Tabloul în ulei are o vechime de 500 de ani şi îl arată pe Hristos ţinând în mână o sferă de cristal, acesta fiind cunoscut sub numele de „Salvator Mundi” – „Salvatorul Lumii”, una dintre cele aproximativ 20 de lucrări cunoscute ale marelui artistul.
Aceasta are 66 de centimetri înălţime şi îl înfăţişează pe Iisus Hristos îmbrăcat în haine tradiţional renascentiste, având mâna dreaptă ridicată pentru a oferi binecuvântarea, în timp ce în mâna stângă are o sferă de cristal.
În primele nouă luni, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada ianuarie – septembrie 2016, cu 7,0%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în octombrie 2017, astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%.
Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, săptămână, analistul financiar Claudiu Cazacu.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016.
Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului, a declarat, joi, Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), potrivit Agerpres.
“Comisia lucrează, în primul rând, la evaluarea impactului de mediu, pentru acesta este cel mai important element de la care pornim dacă se va taxa sau nu se va taxa sau dacă se vor pune măsuri administrative de limitare a accesului maşinilor. Încă nu cunoaştem care vor fi propunerile comisiei de specialitate, dar vă pot spune că la acest moment este în derulare un studiu cu privire la cantitatea de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017 faţă de total parc auto la data de 31 decembrie 2016”, a declarat preşedintele AFM.
Acesta a precizat că se va face impactul de mediu, iar ANRM realizează acest inventar al emisiilor. “Opinia mea este acest raport va ieşi unul destul de periculos din punct de vedere al emisiilor, pentru că acea cantitate de emisii este destul de mare, uitându-ne doar la numărul total de autovehicule vechi şi poluante care s-au înmatriculat în anul 2017. Practic, 80% din total parc auto are peste 10 ani vechime şi impactează destul de mult asupra mediului”, a mai spus oficialul AFM, scrie realitatea.net
În primul semestru al acestui an, băncile au înregistrat un profit record, activele au atins un nou maxim, ca şi solvabilitatea, iar rata NPL a continuat să scadă. Sistemul bancar românesc, care adună 36 de bănci, a înregistrat după prima jumătate a acestui an un câştig record de 2,68 mld. lei (circa 600 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de perioada similară a anului trecut.
2016 a fost un an dinamic pentru bănci, în ciuda tensiunilor legislative şi a previziunilor pesimiste ale bancherilor, remarcându-se o oarecare revigorare a creditării, niveluri record ale activelor, solvabilităţii şi lichidităţii, dar şi profituri mari pentru bănci, apropiate de maximul istoric din perioada de boom economic.
Creşterea creditării a susţinut ascensiunea activelor sistemului bancar la 393,6 mld. lei în 2016, maximul ultimului deceniu, iar profitul a ajuns anul trecut la 4,3 mld. lei (aprox. 1 mld. euro). Niciun nume nou nu şi-a făcut loc în 2016 în rândul celor mai mari zece bănci, spre deosebire de 2015, când Garanti a reuşit să avanseze în topul celor mai puternice instituţii de credit de pe piaţa locală, pe locul 10. Subsidiara locală a turcilor şi-a menţinut şi anul trecut poziţia.
În a doua parte a clasamentului schimbările sunt numeroase, bănci precum Libra Internet Bank, Idea Bank, EximBank sau Credit Europe Bank reuşind să urce în clasament. Pe de altă parte, bănci precum Carpatica, ProCredit, Crédit Agricole, Veneto sau Intesa au coborât în top.
Clasamentul băncilor mari de pe piaţa locală după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, băncile mari din top zece reuşind, cu o singură excepţie, să-şi consolideze poziţiile. Totodată, la nivelul celor mai mari zece bănci după active se observă şi o uşoară creştere a concentrării, instituţiile de credit din top 10 cumulând în 2016 peste 82% din activele totale.
La vârful clasamentului din sistemul bancar singura schimbare notabilă în 2016 a fost rocada istorică pe podium între Banca Transilvania şi BRD SocGen: Banca Transilvania a urcat pe locul 2, iar BRD a coborât pe 3.
