Întrebat dacă se simte în acest moment o nevoie ca veniturile bugetare de anul viitor să fie mai mari, respectiv să fie aduse mai multe venituri la buget, Dragnea a răspuns: “Cam da. Pentru că nivelul de încasări, totuşi, anul ăsta, nu este la nivelul celui prognozat, al celui sperat”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.
“Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.
Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.
Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.
Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.
“Avangate este confirmarea unui track record personal şi românesc. Se poate să ai succes şi să nu fie ceva întâmplător. Se poate să creezi companii, să le dezvolţi şi să finalizezi proiectele. Această tranzacţie arată că se pot începe, construi şi finaliza proiecte care vin din România”, a spus Radu Georgescu. Cu vânzarea Avangate, fondatorul Gecad este la al treilea exit internaţional dintr-o companie pornită de la zero în România, după vânzarea antivirusului RAV către Microsoft şi a integratorului de soluţii de plăţi electronice gecad ePayment către Naspers. Cititi mai multe pe despre tranzactie pe www.zf.ro
Iată povestea completă a lui Radu Georgescu, redată în iunie 2012 în Business Magazin:
Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a vândut, a creat afaceri pe care le-a vândut, a creat echipe de specialişti, a angajat expaţi şi a mutat o afacere românească, una din puţinele afaceri româneşti cu anvergură internaţională, peste ocean. Vrea, doar pentru a-şi dovedi că poate, să creeze şi să fie implicat într-o companie de software care să valoreze un miliard de dolari la bursa americană.
Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.
Să nu pui ouăle într-un singur coş
Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.
Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.
Să nu pui ouăle într-un singur coş
Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că
s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.
În ’94 a început patru produse software, antivirusul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au eşuat. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie “senzaţională”, dar conceput de un singur programator, de excepţie, care a plecat în SUA, iar produsul a murit (“morala, să nu pui toate ouăle într-un singur coş”). Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de programatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, “făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie”.
“RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă “security” în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit”, spune Georgescu.
Tehnologia antivirus RAV a apărut în 1994. Georgescu spune că s-a gândit la un produs antivirus împreună cu Claudiu Oprea, director general al companiei într-o perioadă în care făceau software pentru CAD, dar asamblau şi calculatoare. Au scris, pe hârtie, pentru că nu exista mail, celor de la McAfee, care nu au răspuns. “Am găsit pe BBS-uri (un computer logat într-un sistem prin intermediul unui program de terminal – o formă de comunicare şi transfer de date ce precede e-mail-ul şi internetul – n.r.) un tânăr de 17 ani ce făcea un antivirus, Costin Raiu; ne-am întâlnit şi a venit să dezvolte produsul pentru noi.” RAV a fost continuat de un coleg al lui Raiu, Adrian Marinescu, după plecarea acestuia la Kaspersky, compania rusă de securitate informatică. Raiu lucrează şi acum la Kaspersky, unde face cercetare în domeniu.
Georgescu şi-a finanţat activitatea din vânzarea primului produs conceput, de proiectare asistată de calculator şi care a fost, de fapt, primul său exit. Vânzarea nu a fost de milioane de dolari, dar “adusese nişte bănuţi, suficienţi cât să mergem mai departe. Între timp asamblam calculatoare sau alergam cu mauşii prin consignaţii”.
Printre schimbări se numără săli de clasă modulare ce pot fi modificate în funcţie de mărimea grupului de elevi, coridoare cu spaţii de petrecere a timpului liber, lipsa unei spaţiu dedicat exclusiv bibliotecii, cărţile fiind puse pe rafturi prin toată clădirea şi completate de o arhivă digitală.
Alte soluţii sunt amplasarea bibliotecii lângă sala de mese, acceptând ideea că o carte merge bine cu ceva de mâncare, sau spaţii în afara claselor tradiţionale, organizate după modelul unui oraş, pentru a-i învăţa pe elevi cu viaţa de dincolo de şcoală.
