BusinessMagazin

Tag: societate

  • Ce se alege de afacerile lor? Peste un sfert dintre manageri consuma prea mult alcool

    “Alcoolul privit si consumat ca aliment este normal. Problema
    intervine in momentul in care conumul de alcool creste necumpatat”,
    declara prof. dr. Dan Prelipceanu, fondator si presedinte onorific
    ALIAT.

    Care este insa limita maxima in consumul de alcool considerat
    “normal”? Conform unor studii, cantitatea maxima de alcool consumat
    pe zi nu ar trebui sa depaseasca patru unitati in cazul barbatilor
    si doua unitati in cazul femeilor. O unitate de alcol reprezinta 10
    ml de alcool pur si este echivalentul unei beri, a unui pahar de
    vin sau a 45 de mililitri de “tarie”, spune Prelipceanu. ALIAT a
    dezvoltat in ultimul an o platforma online (www.alcohelp.ro) pentru
    prevenirea si tratamentul abuzului si dependentei de alcool. “Tinta
    principala a proiectului (platforma alcohelp.ro) este segmentul
    tinerilor cu varste cuprinse intre 25 si 45 de ani, din mediul
    urban”, spune dr. Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru,
    formator in domeniul dependentei de substante si presedinte
    executiv ALIAT.

    ALIAT este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, o
    asociatie de profesionisti in sanatate mintala, fondata in 1993
    care desfasoara activitati in domeniul prevenirii si tratamentului
    problemelor legate de consumul de substante (alcool sau droguri),
    ingrijirii persoanelor care sufera de pe urma consecintelor
    negative asociate consumului de substante.

  • 59% dintre romani plang dupa comunism, in vreme ce 1% recunosc ca au fost securisti

    Romanii au o pozitie ambivalenta fata de comunism si ceea ce a
    insemnat acesta: desi cei mai multi dintre ei cred ca a existat o
    forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de
    privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie
    despagubite (48%), 59% dintre ei sustin ca instaurarea comunismului
    a fost un lucru pozitiv, noua oranduire – o idee buna, iar problema
    accesului la dosarele Securitatii si adoptarea unei legi a
    lustratiei sunt putin sau deloc importante (52%).


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Romania, locul patru in Europa la consumul de plante etnobotanice

    Potrivit unei monitorizari facute recent de Consiliul Europei,
    Romania ocupa locul patru in Europa la consumul de plante
    etnobotanice, dupa Marea Britanie, Germania si Olanda. Romania
    detine o piata evaluata la 7% din substantele etnobotanice, dupa
    ce, in urma cu doi ani, nici nu se afla printre tarile in care se
    consumau substante psihotrope si psihoactive.

    Demersurile Guvernului, de a interzice comercializarea unui
    numar de 36 de substante si plante etnobotanice asimilate
    drogurilor, au fost partial eficiente, comerciantii reusind sa isi
    deruleze afacerile prospere in continuare. La inceputul acestui an,
    potrivit Agentiei Nationale Antidrog, in Romania erau peste 400 de
    magazine in care se comercializau substante etnobotanice.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Leonard Doroftei: “Eu ma bucuram de Mos Nicolae de un trening, baiatul meu asteapta un iPhone”

    La fetita Nadia (Comaneci), Mosul venea, pe vremuri, cu
    dulciuri, baietelul Leonard (Doroftei) era cel mai fericit cand
    primea in dar un trening cu dungi albe, copilul Toni (Grecu) se
    simtea in al noualea cer cand vedea in ghetute o sticla de Pepsi
    Cola, in timp ce baiatul Ilie (Nastase) se multumea cu o portocala.
    Cei ceva mai tineri, cum este actrita Ada Condeescu din filmul “Eu
    cand vreau sa fluier, fluier”, isi amintesc insa de Mosi bogati,
    care veneau la ei acasa cu jucarii spectaculoase. Iar pustii de
    astazi viseaza la iPhone-uri si dulciuri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum poti ajuta copiii bolnavi de cancer fara sa te coste nimic

    Rata de succes in tratarea cancerelor de sange la copii si
    adolescenti se situeaza usor peste 50% in Romania, fata de media
    europeana de peste 80%.

