Tag: post

  • Reorganizarea ANAF: Unii funcţionari publici vor primi preavize, dar se pot înscrie pentru posturile vacante

     “În cadrul procesului de reorganizare, numărul de posturi la nivelul instituţiei rămâne acelaşi, structura organizatorică devenind mai flexibilă, funcţie de amploarea activităţii desfăşurate pe regiunile stabilite. Astfel, o parte dintre funcţionarii publici vor primi preavize şi vor avea posibilitatea să opteze, în cadrul numărului total de posturi invocat, în funcţie de pregătirea fiecăruia, pentru ocuparea unuia dintre posturile alocate activităţilor deficitare (Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, Direcţia Generală pentru Administrarea Marilor Contribuabili, inspecţie fiscală, IT, juridic, executare silită, etc)”, arată ANAF, într-un comunicat.

    Instituţia nu precizează câţi funcţionari vor primi preavize.

    Potrivit ANAF, în termen de şapte zile lista posturilor vacante va fi definitivată şi publicată la sediile unităţilor fiscale teritoriale ale ANAF şi postată pe site-ul instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea succesului. De la dormitul pe strazi, la milionara in dolari in mai putin de doi ani. Ideea care a transformat viata ei si pe a altora

     Dani Johnson conduce acum cinci companii si isi petrece timpul zburand in jurul lumii si incercand sa ii ajute pe ceilalti.

    Povestea ei, pe care a impartasit-o revistei Forbes, demonstreaza ca nimeni altcineva nu este responsabil pentru viata si deciziile pe care le luam, decat noi insine. 

    In ajunul Craciunului din 1990, Johnson si-a dat seama ca ajunsese la capatul puterilor. Se drogase incontinuu timp de doua luni si avea nu mai putin de opt parteneri sexuali. Parintii ei fusesera la randul lor dependenti de droguri si nu isi amintea sa ii fi vazut vreodata constienti. Dar starea in care ajunsese in acel moment era cumva mai rea. In acea seara s-a alaturat altor colege de munca, la o petrecere cu bautura si droguri. 

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Peste 43.000 de absolvenţi, majoritatea de liceu, s-au înscris ca şomeri în iunie şi iulie

     În perioada 1 iunie – 31 iulie 2013, în baza de date a ANOFM s-au înregistrat 43.008 absolvenţi, dintre care 3.970 în iunie şi 39.038 în iulie.

    Din cei 39.038 de absolvenţi înscrişi în iulie, 648 au finalizat o formă de învăţământ primar, gimnazial sau profesional, 35.728 sunt absolvenţi de învăţământ liceal sau post-liceal, iar 2.662, de învăţământ universitar.

    După înscrierea la agenţiile de ocupare a forţei de muncă sau la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă acreditaţi, absolvenţii pot beneficia de serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori, precum şi de serviciile de informare şi consiliere profesională, şi pot participa la cursuri gratuite de formare profesională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serbia i-ar fi oferit un post lui Dominique Strauss-Kahn

     “I-am spus lui (Strauss-Kahn) despre un post, dar nimic nu este încă sigur. Am stabilit doar un prim contact, dar este vorba despre mulţi bani”, a declarat sursa guvernamentală, făcând aluzie la remunerarea cerută de Strauss-Kahn pentru serviciile sale.

    Potrivit cotidianul sârb Danas, autorităţile sârbe i-ar fi propus lui Strauss-Kahn un post de consilier guvernamental care ar trebui să fie remaniat în următoarele săptămâni.

    Remanierea, care ar surveni după un an de activitate, ar urma să permită Guvernului să se concentreze asupra negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi redresării economice a Serbiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM va sesiza Inspecţia Judiciară în cazul postului de televiziune Antena 3

     Sesizarea este în lucru, urmând să fie trimisă Inspecţiei Judiciare, cel mai probabil, luni, au precizat oficialii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Sursele citate au precizat că afirmaţiile făcute în cadrul unor emisiuni ale postului de televiziune Antena 3 pun presiune pe procurorii care anchetează dosarul de şantaj.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, joi, că SC Antena 3 SA este urmărită penal pentru complicitate la şantaj, în dosarul în care sunt cercetaţi Sorin Alexandrescu, Camelia Voiculescu, George Matiescu, SC Antena TV Group şi SC Intact Publishing SRL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ovidiu Silaghi, votat de BPN al PNL pentru postul de ministru al Transporturilor

     Conform surselor citate, votul a fost secret, pe buletine de vot, singura propunere fiind Ovidiu Silaghi.