Bogdan Mustaţă, Business Development Manager în cadrul Asseco SEE România, a precizat că “focusul” companiei vizează “aplicaţiile, soluţiile proprii din diverse domenii, în principal din domeniul financiar-bancară, dar şi din alte zone”.
“Asseco România face parte din Asseco South Eastern Europe, o regiune cu multe provocări, foarte dinamică, cu cea mai mare diversitate politică, culturală, lingvistică, regiune ce acoperă 12 ţări”, a declarat Mustaţă, adăugând că peste 150 de bănci din regiunea est-europeană se numără printre clienţii Asseco.
“În această regiune, zona de mobile este una dintre cele mai dinamice şi Romania se află în frunte”, a adăugat el, explicând această situaţie prin gradul mare de utilizare a “device-urile mobile”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax şi Asseco SEE, cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Creşterea veniturilor, maximizarea eficienţei angajaţilor, menţinerea satisfacţiei clienţilor, dar şi atragerea de clienţi noi cât mai rapid sunt cruciale în mediul de afaceri competitiv din zilele noastre. În cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions” dezbaterile se vor concentra pe identificarea celor mai bune practici de organizare a proceselor prin care trec documentele pentru deschiderea de conturi noi sau managementul creditelor.
De asemenea, reprezentanţi din top management ai Asseco SEE România, ASEE Croaţia, EMC România şi Fujitsu vor arăta cum trebuie să fie stabilite standardele noi de management privind procedurile bancare şi cum se poate obţine automatizarea proceselor bancare folosind managementul documentelor şi integrarea optimă a acestor procese in sistemul financiar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax la hotelul Radisson Blu, sala Atlas, începând cu ora 09.30, alături de Maria Grapini urmând să fie prezenţi ca lectori Adrian Vasilescu – consilierul guvernatorului BNR; Bogdan Paul Dobrin – preşedinte ANRMAP; Codruţ Nicolau – Director Strategie Retail, UniCredit Tiriac Bank, Marius Ghenea – antreprenor; Camelia Şucu – antreprenor; Bogdan Balaci – CEO Ymens.
Seria de conferinţe “Mediafax Talks about SME’s” a ajuns deja la a şaptea ediţie şi, la fel ca precedentele conferinţe, au fost invitaţi importanţi lectori din domeniu, atât reprezentanţi ai IMM-urilor, cât şi reprezentanţi ai Guvernului României şi ai instituţiilor publice.
Prin aceste conferinţe ne propunem sǎ intermediem relaţia dintre autoritǎţi şi toţi cei implicaţi în activitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Întrebarea principalǎ la care vom încerca sǎ rǎspundem în cadrul evenimentului este: “Cum susţinem IMM-urile?”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Victor Ponta a participat la deschiderea noului an şcolar, la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, unde a declarat că autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru “ceva ce a apărut mai nou în societatea românească, şi anume siguranţa elevilor, a profesorilor”.
“Anul ăsta în mod special am încercat şi încercăm, nu doar aici, la Târgu Jiu, ci în toată ţara, să găsim soluţii la ceva ce a apărut mai nou în societatea românească, şi anume siguranţa elevilor, siguranţa profesorilor. Vreau să cred că dincolo de nivelul de educaţie, fiecare părinte vrea să ştie că atât timp cât este la şcoală copilul este în siguranţă, că pleacă liniştit spre casă, că avem mai puţine acte de violenţă. Împreună cu Poliţia, Jandarmeria, Poliţia Locală am încercat în acest an şi vreau să avem din ce în ce mai eficient în perioada următoare un sistem de protecţie, un sistem care să asigure siguranţa în şcoli. Un sistem care să le dea linişte părinţilor că la şcoală copiii sunt în siguranţă”, a spus Ponta în faţa elevilor şi profesorilor de la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tendinţa nu e tocmai nouă: o regăsim, de pildă, în Ungaria dinainte de instaurarea comunismului, când arhitecţii şi studenţii la arhitectură care doreau să facă practică mergeau din loc în loc prin ţară, participând în general la proiectarea şi construirea de primării săteşti sau autogări (în imagine, autogara din Mako, proiectată de Imre Makovecz):
În SUA, Rural Studio, înfiinţat în anul 1993, şi-a concentrat activitatea pe aşa-numita “Centură neagră” a statului Alabama, o zonă cu populaţie majoritară de culoare şi cu un nivel de trai scăzut, creând clădiri şi locuinţe care să ţină seama de necesităţile locale.
Grupul de arhitecţi Practice Architecture a construit din nişte stâlpi şi o copertină un bar pe acoperişul unei parcări tot la Londra.
Tot la Londra, un exemplu de lucrare a arhitecţilor care se ocupă singuri de construirea proiectelor lor îl reprezintă Cineroleum, un cinema realizat de Assemble prin conversia unei staţii de benzină părăsite de pe Clerkenwell Road, în încercarea de a demonstra ca există soluţii pentru multele astfel de benzinării părăsite din ţară.
Sistemul sanitar, cel de asigurări de sănătate şi reforma sănătăţii sunt teme ce vor fi dezbătute pe larg în cadrul campaniei. Un public mai informat va fi un public mai sănătos – pentru ca va şti cum să-şi trateze sănătatea ca pe o investiţie personală. Este principiul cu care porneşte la drum pe 2 septembrie platforma online www.sanatateaprieten.ro, a cărei lansare va fi susţinută, timp de patru luni, de o campanie legată de probleme diverse între care malpraxisul, pachetul de bază, asigurările private de sănătate, dar şi automedicaţia si ultimele tehnologii in materie de îngrijirea sănătăţii.
“Sănătatea este proprietatea, dar şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Este nevoie să ne cultivăm această responsabilitate printr-un stil de viaţă adecvat şi acces la informatii şi la servicii medicale de calitate. Împreună cu instituţiile statului putem găsi mijloace de a schimba în bine sistemul medical din ţara noastră”, a declarat Theodor Alexandrescu, Preşedintele Metropolitan Life. “Cu aceste obiective ne implicăm activ în campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” şi împărtăşim din experienţa noastră locală şi din alte ţări unde populaţia deja utilizează eficient beneficiile oferite de asigurările private de sănătate”, a adăugat Theodor Alexandrescu.
“Credem foarte mult că educaţia se poate face la orice vârstă, atât timp cât exista bunăvoinţă şi ajutor. Fundaţia MediaPro susţine proiectul “Sănătatea-i cel mai bun prieten” pentru dreptul oamenilor de a fi informaţi şi trataţi corect, într-un sistem de sănătate care de multe ori nu răspunde nevoilor pacienţilor. Sănătatea este un drept. Iar noi îl susţinem”, a spus Liliana Şerban, Preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei.
În perioada campaniei, în publicaţiile: Ziarul Financiar, Business Magazin, The One, Ce se întâmplă, doctore?, ProTV Magazin, cât şi pe website-urile www.zf.ro, www.gandul.info, www.mediafax.ro, www.descopera.ro şi www.go4it.ro vor fi publicate materiale care vor trata temele menţionate mai sus.
De asemenea, subiecte importante vor fi dezbătute în cadrul unor ediţii speciale ale Gândul Live şi ZF Live, dar şi pe parcursul unor evenimente cu tematică medicală sau farma, cum sunt “ZF Pharma Summit 2013”, “Mediafax Talks about Health Reform” sau “Gala Ce se intampla, doctore?”.
În plus, cei mai importanţi specialişti din domeniu vor explica ce înseamnă reforma în sănătate şi prin ce transformări va trece sistemul sanitar din România. Toate materialele se vor regăsi pe site-ul campaniei www.sanatateaprieten.ro, acestea fiind promovate şi pe pagina de Facebook “Sănătatea-i cel mai bun prieten“.