    Campania isi propune infiintarea primului Centru de Excelenta in
    diagnoza si tratamentul cancerului limfatic din Romania. Obiectivul
    initial il constituie amenajarea unui centru performant de diagnoza
    si a cel putin doua camere sterile necesare tratamentului
    chimioterapeutic sau transplantului de celule stem, cu o valoare
    totala estimata la 1.000.000 EUR. Actiunea este insotita de o ampla
    campanie de comunicare, derulata de Grafitti BBDO (ATL),
    Kaleidoscope (online), MEC Romania (media) si Free Communication
    (PR). Fundatia Vodafone Romania este partener al proiectului.

    Campania se va desfasura in doua etape.

    In luna decembrie, companiile sunt incurajate sa redirectioneze
    20% din impozitul pe profit catre Asociatia Salveaza Vieti. Aceasta
    facilitate este putin cunoscuta de catre mediul de afaceri din
    Romania, insa foarte usor de implementat din punct de vedere
    contabil.

    Incepand cu luna ianuarie, orice persoana fizica va putea dona
    Asociatiei 2 euro prin SMS.

    “Potentialul Clinicii de la Timisoara este imens. Exista deja
    acolo medici extraordinari si dotari performante, totusi departe de
    standardele europene. Asa ca, impreuna cu doamna doctor Margit
    Serban, care a transformat prin forte proprii clinica intr-unul
    dintre cele mai bune spitale din Romania, ne-am propus sa facem un
    prim pas in directia infiintarii unui Centru de Excelenta. Metoda
    identificata este unica in istoricul campaniilor sociale de la noi,
    si anume utilizarea facilitatii fiscale prin care orice companie
    din Romania poate alege sa redirectioneze 20% din impozitul pe
    profit pentru a da o sansa in plus copiilor aflati in tratament. Si
    speram ca initiativa Salveaza Vieti va strange cea mai mare suma
    obtinuta pana acum printr-o campanie sociala in Romania”, a
    declarat Carmen Uscatu, Presedinte Salveaza Vieti.

    “Este posibil sa diagnosticam si sa tratam si in Romania copiii
    si tinerii care pana acum trebuiau trimisi in strainatate, cu
    costuri imense pentru familiile lor. Facem toate aceste eforturi
    pentru ca fiecare caz de leucemie sa nu se mai transforme intr-o
    tragedie, ci sa devina o boala tratabila intr-un spital de stat,
    disponibil pentru toti copiii care au nevoie de tratament in
    Romania. Un laborator performant este absolut necesar pentru
    diagnosticarea in profunzime si tratarea corecta a bolnavilor.
    Amenajarea a inca doua camere sterile, asa cum ne dorim, se va
    traduce in tratarea a inca 60 de copii pe an, insemnand ca acesti
    copii nu vor mai astepta de acum inainte sa moara, ci sa traiasca”,
    a afirmat Margit Serban, Seful Centrului de Transplant Medular,
    Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii Louis Turcanu
    Timisoara.

    Conform estimarilor asociatiei, in Romania traiesc in prezent
    5.000 de copii bolnavi de leucemie sau alte cancere limfatice, iar
    500 de cazuri noi se inregistreaza anual. Rata de succes in
    tratarea cancerelor de sange la copii si adolescenti este redusa –
    putin peste 50% in Romania, fata de peste 80% in UE. Cauza acestei
    situatii este lipsa sau precaritatea mijloacelor de diagnosticare
    in profunzime a tipurilor de cancer, investigatii esentiale pentru
    stabilirea tratamentul potrivit.

