BusinessMagazin

Tag: vizita

  • Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    Cătălina Şuteu şi Andrei Stanciu, doi tineri de 29 de ani pasionaţi de jocuri, au aflat de conceptul Escape the Room în timpul unei vacanţe la Londra.

    „Nu am reuşit atunci să mergem, dar ideea ne-a rămas în minte“, începe Cătălina Şuteu povestirea. „Anul acesta am tot citit despre joc, aşa că i-am propus lui Andrei să încercăm şi noi ceva de genul ăsta, fără să ştim propriu-zis cu ce se mănâncă. Am cochetat o perioadă cu ideea, iar prin luna iunie am început să căutăm mai multe informaţii. Aşa am şi aflat că s-au deschis câteva şi în România, în Bucureşti şi la Cluj.“

    Înainte să pornească propriul lor business, Trapped, cei doi au mers în locaţiile deschise deja în Capitală. „I-am vizitat pe cei din Bucureşti, ni s-a părut şi mai interesant conceptul şi am decis să punem ideea în aplicare. Am deschis o primă cameră la noi acasă, în subsol, şi am chemat mai mulţi prieteni să o testeze. Le-a plăcut foarte mult, au venit şi ei cu diverse sugestii şi comentarii, aşa că în luna iulie ne-am apucat serios de treabă. Am terminat scenariul şi pentru o a doua cameră, iar în paralel am căutat spaţiul potrivit“, povestesc cei doi.

    „În luna august ne-am ocupat de amenajarea camerelor, am vrut să facem o treabă profesionistă de la început, fără jumătăţi de măsură. Ne-au vizitat, la rândul lor, cei care mai au astfel de spaţii în Bucureşti; ne recomandăm reciproc, pentru că nu este o piaţă pe care să existe concurenţă, este o afacere în care clientul, după ce intră, devine oarecum dependent. Odată ce termină camerele disponibile într-o casă, caută automat alte locaţii.“

    Investiţia a venit din fonduri proprii, dar businessul este, şi în cazul Trapped, unul profitabil. „Investiţia a fost de aproximativ 14.000 de euro. Foarte multe lucruri le-am făcut noi, dar în alte condiţii investiţia ar fi fost mai mare. Ne-am gândit şi la posibilitatea de a lua o franciză, dar din dorinţa de a face totul de la zero am ales să mergem pe drumul nostru de la început“, spune Andrei Stanciu. „Am deschis de o lună şi câteva zile, şi chiar din a doua săptămână am avut destul de multă lume. Au jucat mai mult de 300 de persoane de când am deschis camerele. Ne gândeam că vom ajunge cu încasările la nivelul cheltuielilor după două-trei luni, dar am reuşit asta din prima lună.“

    Cât despre promovare, tinerii antreprenori investesc în primul rând în social media. Un episod neaşteptat i-a ajutat să câştige notorietate: „S-a întâmplat ca o vedetă să vină aici de ziua ei şi a scris despre acest loc pe blog, şi asta a contat destul de mult“.

    Importantă, spun cei doi, este prezenţa sutelor de aplicaţii de mobil de la care a pornit, practic, acest tip de business. „În general, lumea vine gândindu-se la jocurile de pe telefon sau la cele de pe calculator. Cei mai mulţi sunt sceptici atunci când ajung la noi, dar toţi pleacă zâmbind. Avem un feedback mult mai bun decât ne-am fi aşteptat înainte să începem.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Boc: Starea de sănătate a Monicăi Iacob Ridzi nu este foarte bună, este internată la infirmerie

    Emil Boc a declarat, miercuri, că a stat aproximativ o oră şi jumătate la Monica Iacob Ridzi, cu care a discutat aspecte, în special, “de familie, de sănătate, de probleme, de relaţia cu familia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am vizitat-o, marţi, pe doamna Ridzi, la Secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, conform procedurilor legale, cu o cerere aprobată de conducere. Din nefericire, starea sănătăţii ei nu este foarte bună, nu este bună chiar deloc şi sper să aibă şansa să îşi trateze sănătatea, pentru că are nevoie de sprijin medical, este internată la infirmerie. Am stat în jur de o oră şi jumătate, timp în care am discutat aspecte, în special, de familie, de sănătate, de probleme, de relaţia cu familia şi cu ce o putem ajuta în aceste momente mai dificile, dată fiind şi situaţia sănătăţii şi a familiei, în condiţiile în care are doi copii mici”, a spus Boc.