Pe parcursul ultimilor zece ani însă, clasamentul celor mai mari zece bănci româneşti a înregistrat schimbări şi mai importante de poziţie, nouă jucători rămânând în top. Pe de altă parte, jucătorii cu o cotă de piaţă mai mică în 2007 au reuşit să urce în top pe seama pierderii de cotă de piaţă a băncilor mari. Cele mai mari bănci au încercat în ultimii ani să-şi cureţe şi bilanţurile de credite neperformante.
Garanti Bank este singurul nume nou intrat în top în ultimul deceniu, în timp ce Volksbank a ieşit din piaţă, fiind preluată de Banca Transilvania.
Pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat semne de redresare în special în ultimii doi ani, băncile care au făcut achiziţii, dar şi cele care au vândut mai multe credite noi au putut să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active.
Anii de criză nu au subţiat semnificativ bilanţurile băncilor; doar câţiva jucători au înregistrat scăderi importante de active, în condiţiile în care lipsa cererii de credite din sectorul privat a fost compensată de cererea mare de finanţare din partea statului. Abia în ultimii ani bancherii şi-au pus problema reluării creditării, pe măsură ce au văzut că veniturile li se subţiază odată cu baza de clienţi, în timp ce cheltuielile cu provizioanele pentru creditele cu probleme au scăzut mult mai încet decât sperau.
Faţă de 2007, patru bănci au pierdut cotă de piaţă în anii de criză, în timp ce şase instituţii de credit au reuşit să câştige teren.
BCR, BRD-SocGen, Alpha Bank şi Bancpost sunt în categoria celor care şi-au văzut cota de piaţă subţiindu-se în ultimul deceniu, în timp ce Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank, ING Bank şi Garanti Bank au fost în ascensiune.
în categoria băncilor care au pierdut cotă de piaţă în ultimii zece ani se numără BCR, cea mai mare bancă locală după active, dar şi instituţiile de credit cu capital grecesc Bancpost şi Alpha Bank, care au alunecat în clasament. Alpha a ajuns pe locul opt cu o cotă de piaţă de 3,74%, în 2016, fiind urmată de Bancpost, cu 2,96%. Ambele instituţii de credit cu capital elen au reuşit să traverseze cele mai dure episoade care au zdruncinat Grecia fără să se transforme în probleme critice pentru sistemul bancar românesc.
În ultimii zece ani BCR a rămas liderul pieţei, însă a pierdut masiv cotă de piaţă, în ciuda faptului că activele au avansat constant. Banca a înregistrat cel mai mare declin din top zece. La finalul anului trecut BCR avea o cotă de piaţă de 16,3%, în timp ce în 2007 cota de piaţă a celei mai mari bănci locale ajungea la circa 24%.
Cel mai mare câştigător al ultimilor zece ani în sistemul bancar local este Banca Transilvania. Banca din Cluj a reuşit în ultimii ani să marcheze creşteri importante ale cotei de piaţă după active de la un an la altul, fiind, pe parcursul crizei, cea mai dinamică dintre băncile mari. Banca Transilvania şi-a crescut cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016, ajungând să deţină la finalul anului trecut peste 13% din activele totale.
Pe lângă Banca Transilvania, încă alte cinci bănci mari – Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank, ING Bank, Garanti – şi-au majorat cota de piaţă în ultimul deceniu.
În perioada de criză, UniCredit şi Raiffeisen au câştigat teren şi au făcut rocada între ele, în ultimii ani, pe poziţiile 4 şi 5, ajungând la cote de piaţă apropiate, de peste 8%. ING aproape şi-a dublat cota de piaţă şi a urcat astfel de pe locul 10 în 2007 până pe locul 7 la finalul anului 2016, cu o cotă de piaţă de peste 7%.
O urcare de trei locuri în clasament a avut şi CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului. CEC Bank se poziţiona pe locul şase în clasament la finalul anului trecut, cu active de 28 mld. de lei, faţă de locul nouă la finalul anului 2007 şi active de circa 11 mld. lei.
În 2016 cea mai importantă schimbare în clasamentul instituţiilor bancare a fost pasul făcut de Banca Transilvania, care a urcat pe locul 2 în clasamentul băncilor, depăşind BRD-SocGen; poziţia a fost ocupată tradiţional până în 2015 de instituţia de credit cu capital francez.
