Tag: restaurante

  • În România se cultivă „aurul roşu”: Costă 14.000 de euro un kilogram

    Călugării budişti îl asociază cu înţelepciunea, Michelangelo l-a folosit când a pictat Capela Sixtină, iar azi această plantă este mai scumpă ca aurul. Justificat deoarece pentru un kilogram se recoltează peste 200.000 de flori, iar pentru un gram de pudră este nevoie de câteva sute de stamine. Şi asta în condiţiile în care fiecare floare înfloreşte o singură dată pe an, timp de o săptămână, iar staminele trebuie culese manual. Planta cu pricina este şofranul.

    Un spaniol a investit zeci de mii de euro pentru procurarea pământurilor în România, pentru a pune pe picioare o afacere profitabilă cu şofran. Spaniolul Guzman Aparitio a cumpărat 15 hectare de teren în comuna Bustunchin. Nu a început să le cultive pe toate, pentru că l-ar fi costat 45.000 de euro. Bani pe care i-ar recupera totuşi rapid, informează digi24.ro.

    „În piaţa de desfacere, aici în Spania, de exemplu, se vinde cu 8.000 de euro kilogramul şi în Europa este în jur de 14.000 pe kilogram”, spune Guzman Aparitio, potrivit sursei citate mai sus. Spaniolii îl folosesc la paella, căreia îi dă culoarea galben-roşiatică specifică. Italienii îl adaugă în celebrele lor risotto-uri, iar indienii îl pun şi la dulciuri.

    Şofranul  conţine i o concentraţie aparte de antioxidanţi, în special carotenoizi – provitamina A, vitamine din grupul B, peste 150 de compuşi volatili şi aromatici etc şi în trecut a fost folosit pentru a trata diferite maladii. Azi este folosit şi ca antidepresiv, dar şi pentru a lupta cu insomniile deoarece are un uşor efect sedativ.
     

  • Ţara din Europa unde locurile publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă

    Într-una din cele mai dezinhibate ţări ale lumii, restaurantele, barurile, dar şi alte locuri publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. Se întâmplă în Franţa, unde asociaţiile de femei se plâng de discriminare de gen. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă şi tratată cu ostilitate. O echipă a postului de televiziune France 2 a văzut cum stau lucrurile la un pas de capitală.

    Parisul, capitală cosmopolită unde ajung turişti din toată lumea, unde se împletesc credinţe şi tradiţii de toate felurile. 20 de kilometri mai departe, totul se schimbă. În suburbii abia dacă zăreşti vreo femeie singură pe stradă. Terasele sunt pline, dar la mese sunt doar bărbaţi. Nu este o simplă coincidenţă. De ceva vreme pare să se fi creat o lume paralelă, cea a unei puternice discriminări de gen.

    Echipa France2 care filma reportajul a fost întâmpinată cu huiduieli şi insulte. Nu e greu de imaginat că o ieşire pe stradă, în plină zi, a devenit o aventură pentru femei.

    Întâlnită în comunităţile predominant musulmane, această discriminare pare să fie acceptată de femeile convertite la islam pentru care viaţa socială nu prezintă niciun interes scrie actualmm.ro

  • Ţara din Europa unde locurile publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă

    Într-una din cele mai dezinhibate ţări ale lumii, restaurantele, barurile, dar şi alte locuri publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. Se întâmplă în Franţa, unde asociaţiile de femei se plâng de discriminare de gen. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă şi tratată cu ostilitate. O echipă a postului de televiziune France 2 a văzut cum stau lucrurile la un pas de capitală.

    Parisul, capitală cosmopolită unde ajung turişti din toată lumea, unde se împletesc credinţe şi tradiţii de toate felurile. 20 de kilometri mai departe, totul se schimbă. În suburbii abia dacă zăreşti vreo femeie singură pe stradă. Terasele sunt pline, dar la mese sunt doar bărbaţi. Nu este o simplă coincidenţă. De ceva vreme pare să se fi creat o lume paralelă, cea a unei puternice discriminări de gen.

    Echipa France2 care filma reportajul a fost întâmpinată cu huiduieli şi insulte. Nu e greu de imaginat că o ieşire pe stradă, în plină zi, a devenit o aventură pentru femei.