    Nominalizarea acestuia la Transporturi a întrunit 47 de voturi “pentru” şi 5 voturi “împotrivă”, au relatat aceleaşi surse.

    Şedinţa BPN al PNL a început la ora 13.00, cu o oră întârziere faţă de programul anunţar şi a fost condusă de către prim-vicepreşedintele PNL Klaus Iohannis, alături de vicepremierul Daniel Chiţoiu, în condiţiile în care liderul liberalilor, Crin Antonescu, este plecat din ţară.

    Înaintea şedinţei, PNL a dat publicităţii un comunicat de presă în care precizează că decizia de clasare emisă de Curtea de Apel Oradea în cazul promovat de ANI împotriva deputatului Ovidiu Silaghi este definitivă şi irevocabilă. De asemenea, PNL aminteşte şi că Ovidiu Silaghi a mai fost ministru al Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai sigură turbină de profit pentru Mercedes-Benz

    “A fost scopul carierei mele să devin director de after-sales, după 27 de ani petrecuţi în companie. Am început chiar de la 16 ani în Germania de Vest”, spune astăzi Rosendaal. Vorbeşte despre domeniul pe care îl conduce ca despre o îmbinare între aspectul tehnic – service şi componente auto – şi cel de marketing şi relaţionarea directă cu clientul. În opinia managerului, ajuns în România de aproape un an şi jumătate, munca în divizia de after-sales e mai dificilă decât cea din vânzări – „ştiu că dacă spun asta poate o să se supere colegii mei”.

    Astfel, dacă operaţiunea de vânzare presupune o simplă discuţie despre preţ, dotări, culoare, legată de un produs deja fabricat şi de bună calitate, cea de post-vânzăare presupune prezentarea unui serviciu conceput în România în 36 de mici fabrici, pentru că fiecare dealer îşi concepe propriul pachet, fie că vorbim de întreţinere, service sau reparaţii în caz de accident.

    Mercedes-Benz România asigură piesele, reţeta şi instrucţiunile de reparaţie prin trainingurile pe care le organizează cu mecanicii, dar relaţia cu clienţii intră în responsabilitatea dealerilor. Rosendaal constată că pe piaţa din România dealerii auto sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru furnizarea de servicii post-vânzare („pun cu succes reţeta în practică„), însă vede drept obstacol abilitatea oamenilor care interacţionează cu clienţii de a şti cum să vândă un serviciu cu valoare adăugată – „cea mai mare provocare pentru viitor va fi să îi facem să devină orientaţi înspre client, să îi învăţăm să găsească abordarea potrivită faţă de nevoile sale„.

    Experienţa internaţională l-a învăţat pe Rosendaal lucruri care în România încă scârţâie: „clientul trebuie salutat într-un mod amabil, trebuie să i se dea sentimentul găsirii unui partener perfect, iar asta încă nu se întâmplă; nu e problema Mercedes-Benz, e o problemă de mentalitate în întreaga ţară„. Şi mentalitatea clientului a început să se schimbe în ultimii ani. Dacă anterior, odată cu achiziţia unei maşini, cumpărătorul se ferea de serviciile post-vânzare, asumân-
    du-şi pe cont propriu responsabilitatea întreţinerii şi reparării maşinii, situaţia se schimbă treptat.

    Comercianţii de autovehicule au înţeles rapid că întoarcerea pieţei auto la nivelul din urmă cu 13 ani va avea efecte devastatoare asupra afacerilor, aşa că au marşat puternic pe serviciile pe care le pot oferi noilor clienţi sau celor deja existenţi. Anterior, Dana Cortina, şefa dealerului Porsche Inter Auto, declara pentru Business Magazin că activitatea de service reprezintă singurul motor de profit pentru industria auto, în care maşinile noi vândute într-o săptămână se numără pe degetele de la o mână. „Dealerii au înţeles că partea de after-sales reprezintă o componentă tot mai importantă din business.

  • Septimiu Buzaşu a fost eliberat din postul de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, prin decizie semnată de Ponta

     Buzaşu a fost numit secretar de stat în luna mai a anului trecut, după instalarea Guvernului USL, la propunerea PNL.