Dacă în 2007 activele BRD-SocGen erau de 39 mld. lei, cu circa 25 mld. lei peste nivelul activelor Băncii Transilvania, anul trecut banca din Cluj a depăşit cu circa 1 mld. lei activele BRD. Banca Transilvania a raportat pentru anul 2016 active de 51,77 mld. lei, la nivel individual, în timp ce banca românească cu capital francez BRD-SocGen a avut active de 50,66 mld. lei.
Anii de criză de după 2008 au făcut diferenţa între cele două bănci. în 2008, Banca Transilvania avea o cotă de piaţă de 5,4% şi nu era pe podiumul sistemului bancar românesc, în timp ce BRD ocupa poziţia a doua în top cu o cotă de piaţă de 15,7%, triplă faţă de cea a băncii din Cluj.
Criza economică, care începuse să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală mai puternic începând cu anul 2009, părea să apropie Banca Transilvania de BRD, banca din Cluj fiind aproape să se predea francezilor de la BRD. Prin achiziţia Băncii Transilvania, BRD – care avea în spate ca acţionar majoritar Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa – ar fi putut atunci să dea asaltul pentru poziţia numărul 1 pe piaţă, ocupată istoric de BCR. Dar nu a fost să fie aşa, iar BRD şi Banca Transilvania au ajuns să lupte pentru locul 2 pe podiumul bancar, iar în cele din urmă Banca Transilvania a depăşit BRD.
Când a lovit criza economică, Banca Transilvania a fost expusă întrucât nu avea un acţionar strategic în spate şi a pierdut teren repede. Atunci, Horia Ciorcilă, antreprenorul care a fondat Banca Transilvania şi preşedintele băncii, a căutat soluţii purtând discuţii cu mai multe bănci, printre care NBG, Société Générale şi Bank of Cyprus.
În 2009 Bank of Cyprus a cumpărat aproape 10% din Banca Transilvania, pachet pe care l-a vândut după câţiva ani. Intenţia de atunci a grupului cipriot a fost de a deveni un acţionar mai mare al băncii din Cluj, dar BNR nu a fost de acord cu majorarea participaţiei, având în vedere criza şi problemele care se arătau la orizont cu grupurile greceşti şi prin ricoşeu cu grupurile cipriote. Şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a ajuns în acţionariatul Băncii Transilvania, participaţia urcând la circa 11,5%.
În ultimii ani, Banca Transilvania a mizat pe cartea achiziţiilor, cumpărând Volksbank. Activele Băncii Transilvania au făcut în 2015 un salt de 33% după preluarea Volksbank, ajungând la 47,3 mld. lei.
Pe partea de creditare, Banca Transilvania a dublat volumul finanţărilor acordate în ultimul deceniu, apropiindu-se de BRD, care a menţinut în ultimii ani creditarea relativ constantă.
BRD-SocGen, care a ocupat în perioada 2007-2015 locul 2 în topul celor mai mari jucători din sistemul bancar, a pierdut cotă de piaţă în anii de criză. Anul trecut, BRD avea o felie de 12,87% din piaţă, pierzând aproape 3% faţă de 2008. Situaţia băncii s-a complicat în mod neaşteptat, BRD înregistrând şi ani de pierderi.
Totuşi, în ultimii ani, BRD şi-a majorat activele, reuşind să recupereze terenul pierdut şi să se apropie de nivelul din 2008. Pentru perioada următoare, banca cu capital francez mizează în continuare pe creşterea organică, însă ia în considerare posibile achiziţii, dacă reprezintă o ”bună oportunitate“, după cum spunea François Bloch, noul CEO al băncii româneşti cu capital francez.
Există locuri în care este extrem de dificil să poţi ajunge. Unele dintre ele se află la capătul Pământului, în timp ce altele se găsesc în locuri în care simpla intenţie de a ajunge este sinonimă cu aventură extremă.
Mai jos vă prezentăm o listă a unor astfel de destinaţii extreme.
1. La Rinconada, Peru
La Rinconada este oraşul situat la cea mai mare altitudine din lume, 5.200 metri deasupra nivelui mării. Oraşelul este situat pe un gheţar permanent şi poate fi atins doar cu o maşină rezistentă de teren, pe un traseu foarte dificil. Majoritatea locuitorilor lucrează în mina de aur din apropiere.
