BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Un artist american reînvie clădirile încărcate de istorie din Los Angeles prin intermediul miniaturilor

    În această din urmă categorie se înscrie artistul american Chris Toledo, căruia i-au plăcut din totdeauna căsuţele miniaturale. Inspirat de arhitectura vechilor clădiri din Los Angeles, acesta a început să creeze miniaturi la scara 1:12 ale interioarelor clădirilor istorice ale oraşului, pentru a le imortaliza. Fiecărui proiect încearcă să-i dea un aer de clădire locuită ca să pară viu celor care îl admiră, o parte din miniaturile sale putând fi văzute la expoziţii dedicate ori achiziţionate de cei interesaţi.

  • Expoziţie la scară rulantă

    Un astfel de proiect a rezultat din colaborarea unui centru comercial din Los Angeles, Beverly Center, şi a artistei din acelaşi oraş, Pae White, care a realizat o instalaţie de artă ce bordează scările rulante ce se întind pe cinci niveluri ale mallului, scrie LA Times. Instalaţia de artă este compusă din „Moonsets for a Sunrise” — plăci ceramice colorate după nuanţele Lunii pline – şi „Day for Night for Day” – tuburi de neon confecţionate manual şi aranjate astfel încât să semene a covor ornamental. 

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.

    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • Prime Kapital începe construcţia proiectului Marmura Residence

    Investitorul şi dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a început lucrările de construcţie pentru Marmura Residence în cartierul Bucureştii Noi. Proprietarii se vor putea muta în trimestrul 3 din anul 2021, aşa cum a fost anunţat iniţial.

    Biroul de vânzări Marmura Residence, situat pe Bd. Bucureştii Noi, nr. 25, se va deschide pe 5 februarie. Marmura Residence se remarcă prin proximitatea faţă de staţia de metrou Jiului şi de noul pol de birouri din zonă.

    Proiectul oferă 465 de studiouri duble, apartamente cu 2, 3 sau 4 camere şi duplex-uri şi  509 locuri subterane de parcare. Având la bază conceptul de comunitate integrată, Marmura Residence are o suprafaţă de 1,5 hectare şi cuprinde 5.000 mp de spaţii verzi şi terase, 1.700 de mp de spaţii de retail şi servicii, precum şi o zonă exclusivă de recreere pentru rezidenţi.

    „Prin Marmura Residence reabilităm o zonă industrială abandonată din cartierul Bucureştii Noi şi o redăm comunităţii. Proiectul prevede investiţii în zone verzi publice, spaţii atractive de socializare, mobilier stradal şi o nouă stradă de legătură între Bulevardul Bucureştii Noi şi Şoseaua Chitilei, care va fi donată  administraţiei publice. Vom crea astfel o comunitate dinamică în cadrul unui proiect modern şi vom contribui la dezvoltarea infrastructurii publice din zonă”, a declarat Maggie Kitshoff, residential & office managing director Prime Kapital.

    Valoarea proiectului depăşeşte 50 de milioane de euro. Până în prezent, au fost semnate 125 de contracte de rezervare, echivalentul a 65% din totalul apartamentelor puse în vânzare.
     

  • Cum vor gemenii Winklevoss, primii miliardari din bitcoin, să reinventeze piaţa criptomonedelor

    Cameron şi Tyler Winklevoss sunt cunoscuţi ca foşti sportivi olimpici şi ca antreprenori americani, însă publicul larg a auzit de ei în urmă cu peste 10 ani, când aceştia l-au dat în judecată pe Mark Zuckerberg, acuzându-l că le-a furat proiectul Facebook.

    Gemenii au încheiat în 2008 o înţelegere de 65 milioane dolari cu Zuckerberg – acum al cincilea cel mai bogat om din lume. Jumătate din suma stabilită la înţelegere a fost obţinută de aceştia sub formă de acţiuni bursiere.

    Îndepărtându-se însă de poveste Facebook, fraţii Winklevoss şi-au făcut intrarea în piaţa criptomonedelor – devenind în 2017 primii miliardari anunţaţi din bitcoin, înainte ca valoarea să scadă dramatic.

    Acum, cei doi vor să lanseze primul fond de investiţii de tip ETF, însă trebuie să convingă autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC) de viabilitatea acestuia.

    După o vizită în birourile Gemini Trust, una dintre companiile fondate de cei doi fraţi, FT notează un aspect interesant: înainte de a intra în birourile de Manhattan, vizitatorii sunt obligaţi să semneze un acord de confidenţialitate. O astfel de securitate nu este văzută foarte des în afara Silicon Valley, însă paranoia faţă de spionajul corporate este de înţeles în cazul Winklevoss, ţinând cont de controversa pe care au avut-o cu Mark Zuckerberg.

    Ajunşi acum la 39 de ani, gemenii Winklevoss îşi amintesc că au auzit prima dată de bitcoin în 2012, când nu era cunoscut în afara unui grup mic de oameni.

    „Am fost facinaţi. Au fost primii bani gândiţi pentru internet de acelaşi fel de oameni ca cei care au constrit internetul. Era ceva foarte diferit de banii băncilor care încearcă să se adapteze internetului”, spune Tyler Winklevoss.

    Ei au investit 1 milion de dolari în BitInstant, o platformă de exchange pentru bitcoin. Însă interesul lor a fost tot timpul faţă de criptomonedă în sine. În perioada următoare, au cumpărat bitcoin în valoare de milioane de dolari, deţinând la un anumit moment 1% din totalul monedelor bitcoin din piaţă.

    În contextul în care valoarea bitcoin a crescut masiv pe parcursul anului 2017, gemenii Winklevoss au devenit primii miliardari din bitcoin.

    Proiectul BitInstant nu a fost lipsit de controverse. Compania care procesa la un moment dat o treime din toate tranzacţiile cu bitcoin, a trebuit să se închidă în 2014, iar CEO-ul ei, Charlie Shrem, a intrat în închisoare după ce şi-a recunoscut vinovăţia pentru că ar fi ajutat oamenii să cumpere droguri de pe piaţa neagră cunoscută drept Silk Road.

    În acelaşi timp, ei s-au confruntat cu atacul cibernetic masiv asupra companiei Mt Gox din Japonia, urmat de colapsul celui mai mare exchange de criptomonede din lume în 2014, ceea ce a afectat valoarea bitcoinului, dar mai ales, încrederea în piaţă.

    Gemenii Winklevoss consideră că aceasta a fost perioada „Vestului Sălbatic” în piaţa de criptomonede.

    Acum, Cameron şi Tyler cred că viitorul pieţei criptomonedelor stă în fonduri de investiţii listate de tip ETF – o piaţă care ar putea stimula încrederea în criptomonede.

    „ETF-urile au fost un boom din punct de vedere istoric chiar şi pentru industrii pentru cea a aurului. Este un instrument pe care oamenii îl înţeleg. ETF-urile există de cel puţin 25 de ani, deci nu reinventăm roata”, spune Cameron Winklevoss.

    Ei au depus aplicaţii la SEC pentru a lansa primul ETF bitcoin, însă solicitările au fost respinse pentru a doua oară în 2018, deoarece autoritatea de supraveghere are preocupări legate de posibilităţile de fraudă şi manipulare care ar putea interveni asupra pieţei. Cu toate acestea, ei speră să adapteze proiectul la cerinţele autorităţilor.

     

     

  • Artă pentru păsărele: artistul care creează „mobilă” pentru păsări

    În această ultimă categorie se încadrează un proiect realizat în colaborare de producătorul spaniol de plăci ceramice Huguet şi sud-coreeanul Teo Yang şi care constă într-un set de scăldători pentru păsărele. Scăldătorile pentru păsărele, trei la număr, sunt confecţionate din teracotă şi terrazzo, un material format din aşchii de cuarţ, sticlă, marmură şi granit, artistul inspirându-se pentru crearea lor din aspectul grădinilor tradiţionale coreene. Prin acest proiect s-a dorit să se transmită ideea că omul şi natura pot coexista în mod armonios, după cum afirmă designerul. 

  • Totinetele electrice, reglementate juridic. Conducătorii trebuie să aibă macar 14 ani – proiect MAI

    Trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista pentru biciclete, de către pesoane care au minimum 14 ani şi care poartă obligatoriu cască de protecţie dacă nu au împlinit 16 ani, arată un proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    Pentru creşterea siguranţei rutiere, MAI propune reglementarea juridică a circulaţiei trotinetelor electrice. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă a Guvernului care va modifica şi completa Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prin introducerea unor prevederi referitoare la utilizarea trotinetelor electrice pe drumurile publice.

    Prin proiect se propune ca trotineta electrică să fie definită că fiind vehiculul utilizat pentru transportul unei singure persoane, cu două sau trei roţi, articulat cu o bară în partea din faţă folosită ca dispozitiv de direcţie, a cărui viteză maximă prin construcţie este mai mare de 6 km/h, dar nu depăşeşte 25 km/h şi care este echipat cu un motor electric.

    „Trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista pentru biciclete, iar în lipsa acestei piste, vor putea circula doar pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 km/h. Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani. Transportul pasagerilor este interzis”, se menţionează în proiect.

    Conform documentului citat, trotineta electrică oprită sau staţionată pe partea carosabilă trebuie aşezată lângă şi în paralel cu marginea acesteia. Trotinetele electrice pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.

    Echiparea trotinetelor electrice care circulă pe drumurile publice cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente este obligatorie, fiind interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare, conform propunerii.

    „Casca de protecţie este obligatorie pentru conducătorii de biciclete şi trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani”, precizează MAI.

    Nerespectarea normelor privind circulaţia trotinetelor electrice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni, respectiv de la 6 la 8 puncte-amendă.

    Textul proiectului de act normativ poate fi consultat pe pagina de internet a MAI, la secţiunea Transparenţă decizională. Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate pot fi transmise pe adresa: dgj_transparenta@mai.gov.ro în termen de 10 zile calendaristice calculat de la data publicării anunţului pe site.

    În procesul de elaborare al acestui proiect a fost consultată şi legislaţia altor ţări referitoare la trotinetele electrice. Circulaţia trotinetelor electrice nu este reglementată unitar la nivel european fiind permisă în ţări precum Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Franţa şi Olanda, dar interzisă în alte state printre care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

    În România, în perioada 2016 – 2019, au fost înregistrate 192 de accidente rutiere cu implicarea conducătorilor de trotinete electrice, soldate cu un deces, 37 răniţi grav şi 156 răniţi uşor.

  • Ion Ştefan, ministrul Dezvoltării, spune că lucrările la Cazionul din Constanţa se vor finaliza peste 30 de luni

    Reabilitarea Cazinoului din Constanţa va fi gata în 30 de luni, a dat asigurări, miercuri, ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan. Acesta a spus că banii nu vor fi o problemă pe parcursul derulării proiectului. 

    Ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan, a spus, miercuri, la Constanţa, că, din acest moment, responsabilitatea pentru reuşita investiţiei de reabilitare a Cazinoului o are constructorul.

    „Avem încredere că împreună vom reuşi să redăm românilor această bijuterie. Ne angajăm că vom finaliza această lucrare. Suntem pregătiţi să oferim tot sprijinul financiar şi logistic. (…) Aşa cum m-am angajat, mă încadrez în ceea ce mi-am propus la începutul mandatului şi sunt hotărât să duc la bun sfârşit totul. Noi, ministerul, ne ocupăm de restaurarea acestui obiectiv şi după acest lucru îl vom reda municipalităţii. (…) Nu văd niciun impediment momentan în finalizarea acestei investiţii. Ne angajăm să finalizăm proiectul în 30 de luni, banii nu sunt o problemă”, a declarat ministrul Dezvoltării.

    Ion Ştefan şi-a amintit de perioada studenţiei, pe care a petrecut-o la Constanţa, şi a mărturisit că a intrat în Cazino o singură dată.

    „Am terminat facultatea în Constanţa în 1992 şi am intrat o singură dată în Cazino. Mă plimbam pe faleză ca student şi am intrat o singură dată. Îmi amintesc de nişte scaune grena, parcă”, a mai spus ministrul.

    În Cazinoul din Constanţa au fost prezenţi, miercuri, alături de ministrul Dezvoltării, arhitectul care se va ocupa de proiectare timp de trei luni, reprezentantul firmei care a câştigat licitaţia şi prefectul judeţului Constanţa.

    Primarul oraşului Constanţa, Decebal Făgădău, a anunţat că miercuri va preda clădirea Companiei Naţionale de Investiţii şi constructorului. Lucrările costă 94 de milioane de lei.

  • Proiect PNL: Închiderea balcoanelor de la parterul blocului nu necesită acordul vecinilor

    Liberalul Alina Gorghiu a depus, la Senat, un proiect de lege care prevede că pentru închiderea balcoanelor sau a logiilor de la parterul blocului nu mai este nevoie de acordul vecinilor. Proiectul precizează că excepţia este acordată pe motive de securitate, de atenuare a noxelor sau a zgomotelor.

    Proiectul de lege depus de senatorul PNL Alina Gorghiu are ca scop exceptarea de la cerinţa privind acordul vecinilor, a lucrărilor de închidere a balcoanelor/logiilor care se află la parterul blocurilor. Cu toate acestea, excepţia nu este absolută, ci doar în cazuri bine justificate, cum ar fi motive de securitate, de atenuare a noxelor, gunoaielor, zgomotelor etc. Pe scurt, trebuie să primeze siguranţa şi sănătatea locatarului.

    Un nou alineat adăugat la articolul 7 din Legea 50/1991 precizează că “în ceea ce priveşte lucrările de închidere a balcoanele/logiilor ce se afla la parterul unui bloc, prin exceptie de la punctul 2.5.6. din Anexa nr. 1 la prezenta lege, nu este nevoie de acordul vecinilor dacă lucrările se efectuează din motive de securitate, de atenuare a efectelor noxelor, zgomotelor, gunoaielor, precum şi din orice alte motive întemeiate, relative la siguranţa şi sănătatea locatarului.”

    “Aşadar, dacă punem în balanţă eventualele prejudicii aduse vecinilor ca urmare a închiderii unui balcon de la parter, cu atingerile aduse siguranţei şi sănătaţii locatarului ca urmare a refuzului acordului vecinilor, este mai mult decât evident care taler se va înclina. Garantarea dreptului la ocrotirea sănătaţii este o necesitate impusă chiar de Constituţia României prevede că siguranţa persoanei este inviolabilă”, se mai arată în textul iniţiativei legislative.

    Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

  • Ce au mai inventat IT-iştii români? De la platforme de comerţ electronic, până la recepţioneri digitali

    Primul invitat al ZF IT Generation a fost Mihail Gîrneţ, fondatorul Multinode Network, cel care a lansat proiectul BOB-Concierge. BOB-Concierge este un dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologia Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii (de la livrarea comenzilor online până la curăţătorie şi un minimagazin). Antreprenorul se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei investiţii de 4 milioane de euro, care va fi utilizată pentru expansiunea reţelei de automate inteligente la 500 de unităţi pe durata anului viitor. „Proiectul final ar trebui să beneficieze de o investiţie de până la 200 de milioane de euro. Astăzi noi avem deschisă runda B de finanţare. Vrem să atragem şi investitori locali care ştiu piaţa. Dacă există investitori interesaţi, noi suntem în plin proces de a ridica 4 mil. euro. Avem deja oferta pe masă pentru 1 milion de la un investitor nou. Este vorba de cineva din zona Iaşiului, din zona de real estate“, a declarat Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Cea mai vizualizată emisiune de până acum a fost însă cea în care am vorbit cu fondatorul platformei Gomag, dezvoltată de compania SilkWeb din Baia Mare. Printre cele mai mari magazine online din portofoliul Gomag se numără Autohut.ro, Neakaisa.ro, Borealy.ro, Afisport.ro sau GeniusNutrition.ro. „Totul a început în 2005, când eu cu partenerul meu Aurelian Motica am înfiinţat o agenţie de web design. Am fost printre primii de altfel. Am crezut foarte mult într-un business online, aşa că în 2006 am reuşit să avem primul nostru magazin online. Am vândut uşi de interior şi uşi de exterior pentru un client. De-a lungul timpului însă am dezvoltat şi gestionat mai multe maga­zine online”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul platformei de e-commerce Gomag. El a explicat cum a pornit dezvoltarea platformei pentru propriile nevoi, iar apoi, treptat, aceasta a fost îmbunătăţită în funcţie de cerinţele clienţilor în condiţiile în care SilkWeb oferea atunci soluţii per­sonalizate de comerţ electronic. Astfel, platforma de e-commerce a devenit o soluţie software de e-commerce de sine stătătoare vândută către clienţi.
    „Pentru a consolida businessul şi pentru a înţelege mai bine cum func­ţio­nează piaţa de profil şi cerinţele clien­ţilor am oferit soluţia dezvoltată în regim SaaS (software as a service).”
    Costul pentru utilizarea platformei Gomag porneşte de la circa un euro pe zi, cei care vor să pornească un magazin online având la dispoziţie pachetul de bază, al cărui tarif este de 27 euro/lună. Tariful pachetelor creşte în funcţie de numărul de produse comercializate, de numărul de aplicaţii integrate şi alte funcţii necesare unui magazin online, precum monede multiple sau conţinut tradus în mai multe limbi. În acest moment, platforma Gomag are integrate peste 100 de aplicaţii.
    „În prezent, toţi clienţii noştri sunt din România – 95% din Bucureşti –, însă o parte dintre ei vând şi în Europa. Avem şi site internaţional, dar şi site-uri spe­ci­fice adaptate pentru pieţele din Bul­garia, Polonia, Spania, Germania şi vom avea în curând şi pentru Republica Mol­dova şi Marea Britanie. Practic, site-ul este adaptat pentru limba de acolo, mo­neda de acolo şi pentru in­fra­struc­tura logistică”, a precizat Dărăban.
    El împreună cu partenerul său Aurelian Motica au dezvoltat busi­nessul Gomag din resurse proprii, fără finanţări sau împrumuturi de la bănci. În prezent, Gomag investeşte lunar circa 50.000 euro pentru dez­voltarea continuă a platformei de e-commerce.
    „Noi avem un ecosistem foarte bine format. Suntem legaţi la întreaga infrastructură de e-commerce din Ro­mâ­nia: furnizori de servicii, firme de curierat, procesatori de plăţi online, marketplace-uri ş.a.m.d. În plus, noi suntem o soluţie, nu doar o platformă de e-commerce: punem în legătură clientul cu furnizorul de servicii, cum ar fi partenerii specializaţi în marketing etc.”, a menţionat antreprenorul.
    În prezent, funcţionează foarte bine magazinele online care se specializează pe o anumită nişă de piaţă, iar dacă dedică timp reuşesc să fie profitabile.
    „Avem clienţi care au început cu 27 euro pe lună, au dedicat 2 ore pe zi businessului şi au reuşit să ajungă la 300 de comenzi pe lună”, a subliniat el.
    La finalul acestui an, compania SilkWeb care administrează Gomag va încheia cu afaceri de 750.000 euro, în creştere faţă de 2018, când veniturile s-au situat la circa 500.000 euro. Pentru 2020, planul este ca businessul să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri şi să ajungă la un portofoliu de peste 1.500 magazine online.
    Compania din Baia Mare are în plan să se extindă şi în afara României, principalele pieţe vizate fiind Bulgaria, Republica Moldova, Polonia şi Marea Britanie. „Am făcut deja primii paşi spre extinderea în străinătate – Bulgaria şi Republica Moldova – încă de anul acesta. Avem parteneri acolo, iar platforma este pregătită aproape 100% pe specificul celor două pieţe”, a precizat Cosmin Dărăban. În prezent echipa Gomag numără în total 21 de persoane.

    Mai jos, regăsiţi primele 10 start-up-uri care şi-au spus povestea la ZF IT GENERATION, mai multe idei de business similare fiind prezentate pe platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Industria IT din România s-a dezvoltat continuu începând cu anii 1990, iar în ultimii ani s-a creat o adevărată efervescenţă pe această piaţă: start-up-uri vândute către giganţi străini şi tot mai multe idei de afaceri bazate pe tehnologie care atrag finanţări ce pot fi numărate în sute de milioane de dolari. Ca atare, Ziarul Financiar, împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu, vrea să descopere start-up-urile tech cu idei de produse sau servicii ce vor duce la dezvoltarea următoarei generaţii de milionari IT din România.

    Proiect: Bob-Concierge
    Ce face? Dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologii de tip Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii
    Finanţare necesară: 4 milioane euro
    Invitat: Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network

    Proiect: Watto
    Ce face? Reţele naţionale de puncte de încărcare a maşinilor electrice
    Finanţare necesară: Câteva sute de mii de euro
    Invitat: Daniel Pintilie, CEO al Watto

    Proiect: Garderoba Infinită
    Ce face? Marketplace pentru comercializarea online a pieselor vestimentare premium pentru femei
    Finanţare necesară: Investiţie din partea lui Andrei Pitiş în iunie 2019
    Invitat: Adriana Ancuţa, cofon­da­toa­rea Garderobei Infinite

    Proiect: Gomag
    Ce face? Platformă pentru pentru facilitarea comerţului electronic
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 750.000 euro
    Invitat: Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul Gomag

    Proiect: Alter Bug Tracer
    Ce face? Platformă de testare automată, în cloud, a software-ului pentru a depista şi elimina erorile
    Finanţare necesară: 30.000 euro
    Evaluare start-up: 1 milion euro
    Invitat: Emanuel şi Alexian Vintilă (dreapta), director tehnic, respectiv director general ai Alter Bug Tracer 

    Proiect: ialoc.ro
    Ce face? Platformă online pentru rezervări la restaurante direct de pe PC sau dispozitive mobile
    Finanţare primită: 350.000 euro
    Invitat: Cosmin Măgureanu, CEO şi cofondator (stânga), şi Laurenţiu Clenci, business development officer, ialoc.ro

    Proiect: Agricloud
    Ce face? Soluţie de tip Internet of Things pentru îmbunătăţirea performanţei pentru culturile de viţă-de-vie
    Evaluare start-up: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Marcel Ionescu, fondator Agricloud

    Proiect: Bunnyshell
    Ce face? Tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud
    Finanţări primite: Aproape 1 milion euro
    Finanţare necesară: 5-10 milioane în a treia rundă de finanţare
    Evaluare start-up: 4,5 milioane euro
    Invitat: Alin Dobra, CEO-ul şi cofondatorul Bunnyshell

    Proiect: KFactory
    Ce face? Soluţie Internet of Things şi machine learning pentru zona de producţie
    Finanţare necesară: 250.000 euro
    Invitat: Vlad Cazan, cofondator al KFactory

    Proiect: Bright Spaces
    Ce face? Platformă digitală de leasing şi management al spaţiilor comerciale
    Finanţare primită: 185.000 euro
    Invitat: Bogdan Nicoară, CEO şi cofondator Bright Spaces

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României.