararea masinilor. In plus, patronatele au aflat ca nivelul impozitului forfetar minim se va stabili in functie de cifra de afaceri de anul trecut.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Ministerele se vor împrumuta în acest an cu un miliard euro

    Din totalul sumei, Ministerul Transporturilor va contracta credite externe de 1,6 miliarde lei, Ministerul Mediului va împrumuta 608 milioane lei, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei va angaja 586 milioane lei. Credite externe vor fi contractate şi de Ministerele Culturii (252 milioane lei), Educaţiei (249 milioane lei), Sănătăţii (216 milioane lei), Agriculturii (211 milioane lei), Economiei (84 milioane lei), Muncii (64 milioane lei), Justiţiei (53 milioane lei), Comunicaţiilor (50 milioane lei), Administraţiei şi Internelor (28 milioane lei), Finanţelor (26 milioane lei).
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Romania a fost in 2008 o mina de aur pentru investitorii straini

    Astfel, datorita obsesiei noastre pentru cumparaturi, i-am intrecut pe rusi, bulgari si polonezi. Cele mai multe si-au deschis reprezentante in Capitala, cu toate ca, in acelasi studiu, Bucurestiul s-a situat abia pe locul 76 in ceea ce priveste aparitia de noi retaileri. Curiosi sa afle cat de mult pot cumpara romanii, si-au deschis magazine cei de la Next Home, Hervis sau Cach Cach.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
    Aflati aici ce planuri au retailerii de fashion in 2009
     

  • Crestere de -4,1% pentru PIB si de 5,9% pentru inflatie

    Cifrele sunt foarte apropiate de indicatorii pe care este fundamentata rectificarea bugetara operata recent de Guvern, in urma acordului de finantare externa cu FMI si UE (crestere economica negativa de 4%, inflatie de 5,8% si un deficit de cont curent de 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB).

    Pentru 2010, FMI se asteapta la imbunatatirea principalilor indicatori comparativ cu 2009, astfel ca anticipeaza crestere economica zero, reducerea deficitului de cont curent la 6,5% din PIB si o inflatie de 3,9%.
    Mai multe despre prognozele FMI pentru Romania, cititi aici
    Aflati aici ce pareri au oamenii de afaceri despre strategia de viitor a Romaniei.