2. Statia McMurdo, Antartica
O aşezare de la capătul lumii, şi asta pentru că nu există o altă localitate la care se ajunge mai dificil decât staţia de cercetare McMurdo din Antarctica. Casa a 1.200 de oameni de ştiinţă şi muncitori, McMurdo a devenit un veritabil oraşel odată cu ridicarea unui mic aeroport şi dotarea staţiei cu 3 avioane.
3.Peninsula Cape York
Peninsula Cape York, din nordul Australiei, este unul dintre cele mai primitive şi mai nedezvoltate locuri de pe Terra. Populaţia de aproximativ 18.000 de oameni este formată, aproape complet, din aborigeni, singurul mod în care se poate ajunge la ei fiind un veritabil safari cu o maşina de teren sau cu elicopterul. În plus, drumul catre Cape Yok este închis, pe durata sezonului ploios.
4. Ittoqqortoormiit, Groenlanda
Ittoqqortoormiit este o localitate în care pescuitul şi, ocazional, vânătoarea balenelor, focilor şi a urşilor polari reprezintă ocupaţiile principale ale celor aproximativ 500 de persoane care locuiesc aici.
5. Motuo, China
Considerata ultima zona din China unde nu există străzi sau drumuri, Motuo este o regiune tibetană încă neatinsă de lumea modernă. Nu mai putin de 10% dintre toate plantele din China se regasesc, în stare salbatică, în acest loc. Autorităţile chineze au investit zeci de milioane de dolari în construirea unor strazi către Motuo dar toate proiectele au fost abandonate din cauza solului instabil.
6. Tristan da Cunha
Tristan da Cunha, micul arhipelag situat in sudul Oceanului Atlantic, poate fi considerat cel mai izolat loc de pe Terra. 2,816 de kilometri îl desparte de Africa de Sud, cel mai apropiat punct, şi 3.360 de kiloemtri de coasta Americii de Sud.Tristan da Cunha are o populaţie totală de 271 de locuitori, cei mai mulţi dintre ei fiind descendenţi ai marinarilor britanici care au rămas pe insule în anii 1800. Astăzi, ei supravieţuiesc din pescuit şi o agricultură rudimentară. Relieful a facut imposibilă construcţia unui aeroport, singura legătură a oamenilor de aici cu restul lumii fiind o navă britanică ce lega Tristan da Cunha de Africa de Sud. Cum aceasta a fost scoasă din uz, unica modalitate de a pleca sau o sosi în acest mărunt arhipelag o reprezintă vasele de pescuit oceanic.
Există locuri în care este extrem de dificil să poţi ajunge. Unele dintre ele se află la capătul Pământului, în timp ce altele se găsesc în locuri în care simpla intenţie de a ajunge este sinonimă cu aventură extremă.
Mai jos vă prezentăm o listă a unor astfel de destinaţii extreme.
1. La Rinconada, Peru
La Rinconada este oraşul situat la cea mai mare altitudine din lume, 5.200 metri deasupra nivelui mării. Oraşelul este situat pe un gheţar permanent şi poate fi atins doar cu o maşină rezistentă de teren, pe un traseu foarte dificil. Majoritatea locuitorilor lucrează în mina de aur din apropiere.
2. Statia McMurdo, Antartica
O aşezare de la capătul lumii, şi asta pentru că nu există o altă localitate la care se ajunge mai dificil decât staţia de cercetare McMurdo din Antarctica. Casa a 1.200 de oameni de ştiinţă şi muncitori, McMurdo a devenit un veritabil oraşel odată cu ridicarea unui mic aeroport şi dotarea staţiei cu 3 avioane.
3.Peninsula Cape York
Peninsula Cape York, din nordul Australiei, este unul dintre cele mai primitive şi mai nedezvoltate locuri de pe Terra. Populaţia de aproximativ 18.000 de oameni este formată, aproape complet, din aborigeni, singurul mod în care se poate ajunge la ei fiind un veritabil safari cu o maşina de teren sau cu elicopterul. În plus, drumul catre Cape Yok este închis, pe durata sezonului ploios.
4. Ittoqqortoormiit, Groenlanda
Ittoqqortoormiit este o localitate în care pescuitul şi, ocazional, vânătoarea balenelor, focilor şi a urşilor polari reprezintă ocupaţiile principale ale celor aproximativ 500 de persoane care locuiesc aici.