    Întâlnită în comunităţile predominant musulmane, această discriminare pare să fie acceptată de femeile convertite la islam pentru care viaţa socială nu prezintă niciun interes scrie actualmm.ro

  • Trei tineri din Cluj au lansat o aplicaţie care scurtează timpul de aşteptare în restaurante

    Lucian Cramba, Alex Coman şi Bogdan Herea sunt trei tineri din Cluj care au lansat o aplicaţie menită să reducă timpul petrecut de clienţi în restaurante, până li se ia comanda sau plătesc, şi în acelaşi timp ajută localurile să îşi eficientizeze activitatea şi gestiunea stocurilor.

    Fast Order a fost lansată în luna martie şi are 15.000 de utilizatori şi circa 100 de localuri înregistrate. Pentru a fi inclus în reţea, restaurantul sau barul plăteşte o taxă lunară de 50-100 de euro, cei trei tineri mizând pe încasări de 100.000 euro în acest an.

    Targetul lor este să fie prezenţi în 3.000 de restau­rante în 2-3 ani, planu­rile pe ter­men lung fiind ca 10.000 de resta­urante să folo­sească aplicaţia lor.

    „E greu să satis­faci nevoile clien­ţilor când e aglo­merat, să ser­veşti pe toată lumea efi­cient. E greu să gă­seşti per­sonal ca­li­ficat pen­tru a a­du­­ce va­loa­re resta­u­ran­tului tău“, a spus la ZF Live Lu­cian Cramba.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Trei tineri din Cluj au lansat o aplicaţie care scurtează timpul de aşteptare în restaurante

    Lucian Cramba, Alex Coman şi Bogdan Herea sunt trei tineri din Cluj care au lansat o aplicaţie menită să reducă timpul petrecut de clienţi în restaurante, până li se ia comanda sau plătesc, şi în acelaşi timp ajută localurile să îşi eficientizeze activitatea şi gestiunea stocurilor.

    Fast Order a fost lansată în luna martie şi are 15.000 de utilizatori şi circa 100 de localuri înregistrate. Pentru a fi inclus în reţea, restaurantul sau barul plăteşte o taxă lunară de 50-100 de euro, cei trei tineri mizând pe încasări de 100.000 euro în acest an.

    Targetul lor este să fie prezenţi în 3.000 de restau­rante în 2-3 ani, planu­rile pe ter­men lung fiind ca 10.000 de resta­urante să folo­sească aplicaţia lor.

    „E greu să satis­faci nevoile clien­ţilor când e aglo­merat, să ser­veşti pe toată lumea efi­cient. E greu să gă­seşti per­sonal ca­li­ficat pen­tru a a­du­­ce va­loa­re resta­u­ran­tului tău“, a spus la ZF Live Lu­cian Cramba.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • KFC deschide primul restaurant din Piatra Neamţ cu o investiţie de 350.000 de euro

    KFC extinde reţeaua de restaurante prin inaugurarea locaţiei cu numărul 63, în cel mai nou centru comercial din nord-estul ţării. Prima unitate KFC din judeţul Neamţ poate fi găsită în cadrul Shopping City Piatra Neamţ din Bulevardul Decebal, numărul 79, în zona de food court. Locaţia are o suprafaţă de 150 de metri pătraţi, fiind rezultatul unei investiţii de 350.000 de euro, ce beneficiază de acelaşi designul tuturor restaurantelor KFC în România. Deschiderea restaurantului KFC a creat 30 de noi locuri de muncă în Piatra Neamţ, conform reprezentanţilor companiei. 

    ,,Suntem mândri de fiecare dată când inaugurăm noi locaţii, însă acest restaurant este cu atât mai important fiind primul din judeţul Neamţ, o regiune în care nu am ajuns până acum. Oportunitatea oferită de inaugurarea noului centru comercial din Piatra Neamţ ne-a ajutat să aducem produsele KFC mai aproape de locuitorii din nord-estul ţării, pe care îi aşteptăm astfel să se bucure de produse proaspete, preparate în fiecare zi în restaurant, după reţeta secretă a Colonelului Sanders”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.

  • Schimbări importante: Unul dintre brandurile importante de restaurante din piala românească se ÎNCHIDE

    Antreprenorul a intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013 şi între timp a ajuns la 12 restaurante în Bucureşti şi alte patru mari oraşe din ţară, conform datelor de pe site-ul propriu.

    Cele două reţele au fost aduse pe piaţa locală de antreprenorul moldo­vean Andrei Tranga, care a dezvoltat cele două branduri iniţial pe piaţa din Republica Moldova. Apoi le-a adus şi în România.
    Unitatea amplasată pe strada Şelari numărul 16 a fost însă închisă între timp şi în locul ei a fost deschis un restaurant. Pe site nu apare însă această unitate.

     

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

     

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.