  • De ce nu vor romanii sa-si doneze organele

    Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din
    avion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in
    cele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara
    acestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert
    dintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar
    patru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat
    ca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta
    cu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri,
    un bolnav, tanar sau in varsta – nu conteaza, pentru ca vorbim de o
    viata de om – asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de
    care atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a
    revenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a
    anuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru
    populatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea
    pe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe.
    Iar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma
    familia.


    Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar
    dona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de
    ochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea
    gest, dar inclina spre un raspuns negativ: “Eu cred mult in faptul
    ca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult
    la reincarnare”. E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le
    va da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni
    pentru cardul de sanatate, raspunde: “O sa-i intreb daca pot sa
    spun <nu> si apoi sa revin”. Motivul invocat de Stela pare
    ciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre
    romanii care refuza donarea raspund sec “nu stiu” la intrebarea de
    ce refuza.


    Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai
    Eurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact,
    neincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt
    motivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii
    de organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc
    donarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa
    gaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre
    Romania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat
    timp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre
    subiecti raspund cu “nu stiu” la intrebarea “din ce motiv nu doriti
    sa va puneti la dispozitie organele pentru transplant”. Un alt
    raspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte,
    iar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este
    de 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.

    Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu
    sustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe
    a inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce,
    la noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile
    in care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare,
    pe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei
    din jur. “Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de
    solidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele
    sindicale.” Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai
    redus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani
    de comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a
    ajuns brusc in extrema cealalta, cand “nimanui nu-i mai pasa de
    nimeni”. Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al
    Bisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in
    favoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a
    inaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita
    supravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive
    religioase.

  • De ce locuiesc tinerii romani cu parintii

    Studiul, care prezinta date din 2008, releva faptul ca 46%
    dintre tinerii Uniunii Europene locuiesc cu cel putin unul dintre
    parinti. In Romania, procentul ajunge la 53%. Diferentele dintre
    statele UE au fost analizate prin prisma situatiei tinerilor din
    fiecare tara: mai exact, participarea lor la piata muncii e un
    criteriu care influenteaza direct numarul celor care se muta de
    acasa.

    In timp ce foarte putini tineri din statele nordice impart
    aceeasi casa cu parintii lor, situatia e pe dos in tarile sudice.
    Noile state membre ale UE si statele mediteraneene au raportat
    procente chiar si de patru ori mai mari fata de tarile din
    Scandinavia.

    La nivelul UE, mai putine femei decat barbati aleg sa locuiasca
    cu parintii, diferenta de 12% putand fi explicata prin faptul ca
    tendinta de a se muta cu partenerul este mai ridicata in randul
    tinerelor.

    Jumatate din tinerii cu varste intre 18 si 34 de ani care
    convietuiesc cu parintii se incadreaza in intervalul de varsta
    18-24. Parcurgerea ciclului studiilor universitare este un factor
    important in decizia celor de sub 24 de ani de a locui acasa.

  • Aveti nevoie de-un ideal?

    E nevoie sa ai un ideal in viata ca sa traiesti fericit? Da,
    raspunde autorul nostru, dar cu conditia sa ramai vigilent si sa nu
    fetisizezi idealismul. Idealul reprezinta o valoare morala
    privilegiata, in jurul careia se desfasoara multa pasiune; este o
    conditie de eocolit a echilibrului psihic, care ne da impulsul de a
    ne autodepasi. In numele acestei valori, dorim sa transformam
    realitatea, asa incat idealul va deveni o fabuloasa parghie a
    schimbarii. Nimic maret nu se poate face in lipsa unui ideal;
    acesta este carburantul vietii colective, dar si al aceleia
    personale si reprezinta marca identitatii noastre umane. Iar
    campurile de manifestare ale idealului sunt multiple, de la
    ecologie, ca ideal al omului impacat cu natura, pana la toleranta,
    ca imbratisare a diversitatii. Important este ca acest ideal sa nu
    devina obsesiv, ca in nocivitatea angajamentului total si a
    sacrificiului continute de idealurile fanatice, care in decursul
    secolului XX, prin nazism, fascism si stalinism au dezvaluit
    efectele perverse ale anumitor aspiratii.