5. Motuo, China
Considerata ultima zona din China unde nu există străzi sau drumuri, Motuo este o regiune tibetană încă neatinsă de lumea modernă. Nu mai putin de 10% dintre toate plantele din China se regasesc, în stare salbatică, în acest loc. Autorităţile chineze au investit zeci de milioane de dolari în construirea unor strazi către Motuo dar toate proiectele au fost abandonate din cauza solului instabil.
6. Tristan da Cunha
Tristan da Cunha, micul arhipelag situat in sudul Oceanului Atlantic, poate fi considerat cel mai izolat loc de pe Terra. 2,816 de kilometri îl desparte de Africa de Sud, cel mai apropiat punct, şi 3.360 de kiloemtri de coasta Americii de Sud.Tristan da Cunha are o populaţie totală de 271 de locuitori, cei mai mulţi dintre ei fiind descendenţi ai marinarilor britanici care au rămas pe insule în anii 1800. Astăzi, ei supravieţuiesc din pescuit şi o agricultură rudimentară. Relieful a facut imposibilă construcţia unui aeroport, singura legătură a oamenilor de aici cu restul lumii fiind o navă britanică ce lega Tristan da Cunha de Africa de Sud. Cum aceasta a fost scoasă din uz, unica modalitate de a pleca sau o sosi în acest mărunt arhipelag o reprezintă vasele de pescuit oceanic.
Deşi românul se afla pe stradă, conform declaraţiilor date de carabinieri şi ulterioarelor analize, în comă alcoolică, judecătorul a stabilit că vinovat de accident este şoferul maşinii. O sumă uriaşă obţinută de avocatul românului, Gianluca Trabalza din Foligno, ţinând cont că nici în cazul accidentelor soldate cu persoane decedate nu se mai obţin asemenea sume.
Accidentul a avut loc în data de 23 ianuarie 2012, în jurul orei 22,30, pe teritoriul localităţii Sant-Angelo Romano, pe via Tiburtina, la km 21 – 200. Românul, C.T., în vârstă de 38 de ani la acea dată, se angajase să treacă strada deşi în acea zonă nu exista o trecere de pietoni. A fost lovit de o maşină Renault, condusă de o femeie, D.S., care l-a luat în plin pe parbriz, apoi l-a aruncat pe asfalt. Femeia a chemat imediat forţele de ordine şi ambulanza, dând primul ajutor accidentatului.
Carabinierii ajunşi la faţa locului au stabilit că vina este în totalitate a conducătorului auto deşi victima a încercat să treacă strada printr-un loc nepermis, fără marcaje de trecere de pietoni. Mai mult de atât, personalul medical de pe ambulanţă a declarat că românul se afla în comă etilică.
Consecinţele accidentului: leziuni foarte grave care au cauzat invaliditate permanentă (70%) pentru 360 de zile.
Diagnosticul dat de medici: Traumatism cranio-cerebral cu daune axonale difuze, hemipareza facio-branhio-femurala de grad mediu pe partea non-dominanta a corpului. Epilepsie cu crize controlate medicamentos. Sindromul cognitiv-comportamental apreciabil (caracterzat prin deficit de atentie, deficit de memorie, incetinirea ritmului ideatic si de capacitate,tulburari de comportament, agresivitate, iritabilitate ) cu fractura in regiunea retro-zigomatică stânga si traheotomie.
Cazul a fost preluat de avocatul Gianluca Trabalza, care a reuşit după 5 ani să obţină din partea societăţii de asigurări (Vittoria Assigurazioni SpA) despăgubiri în valoare de peste UN MILION DE EURO (1.048.768,56 euro), plus ulterioare dobânzi datorate întârzierilor de plată cauzate de societatea asiguratoare. Asistenţa dată de avocat a fost completă, în plus, avocatul italian a reuşit să obţină pentru român şi o pensie permanentă de 800 euro.
Cititi mai multe pe www.gazetaromaneasca.com
Creşterea de anul trecut a fost cu 50% mai mare decât media ultimilor zece ani.
Cercetătorii afirmă că nivelul de CO2 a ajuns la cea mai ridicată concentraţie din ultimii 800.000 de ani, ca urmare a activităţii antropice şi fenomenului meteorologic El Nino.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro