Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.
Tag: sef
-
Cel mai tare şef din lume: şi-a dus în concediu, la Paris, 6.400 de angajaţi
Un chinez este în cursa pentru titlul de cel mai bun şef din lume, după ce şi-a dus jumătate dintre angajaţi, adică 6.400 de oameni, într-o excursie de patru zile în Franţa.
Imensul grup de turişti a vizitat Parisul şi a făcut o oprire pe Coasta de Azur, la Nisa. Pentru sejurul lor, 7.500 de camere au fost rezervate în 140 de hoteluri din Hexagon. Excursia a fost organizată cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existenţă a companiei chineze, care se ocupă, între altele, de biotehnologie şi turism.
Uriaşul grup a avut un program extrem de încărcat, cu principalele atracţii din Oraşul Luminii, printre care Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru. Acesta din urmă a fost închis pentru câteva ore altor vizitatori, pentru a face faţă miilor de turişti chinezi. Presa franceză estimează că grupul de turişti chinezi va cheltui în timpul sejurului aproximativ 13 milioane de euro.
Dacă mulţi au preferat sesiunile de shopping pe Champs Elysee, alţii au fost curioşi să guste preparate specifice bucătăriei franceze. „Am venit pentru a mânca melci, pui şi pentru un pahar de vin bun. A fost foarte gustos”, spune un turist.
În cifre, excursia-gigant înseamnă pentru compania chineză o cheltuială de 2000 de euro de persoană: în total, 12,8 milioane de euro. Preşedintele companiei nu se gândeşte la bani şi spune că este fericit că a putut să îşi răsplătească angajaţii cu o excursie pe cinste.
-
Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari
Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.
Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.
Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.
Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu. -
Şeful Pentagonului acuză Rusia că pune în pericol ordinea mondială
Însă Washingtonul îşi adaptează “postura operaţională” pentru a contracara orice “agresiune” rusească, a avertizat Carter.
“Cel mai tulburător lucru este că zăngănitul armelor nucleare al Moscovei ridică întrebări cu privire la angajamentul liderilor ruşi faţă de stabilitatea strategică, cu privire la respectul lor faţă de folosirea armamentului nuclear şi dacă ei respectă prudenţa de care au dat dovadă liderii în perioada nucleară în ceea ce priveşte agitarea (ameninţării) armelor nucleare”, a subliniat secretarul american, citat de postul RFE-RL.
Carter a făcut aceste declaraţii la Librăria prezidenţială Ronald Reagan din Simi Valley, în California, sâmbătă, după un turneu de opt zile în regiunea Asia-Pacific, în cadrul căruia s-a întâlnit cu o serie de omologi.
Statele Unite sunt “profund îngrijorate” de riscul unui “conflict în Marea Chinei de Est, din cauza revendicărilor teritoriale ale mai multor state, în frunte cu China, a subliniat secretarul american, potrivit AFP.
El a exprimat “îngrijorarea profundă” a Statelor Unite faţă de “ritmul şi amploarea revendicărilor teritoriale din Marea Chinei de Sud”, care este amplu împărtăşită în regiune.
Oficialul american de rang înalt s-a declarat preocupat de “perspectivele unei militarizări sporite şi de potenţialul acestor activităţi de a spori riscul unor calcule greşite sau unui conflict între statele care au revendicări”.
China îşi proclamă suveranitatea aproape asupra întregii Mări a Chinei de Sud, în care unele zone sunt revendicate de către Vietnam, Malaysia, Filipine şi sultanatul Brunei.
Statele Unite au provocat nemulţumirea Chinei, trimiţând pe 28 octombrie un distrugător american să navigheze în apropiere de insuliţe artificiale ridicate de Beijing în arhipelagul Spratleys.
Forumul Reagan pentru Apărare Naţională reuneşte anual zeci de personalităţi din Apărarea americană, inclusiv reprezenanţi politici ai celor două tabere, care discută despre politicile americane în acest domeniu.
Carter a folosit această platformă pentru a ataca dur manevrele militare ale Rusiei.
“Pe mare, în aer, în spaţiul cibernetic, actorii ruşi s-au angajat în activităţi provocatoare”, a denunţat el.