    El a subliniat că este în legătură permanentă cu soţul Monicăi Iaob Ridzi pentru a o putea ajuta pe aceasta să treacă peste “un moment mai dificil din viaţă”.

    “Împreună cu soţul ei am discutat despre vizită, am făcut solicitarea legală şi am primit aprobarea. Am folosit una dintre cele patru vizite lunare la care are dreptul şi, de comun acord cu soţul, am decis să îi fac această vizită. Celelalte vizite sunt făcute de familie. Cu ce pot, uman, să ajut, voi face totdeauna pentru oricine, şi cu atât mai mult pentru un fost coleg din Guvern”, a mai spus Emil Boc.

    Acesta a vrut să îi ducă şi un pachet, dar nu a primit aprobare deoarece Ridzi are dreptul la unul singur pe lună, care i-a fost dus deja de familie.

    Întrebat dacă ştie despre o eventuală cerere de întrerupere a pedepsei făcută de Monica Iacob Ridzi, Boc a spus că nu ştie despre aşa ceva.

    “Există mai multe solicitări medicale pentru efectuarea de analize, pentru că starea de sănătate nu este una bună şi atunci trebuie făcute nişte analize medicale mai complicate”, a menţionat fostul premier.

    Fostul premier Emil Boc a vizitat-o, marţi după-amiază, pe Monica Iacob Ridzi la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla, unde aceasta este încarcerată în perioada de carantină, după ce a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de instanţa supremă la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

    Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, declara că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ţinută sub observaţie şi are aceleaşi drepturi ca orice alt deţinut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

    Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la şase kilograme de fructe şi legume, şi până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

    De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcţie de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulţumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal şi ulterior analizate de un judecător de drepturi şi libertăţi.

    În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

  • Plevneliev: Vrem să spunem bulgarilor şi românilor că cele două state sunt prietene şi aliate

    Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev a arătat că este onorat de faptul că este primul şef de stat invitat în România, în mandatul preşedintelui Klaus Iohannis.

    ”Pentru mine este o onoare şi mai mare că prima vizită oficială în România este la începutul mandatului dumneavoastră, vă doresc succes în acest sens. Noi, astăzi, ne-am unit eforturile şi am văzut cât este de importantă problema regională. Vrem să oferim un nou imbold cooperării regionale, să spunem tuturor bulgarilor şi românilor că cele două state sunt prietene, sunt buni vecini, sunt aliaţi şi că noi avem un plan cum să aprofundăm ceea ce am obţinut până acum”, a spus preşedintele Bulgariei.

    El a menţionat că doreşte aprofundarea cooperării între cele două state, precizând că ”aceasta este direcţia clară, pe care şi-au fixat-o, pentru un nou imbold, în cooperarea dintre cele două state”.

    Rosen Plevneliev a mai spus că în ultimmii zece ani, România şi Bulgaria şi-au majorat de opt ori schimburile comerciale, iar România este, astăzi, al treilea partener al Bulgariei, în Uniunea Europeană şi al patrulea, în lume.

    ”Un milion de români sunt oaspeţii noştri în Bulgaria, 300.000 de bulgari vizitează România şi vrem ca aceste cifre să crească. Vorbim de legături energetice, de legături privind infrastructura de transport, vorbim de noi poduri peste Dunăre, de noi proiecte energetice. Am obţinut foarte multe lucruri împreună, dar putem mult mai mult. Acesta este mesajul către toată lumea, din vizita de astăzi”, a spus Plevneliev.

    Preşedintele Bulgariei a menţionat că în cadrul vizitei, s-a discutat şi problema din Ucraina şi a menţionat că se doreşte aprofundarea cooperării privind apărarea, exerciţii comune, în baze româneşti şi bulgăreşti.

    ”Conştientizăm că doar integraţi, împreună, putem să fim eficienţi şi să avem succes”, a spus şeful statului bulgar.

    Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev a mai declarat că ”este impresionat de ospitalitatea românească”.

    ”Avem o motivaţie foarte puternică, în primul rând să descoperim noi posibilităţi de cooperare, să beneficiem de instrumente europene, şi Bulgaria şi România, împreună, să fie un motor al integrării europene, al prosperităţii şi dezvoltării”, a mai declarat Plevneliev, adăugând că este sigur că astăzi, se asigură ”acel imbold, foarte puternic, pentru prietenia româno-bulgară, atât în plan bilateral cât şi în plan regional”.

  • Companiile le dau angajaţilor funcţii cu denumiri complicate în lipsa măririlor de salarii şi a promovărilor

    Director Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, Application Security Analyst & Penetration Tester, Linux SysAdmin Guru, General Manager Greater Balkans & SEE Franchise, .NET Ninja sau SSU & Regulatory Specialist sunt doar câteva exemple de titulaturi neobişnuite atribuite angajaţilor din România sau publicate pe site-urile online de recrutare.

    Pentru specialiştii din domeniu nici complexitatea funcţiei, nici denumirea în sine nu ridică semne de întrebare, însă pentru cineva din afară acestea nu creează decât confuzie, mai ales atunci când denumirea funcţiei ajunge să fie un „mini-CV“ al unor responsabilităţi care fie se bat cap în cap, fie nu au corespondent în limba română, fie se folosesc doar în anumite industrii şi companii.

    De ce au simţit companiile nevoia de a le atribui angajaţilor titulaturi interminabile sau chiar amuzante? Cât din această politică este, în fapt, nevoie şi cât este un instrument de motivare sau de creare a unei aure profesionale? Nici angajaţii şi nici oamenii de HR nu par să aibă un răspuns clar.

    Trendul vine din IT şi din outsourcing şi managerii din marile corporaţii nu mai sunt doar directori generali, astfel că titulaturile lor încep să capete noi „add in“-uri geografice sau chiar financiare, iar cele mai exotice elimină din start aplicaţiile unor nonspecialişti.

    „Companiile au devenit din ce în ce mai complexe, sunt matriceale, au mai multe dimensiuni. Prin urmare, există riscul ca angajaţii să-şi piardă identitatea. Sunt multe cazuri în care angajaţi din aceeaşi corporaţie nu se cunosc şi nici nu se recunosc prin funcţia din cartea de vizită. Astfel, titulaturile îi plasează undeva, clarifică rolul persoanei într-o companie, pentru cine lucrează sau în ce departament“, explică Roxana Teşiu, directorul de resurse umane pe Europa al Wipro Technologies, furnizor de servicii BPO.

    Pe de altă parte, titulaturile au început să funcţioneze, în special în sfera corporatistă, pe modelul omului „bun la toate“. Cum organizaţiile sunt tot mai complexe, iar procesele, produsele şi organigramele în sine se tot multiplică, apar responsabilităţi noi în fişele de post ale unor joburi care abia se inventează. În condiţiile în care o corporaţie, un call-center sau o companie din telecom are şi câteva mii de angajaţi doar pe o singură piaţă, este greu de crezut că pentru fiecare serviciu sau produs nou care apare angajatorul va recruta câte un om sau va crea departamente dedicate. Prin urmare, responsabilităţile se grupează şi se transferă. Ce rezultă din asta? Angajaţi cu funcţii înghesuite cu greu pe cărţile de vizită şi care ajung să ocupe şi un întreg rând sau mai mult din CV.