    Dar idealul si urmarirea lui prezinta si alte capcane. In primul
    rand, pericolul erorii. Poti sa urmaresti un ideal care nu
    corespunde cu personalitatea ta profunda, ci doar cu norme dictate
    de societate sau de familie. Idealul iti poate taia puntile de
    comunicare cu realitatea sau cu cei din jur si te poate sechestra
    intr-un monolog cu tine insuti. Atunci cand, de pilda, iubirea
    devine un ideal de viata, se poate intampla sa nu mai vrei sa
    incerci experienta realului, a cotidianului.

    Prin urmare, nu numai ca sta in puterea noastra sa combinam
    intelept aspiratia spre ideal cu implicarea in real, ci este chiar
    de dorit. La nivelul profesiei, Lacroix propune o forma “de ambitie
    temperata” in fata presiunilor pe care le exercita nevoia de
    excelenta si perpetua schimbare tehnologica. Dorinta de reusita
    este necesara, insa doar cu conditia sa nu devina o obsesie.

    Michel Lacroix, “Sa ai un ideal”, Editura Trei, Bucuresti,
    2010

  • Cum a mancat generatia fast-food doua miliarde de euro

    Pofta de hamburgeri, cartofi prajiti, saorme, falafel si kebab a
    romanilor nu este insa dublata si de dorinta de a arde caloriile
    acumulate. Intr-un an, iubitorii de sport din Romania platesc cam
    270-300 de milioane de euro pe abonamentele in salile de fitness,
    respectiv 25-30 de euro pe luna, in medie, conform calculelor
    realizate de Ziarul Financiar.

    Tradus in produse fast-food, de exemplu, un abonament lunar la
    sala costa cat 50 de hamburgeri de 2,5 lei si cat 13 saorme de 10
    lei. Cu alte cuvinte, pe piata fast-foodului se cheltuie anual sume
    de 15 ori mai mari comparativ cu sportul.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cum se masoara coruptia politicienilor si a functionarilor publici

    Indicele coruptiei functionarilor si politicienilor romani arata
    ceva mai rau decat in raportul de anul trecut, coborand de la 3,8
    la 3,7, ceea ce aduce Romania la egalitate cu Brazilia, Cuba si
    Muntenegru, pe pozitia 69 din 178 de tari, chiar inaintea
    Bulgariei, care a fost punctata cu 3,6. Transparency International
    noteaza insa ca orice comparatie cu clasamentele din anii trecuti
    este relativa, intrucat sistemul de sondaje si sursele luate in
    calcul pot diferi de la un an la altul, ca si numarul tarilor
    incluse (in 2009, clasamentul a cuprins 180 de tari).

    Danemarca, Noua Zeelanda si Singapore au cei mai curati
    functionari si politicieni din lume, conform Transparency
    International, cu un punctaj de 9,3 fiecare. La capatul opus al
    clasamentului, cei mai corupti angajati in sectorul public sunt in
    Afganistan si Birmania, cu 1,4, respectiv in Somalia, cu 1,1
    puncte. Perceptia coruptiei s-a deteriorat in ultima vreme si in
    tari ca Cehia, Ungaria, Grecia, Italia sau SUA.

    Republica Moldova este, alaturi de Argentina, Algeria, Kazahstan
    si Senegal, pe locul 105, cu un punctaj de 2,9.

    Indexul de coruptie releva perceptia asupra fenomenului in
    sectorul public din tarile considerate, comparativ cu altele la
    nivel global, un punctaj mai mare insemnand un grad de coruptie mai
    mic. Transparency International defineste coruptia drept “abuzul
    functiei publice in folosul obtinerii de castiguri personale”.