“Şi, cel mai tulburător, zăngănitul de arme rus în domeniul nuclear ridică probleme”, a subliniat Carter.
“Noi ne actualizăm şi ne perfecţionăm planurile de disuasiune şi de apărare, având în vedere schimbarea comportamentului Rusiei”, a continuat şeful Pentagonului.
“Ne adaptăm postura operaţională şi planurile de urgenţă în efortul pe care-l depunem – noi înşine, împreună cu aliaţii noştri – pentru a descuraja Rusia de la o agresiune şi pentru a contribui la reducerea vulnerabilităţii aliaţilor şi partenerilor noştri”, a insistat el.
Carter a precizat că Washingtonul îşi modernizează arsenalul nuclear şi investeşte în mijloace din domeniul înaltei tehnologii – precum avioane fără pilot, bombardiere cu rază lungă de acţiune, lasere, tunuri electromagnetice -, dar şi din domeniul apărării cibernetice.
El a făcut aluzie la nişte noi mijloace militare “surprinzătoare”, pe care a spus că nu le poate descrie “acum”.
-
Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes
Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur
1. Se trezesc dimineaţa devreme.
Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.
2. Învaţă constant
Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.
3. Creează un buget şi îl respectă
Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.
4. Lucrează mult
Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.
5. Au obiective clare
Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.
6. Nu le este frică de eşec
Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.
7. Nu uită să se relaxeze
Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.
-
Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes
Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur
1. Se trezesc dimineaţa devreme.
Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.
2. Învaţă constant
Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.
3. Creează un buget şi îl respectă
Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.
4. Lucrează mult
Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.
5. Au obiective clare
Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.
6. Nu le este frică de eşec
Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.
7. Nu uită să se relaxeze
Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.
-
Alin Avîrvări este managerul echipei responsabile de concepţia şi validarea organelor şi sistemelor şasiu pentru vehiculele gamei M0
Alin Avîrvări este managerul echipei responsabile de concepţia şi validarea organelor şi sistemelor şasiu pentru vehiculele gamei M0, în dezvoltare şi viaţă serie, din iulie 2014, şi conduce o echipă formată din 80 de angajaţi. Lucrează pentru Automobile Dacia din 2001, când s-a angajat pe poziţia de conceptor simulare numerică în cadrul Serviciului Legătură la Sol a Biroului de Studii Dacia, unde a participat la proiectele Dacia Solenza, Logan MCV, Logan Van şi ulterior toate proiectele gamei X90.
În perioada 2002-2003 a fost timp de zece luni în misiune la Technocentre pentru formare simulare numerică mecanică multicorp. Ulterior, a fost promovat ca şef de echipă Calcul Organe Şasiu în cadrul Sectorului Calcul-Încercări şi apoi ca şef de echipă şi şef al serviciului Calcul Sisteme Şasiu în cadrul Direcţiei Inginerie Echipamente şi Sisteme Şasiu. Botoşăneanul Alin Avîrvări a absolvit Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iaşi – Facultatea de Mecanică – Autovehicule Rutiere
-
Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Cine ştie să iubească n-a făcut pe nimeni să sufere*
IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România Autor al cărţii „Bun simţ organizaţional“)
În culturile de organizaţie bune, constructive, oamenii spun despre şefii lor că se mai supără, dar este pe bună dreptate supărarea şi ei pot da exemple de situaţii concrete în care şefii aveau motive să fie supăraţi. Invers, în culturile defensive, în care nu îi place nimănui să lucreze, oamenii spun că nu îşi înţeleg şefii, că sunt supăraţi mereu, parcă din principiu. Greşeli se întâmplă în ambele tipuri de culturi, însă dimensiunea reacţiei faţă de greşeală face diferenţa dintre un mediu de lucru bun şi unul toxic, pentru că acesta creează percepţia de corectitudine în mintea angajaţilor. Chiar dacă nu îmi convine o reacţie, dacă ştiu că interlocutorul meu are dreptate în reacţia lui, este infinit mai bine şi mai rezonabil de gestionat decât dacă nu înţeleg ce are interlocutorul cu mine.