    „Organizaţiile cresc şi tot cresc, iar titulaturile acestea complexe nu fac altceva decât să reflecte structura din prezent a mediului de business. Directorul general nu mai este acum doar director general, ci preia şi responsabilităţi de finanţe, de strategie, de decizie şi, în multe cazuri, titulatura sa mai capătă şi o dimensiune geografică“, mai spune Teşiu.

    Dar nu doar angajatorii devin „inventatori“ de meserii, ci şi salariaţii, care, în unele cazuri, îşi aleg singuri titulaturile. Pentru unii, o funcţie cât mai complexă denotă putere, rolul lor în companie şi importanţa acestora sau chiar devine un „mini-CV“, iar pentru alţii este doar o strategie de marketing sau un instrument de creştere a gradului de încredere în propriile forţe.

    „O titulatură «pompoasă» poate fi şi o sursă de motivare pentru angajaţi. Când lucram în industria bancară am avut ocazia, la un moment dat, să lucrez într-un departament care se ocupa atât cu vânzarea de credite, cât şi de colectarea lor. Erau două activităţi care, teoretic, se băteau cap în cap, însă a fost o urmare a crizei. Şi a venit momentul când a trebuit să îmi aleg titulatura funcţiei, pentru un job abia inventat. Am ales să fiu sales collection projects manager“, precizează Cosmin Cosma, absolvent al şcolii de afaceri ASEBUSS şi proprietar al unei firme de publicitate înfiinţate în urmă cu un an. De-a lungul carierei, el a mai fost deţinătorul mai multor titulaturi exotice, precum field collection force manager, mortgage collection & R.E.M. manager sau filed collection & retail restructuring manager, iar în prezent se recomandă ca chief evangelist al firmei pe care a creat-o.

    „Chief evangelist este o titulatură care a pornit din America de la ideea promovării produselor clienţilor tăi până la stadiul în care devine un fel de religie. Pe de altă parte, funcţiile foarte complexe sau neobişnuite ca denumire cred că sunt rezultatul unui mediu corporatist foarte complex care a dus la crearea unor joburi superspecializate. Iar asta se vede foarte bine în IT, unde funcţiile angajaţilor sunt compuse din tipul de produs pe care sunt specializaţi. Nu m-ar mira ca un angajat care scrie toată ziua cu pixuri X să devină expert/specialist X writer“, susţine Cosma.

    Funcţia formată din multe cuvinte atent aşezate mai poate însemna şi mascarea unor activităţi mai mult decât obişnuite într-o denumire care să îi crească angajatului stima de sine, arată un studiu publicat de MyJobMatcher.com. Conform angajatorilor, important e să fie treaba bine făcută, iar angajaţii mulţumiţi. Dacă totul se poate obţine prin combinarea unor cuvinte frumoase, de ce nu?

  • S-a născut în Casablanca, a copilărit în Italia, Anglia, Maroc şi India, dar a ales să investească în România

    Ion Florescu vorbeşte româneşte cu accent englez, italiană şi franceză. Nu-i place să facă poze, vorbeşte cumpănit şi ţine la program. Într-o zi are, în medie, trei-patru întâlniri, iar timpul alocat pentru un interviu trebuie respectat; îşi petrece jumătate din timp în România şi jumătate la Londra, iar într-o lună merge, de regulă, în 3-4 călătorii.

    Vrea să comaseze la Bucureşti şi activitatea din birourile de la Londra şi din Serbia, de aceea sunt aşa multe cutii prin birouri, spune. „În plus, la Londra am acasă un birou mare unde pot să lucrez.“ Zece oameni lucrează în biroul din Bucureşti, aflat în preajma Teatrului Naţional, şi fiecare dintre ei este implicat în activitatea a 4-5 firme. Spune că nu e în căutare de noi investiţii, dar că este o perioadă bună pentru aşa ceva, „dacă ai timp să le lucrezi“. Or fondul mizează pe implicare în firmele unde are participaţii, „nu punem bani şi să stăm deoparte“.

    Acum, RC2 are în portofoliu pachete de acţiuni la producătorul de lactate Albalact, producătorul de vopsele Policolor, hotelul Golden Tulip din Mamaia şi Top Factoring, firma de recuperare de creanţe.

    Parcursul său profesional poate părea neaşteptat, dat fiind că a studiat istoria, la Cambridge, absolvind în 1988. „Practic am avut noroc că România a început să se deschidă exact când am terminat facultatea“, spune el. A venit pentru prima oară în România cu tatăl său, care la rândul său de mic copil a trăit în străinătate, bunicul lui Florescu fiind diplomat de carieră, iar după al doilea război mondial a rămas în Anglia. La acea vreme lucra într-o bancă. Prima slujbă a fost ca ziarist, în SUA, unde a lucrat cu David Frost, care a realizat interviurile cu candidaţii pentru prezidenţie de la acel moment. A lucrat apoi pentru o emisiune săptămânală, de politică internaţională, care acoperea evenimentele la nivel mondial.

    S-a hotărât însă, având model experienţa de bancher a tatălui său, să aleagă o carieră în afaceri, aşa că s-a angajat la Schroders, o bancă de familie, preluată ulterior de Citibank. „City-ul de atunci e foarte diferit de cel de acum. Acum este dominat de băncile universale, foarte mari, care sunt de obicei rezultatul unor fuziuni între băncile de afaceri mai mici şi bănci comerciale. Când am început eu erau mai multe bănci tradiţionale, afaceri de familie, care erau mici din prisma activelor, dar aveau tradiţie în diferite domenii, cum ar fi capital raising, M&A.“

    La Schroders a urmat un curs intensiv pe finanţe, „foarte util, foarte bine făcut, cu un examen la sfârşit, dar diploma era folositoare doar în cadrul instituţiei“. A preluat apoi o funcţie în cadrul departamentului de credit, ca să înveţe cum se analizează o firmă. A urmat o altă poziţie, în departamentul de M&A corporate finance, unde i s-a părut foarte interesant şi a învăţat foarte mult, „dar după ce am început să vin în România am vrut să fac ceva legat de această ţară. Iar ei nu erau interesaţi“.

    Spune că la prima vizită, când a venit să cunoască rudele îndepărtate şi vechii prieteni de familie, nu a avut un şoc. „N-am crescut numai în ţări dezvoltate, am copilărit puţin şi în Maroc, şi în Italia, care în anii ’70 nu era foarte dezvoltată, în India, câteva luni (eram foarte mic). Sunt un tip cosmopolit.“ Spune că a fost foarte interesant, pentru că auzise foarte multe despre România dar nu o vizitase niciodată. Însă totul părea trist: „Nu era lumină când ajungeam la aeroport, aeroportul avea o notă militară, lumea nu se purta bine cu tine, nu era lumină pe străzi. Pe de altă parte căldura umană mă făcea să mă simt ca acasă“. Dar a fost suficient pentru a se decide că vrea să lucreze aici. „Am o intuiţie şi îmi place tot ceea ce ţine de schimbarea postcomunistă.“ Iar pentru că banca nu era interesată de România, ci doar de Polonia, Ungaria şi Rusia, a părăsit instituţia financiară. A cunoscut alţi români din medii financiare influente, cu care a pus bazele unei firme ce făcea, spune Florescu, „un fel de project finance, corporate finance, aranjare de finanţare pentru proiecte din România, intermediere de achiziţii“. Între proiectele la care a lucrat pe atunci dă exemplul unei finanţării pentru modernizarea unei instalaţii la Oltchim.

  • Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    La finalul anilor ’90, McDonald’s avea o relaţie strânsă cu lanţul de restaurante Chipotle, cunoscut în SUA pentru vânzarea de burrito, investind în companie încă din anul 1998, atunci când lanţul Chipotle era format din 14 unităţi. În 2005, compania ajunsese la 460 de locaţii, iar McDonald’s deţinea 90% din acţiuni.

    În acea perioadă, conducerea McDonald’s l-a invitat pe Steve Ells, fondatorul Chipotle, să viziteze una din fermele de pui. “I-au propus lui Steve să facă o vizita la ferma de pui din Arkansas”, povesteşte Bob Ells, tatăl lui Steve Ells. “S-a întors spunând că a fost cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut în viaţa lui”, relatează Business Insider, citând Bloomberg.

    Steve Ells a spus că diferenţele dintre McDonald’s şi Chipotle erau profunde, chiar şi atunci când lanţul de fast-food îl deţinea pe cel din urmă.

    “Ce am realizat la finalul zilei era că din punct de vedere cultural suntem diferiţi”, a declarat Ells pentru Bloomberg. “Sunt două lucruri pe care noi le facem diferit: modul în care privim mâncarea şi modul în care privim cultura oamenilor. “

    Spre exemplu, McDonald’s a vrut ca Chipotle să deschidă locaţii de tip drive-in şi să îşi schimbe numele în Chipotle Fresh Mexican Grill.

    “McDonald’s a avut multe idei bune şi noi am fost întotdeauna deschişi”, a povestit Gretchen Selfridge, COO al Chipotle, celor de la Bloomberg. “Au vrut să facem drive-in, au vrut să facem mic-dejun, dar noi pur şi simplu nu am făcut nimic din toate acestea.”

    McDonald’s a vândut acţiunile Chipotle în 2006.

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, face miercuri o vizită în România

    MAE precizează că ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va avea, miercuri, consultări cu ministrul Afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Philip Hammond, în cadrul vizitei efectuate de acesta la Bucureşti.

    Vizita oficialului britanic reprezintă “o nouă oportunitate pentru diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale româno-britanice şi contribuie la consolidarea dialogului politico-diplomatic dintre cele două ţări”, informează sursa citată.

    În contextul aniversării, în acest an, a 135 de ani de relaţii diplomatice româno-britanice, ministrul Bogdan Aurescu şi omologul său britanic vor avea un schimb de opinii cu privire la modalităţile de “valorificare optimă” a Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, atât la nivel politic, cât şi la nivel sectorial. În cadrul convorbirilor vor fi abordate, totodată, aspecte ce ţin de intensificarea şi diversificarea cooperării economice, pe fondul tendinţei ascendente din ultimii ani a relaţiilor comerciale bilaterale şi care să contribuie la stimularea investiţiilor britanice în România.

    De asemenea, vor fi dezbătute subiecte de interes comun ale agendei europene, cu accent pe securitatea energetică, libera circulaţie, politica de extindere a UE şi relaţiile cu Balcanii de Vest, dinamica Parteneriatului Estic din perspectiva evoluţiilor recente din vecinătatea estică a Uniunii, parcursul european al Republicii Moldova.

    Potrivit MAE, o atenţie particulară va fi acordată şi stadiului implementării concluziilor Summit-ului NATO din Marea Britanie din septembrie 2014, precum şi combaterii terorismului, luptei contra ISIL, situaţiei din Siria şi Egipt, dosarului nuclear iranian şi situaţiei din Afganistan.

     

  • Victoria Nuland, aşteptată la Bucureşti săptămâna viitoare

    Surse oficiale au precizat pentru MEDIAFAX că adjunctul secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia al SUA, Victoria Nuland, urmează să vină la Bucureşti săptămâna viitoare, la un de la precedenta vizită.Aceleaşi surse au precizat că Nuland se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.Vizita la Bucureşti a oficialului SUA face parte dintr-un turneu în regiune.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că va avea o discuţie cu asistentul secretarului de stat al SUA Victoria Nuland, când aceasta va veni în România. “Cu siguranţă când va veni, voi avea o discuţie cu doamna Nuland şi va fi un lucru foarte bun fiindcă deja am putea să intrăm în anumite detalii”, a spus Iohannis.

    La afirmaţia moderatorului că Victoria Nuland a criticat în repetate rânduri corupţia din România ,arătând că aceasta pune practic în pericol securitatea naţională, Iohannis a replicat “Exact lucrul pe care l-am spus deja de două ori astăzi, sunt perfect de acord cu acea evaluare”.

    Precedenta vizită a adjunctului secretarului de Stat Victoria Nuland a avut loc în perioada 10-11 ianuarie 2014, în cadrul unui turneu european.

    La Bucureşti, Nuland s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean şi cu procurorul-şef al DNA, Laura-Codruţa Kovesi, precum şi cu membri ai societăţii civile, pe agenda discuţiilor aflându-se relaţiile bilaterale, problemele regionale şi eforturile de consolidare a statului de drept.

    Pe 13 ianuarie 2014, premierul Ponta a afirmat că nu s-a întâlnit cu asistentul secretarului american de Stat, Victoria Nuland, deoarece avea programată o vizită privată de trei zile în Italia şi că tema pentru care oficialul SUA a venit la Bucureşti era confidenţială.

  • Un client din Bucureşti mănâncă de 200 de ori pe an în aceleaşi restaurante

    Programul a fost dezvoltat special pentru Grupul City Grill şi în premieră pentru domeniul HoReCa din România.

    Elementul de noutate:

    Programul este o inovaţie pentru România şi pentru HoReCa prin mecanismele pe care le include, dar şi prin valoarea beneficiului şi diversitatea oferită membrilor (16 restaurante, puncte de fidelizare, vouchere cadou cu diverse ocazii, invitaţii la evenimente, tombole etc.). La fiecare 6 luni se face un update aplicaţiei şi se includ noi mecanisme de fidelizare şi interacţiune cu cei înrolaţi.

    Efectele inovaţiei:

    În 2 ani compania a ajuns la 35.000 de clienţi înrolaţi, iar numărul lor creşte în fiecare lună cu aproximativ 1.000 de noi membri. Tranzacţiile derulate prin program au ajuns la 10.555.000 lei şi au fost acumulate 986.000 de puncte. Clienţii care folosesc programul de fidelizare revin mai des, recordul de vizite al unui client fiind de 400 în 24 de luni. 

    În ultimele 24 de luni, efectele Out4Food au putut fi cuantificate per unitate, iar rezultatele arată că un client fidelizat vine mai des şi cheltuie mai mult.

    Descriere:

    În 2006, restaurantele City Grill ofereau 10% discount pentru 800 clienţi, direct la nota de plată, dar nu aveau nicio informaţie despre acei clienţi şi nici mecanisme prin care să comunice cu ei. În noiembrie 2012, grupul a lansat noul program de fidelizare, care include şi aplicaţie pentru smartphone. Out4Food a costat 60.000 de euro şi a fost dezvoltat pentru grupul Trotter Prim de către Expremio Marketing. Principalul beneficiu al clienţilor este că 10% din nota de plata se întoarce în contul clientului sub formă de puncte: 1 punct ă 1 leu.

    Programul de fidelizare funcţionează prin card magnetic sau prin card virtual ataşat aplicaţiei Out4Food: clientul oferă cardul la finalul mesei şi acumulează puncte sau le consumă (plăteşte parţial sau total cu punctele câştigate) sau scanează codul de bare de pe prenotă şi acumulează sau consumă punctele acumulate.

    Aplicaţia mai oferă: vouchere lunare în reţeaua City Grill trimise în contul de e-mail, voucher aniversar pentru zi de nume şi pentru zi de naştere (toate direct pe telefon), balanţa contului lunar, informaţii despre cont, tranzacţii şi traseul până la cel mai apropiat restaurant din reţea, rezervări rapide, feedback după fiecare vizită (rezultatele se centralizează şi se interpretează pentru fiecare restaurant în parte), participare la sondaje, bonusare prin puncte. Informaţiile de pe bonul fiecărui client sunt stocate, ulterior putând fi prelucrate pentru targetarea clienţilor care nu au avut vizite în ultimele 3 luni şi pentru targetarea clienţilor care preferă o anumită locaţie şi un anumit produs.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.