La fel este când vine vorba despre feedback sau despre evaluare: chiar dacă sunt evaluaţi prost, angajaţii din culturile constructive înţeleg de ce au primit acea evaluare şi, mai mult, ştiu cum şi ce au de îndreptat, pe când în culturile defensive oamenii se aşteaptă din capul locului la orice se întâmplă, este o mare predictibilitate a impredictibilităţii pentru că nu ştii când, cum şi la ce să te mai aştepţi şi cel mai indicat este să stai în gardă tot timpul. Tot din principiu.
Din păcate, deşi există un infinit de forme de şcoli de management, de leadership, de business, există doar două dimensiuni pe care, dacă nu le ai, îţi iroseşti timpul la şcoala de management: caracterul sau dimensiunea morală şi experienţa de viaţă, mai exact expunerea la viaţă. Experienţa de viaţă nu trebuie să fie toată în acelaşi domeniu; mai mult, poate chiar să nu fie deloc experienţă de management, dar cu cât este mai diversă cu este atât mai utilă (sport, lectură, călătorii, hobbyuri, studii, curiozităţi personale, locuri de muncă anterioare, familie).
Restul este o excepţională teorie, fabulos de utilă dacă vine să le completeze pe celelalte două, şi aproape inutilă dacă oricare dintre cele două lipseşte.
Este interesantă forma de inutilitate în cazul lipsei uneia dintre cele două dimensiuni. Dacă eşti OK cu dimensiunea morală, dar nu ai expunere şi experienţă de viaţă, va fi greu (oricâtă bunăvoinţă ai avea) să ai concepte şi soluţii pragmatice pentru tot spectrul de situaţii de care abundă viaţa de manager şi poţi sfârşi prin a fi copleşitor de bun în ochii celorlalţi, dar epuizat şi devorat de propria bunătate şi toleranţă. Dacă lipseşte dimensiunea morală, dar există şcoala vieţii, situaţia devine gravă pentru că acest fel de om se va hrăni cu şi va devora bunătatea altora la nesfârşit, fără vreo urmă de conştiinţă. În prima situaţie se va spune că un astfel de om este “prea bun“, în al doilea caz proverbul “Lacomul, şi sătul, tot flămând este“ redă cel mai bine filosofia în care va funcţiona un astfel de om.
Managementul se învaţă şi la şcoli de management, dar se învaţă exact în măsura în care vreo şcoală te poate învăţa iubirea şi succesul în relaţiile intime. Unele tehnici de management sunt nemaipomenite: tehnici de influenţare pozitivă, tehnici de negociere, tehnici de ascultare, tehnici de a da feedback, tehnici de facilitare. La fel, unele tehnici de seducţie sunt interesante: tehnica de a nu răspunde la telefon „din prima“, tehnica de a privi într-un fel anume, tehnica de a ceda greu, tehnica (foarte populară) de a dispărea pentru a vedea reacţia partenerului şi câte or mai fi… Dar toate acestea sunt tehnici, nicidecum nu sunt relaţia în sine, iar capacitatea de adaptabilitate, fie în management, fie în iubire, cere, pentru a fi de succes, caracter şi experienţă.
Această analogie poate suna patetic, dar deprinderea anumitor priceperi cere, dincolo de tehnici, un fel de a fi care nu se învaţă de nicăieri, ci doar se clădeşte pas cu pas, cu răbdare şi cu conştiinciozitate.
În mod interesant am observat că managerii buni, dar tineri, sunt mai degrabă exaltaţi şi studiază dezvoltare personală ca să îşi completeze experienţa de viaţă, în timp ce managerii buni şi bătrâni au pilde, analogii şi studii de caz de împărtăşit pentru că au deopotrivă şi dimensiunea morală, dar şi destulă anvergură în înţelegerea vieţii.
Managerii tineri, doar cu experienţă de viaţă, sunt ca nişte prădătoare prinse în capcană şi se învârt ameţitor prin cercuri vicioase, au succese volatile.
Managerii bătrâni care au reuşit să îşi construiască cariera mizând doar pe experienţa de viaţă au reuşit prea târziu să descopere valoarea dimensiunii morale şi tot ce mai speră este să nu fie deconspiraţi în lipsa lor de moralitate.