    El a mai lucrat ca secretar de stat, tot la Ministerul Transporturilor, în Guvernul Tăriceanu.3

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nelson Mandela, “optimist” în faţa morţii într-o înregistrare video din 1998: “Am un moral foarte bun deoarece mi-am trăit viaţa”

     “Mă apropii de sfârşit dar rămân optimist. Am un moral foarte bun deoarece mi-am trăit viaţa”, declară Nelson Mandela în această înregistrare video realizată în timpul unei vizite la un adolescent ce avea o tumoră la creier.

    “Dacă nu eşti optimist şi moralul tău nu este ridicat, medicina nu va fi foarte eficientă”, a adăugat el, conform CBS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Staţi cuminţi şi-o să treacă

    Intrebările guvernatorului îndemnau uşurel la o deconstrucţie a ideii de criză, şi pentru România, şi pentru lumea capitalistă. Pentru aceasta din urmă, sfârşitul ciclului postbelic, cu renunţarea la sistemul Bretton Woods în 1971, a fost confundat cu o criză a dolarului, când de fapt epoca de glorie a dolarului abia începea – ceea ce ar însemna că şi criza actuală ar putea să fie de fapt tot un fel de iluzie optică. Pentru noi a fost criză înainte de 1989, ca penurie economică şi ca destructurare de sistem politic, iar tranziţia începută în 1990 a fost percepută ca un drum înfundat, astfel încât a generat oboseală şi descurajare, deşi n-a fost şi nu e decât o „criză de creştere„, cum spune Isărescu.

    Desigur că între o iluzie optică a pesimiştilor care nu pot sări dincolo de momentul prezent şi un drum cu adevărat înfundat e o diferenţă prea mare ca să poată duce la vreo definiţie a crizei sau la o viziune pe termen lung pentru o ţară sau un continent. Aşa încât ar fi instructiv să inventăm un indicator de criză mai durabil decât atacurile de panică numite îndeobşte „percepţia pieţelor„ şi mai relevant decât statisticile macro: să-i zicem raportul dintre intenţia de a cumpăra timp şi intenţia de a câştiga timp.

    Exemplul cel mai clar e în istoria noastră, fiindcă e şi cel mai brutal: înainte de 1989 voiam să cumpărăm timp, să-l omorâm cumva până când vor veni americanii, revoluţiile de catifea ale vecinilor, o minune, căderea lui Ceauşescu, căderea Cortinei de Fier. Timpul trece, leafa merge; românii – popor vegetal, care trăiesc pe sub istorie, ferindu-se în grup de ea sau sustrăgându-i-se prin fuga din ţară etc. Din 1990 ne-a cuprins dorinţa de construcţie, de reintrare în istorie, de recuperare a decalajului faţă de Vest, de a câştiga timp. Dorinţa era vie şi în 2003 cu NATO, şi în 2007 cu UE, şi mai apoi cu aderarea la zona euro; e vie şi acum, chiar dacă pentru tot mai mulţi tinde să fie înlocuită de graba de a câştiga timp pe cont propriu emigrând.

    Dincolo de graniţe, raportul între Est şi Vest e văzut tot în termeni de timp – „integrarea cu două viteze„, pentru cei ce se mişcă mai repede (Polonia, Cehia) şi cei care se mişcă mai încet. Dar, într-adevăr, atâta vreme cât intenţia de a câştiga timp încă predomină, avem doar o criză de creştere.

    Lehman Brothers, Grecia şi recesiunea din Europa au adus însă în Vest tendinţa inversă: intenţia de a câştiga timp (ce altceva înseamnă procurarea de marfă pe credit, tranzacţiile bursiere high frequency, unificarea bruscă a Europei prin monedă, ideea că bursele şi economia pot creşte la infinit sau că am ajuns la sfârşitul istoriei?) a fost înlocuită cu atitudinea de fereală generală, cu intenţia de a cumpăra timp „până trece criza„.

    Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei, BCE au început să cumpere literalmente timp, punând la lucru tiparniţa de bani cu gândul că o vor opri când economia îşi revine, statele au cumpărat timp naţionalizând băncile „până îşi revin„, zona euro a cumpărat timp cu pachetele de salvare pentru Grecia sau Irlanda „până îşi revin„, politicienii fac proiecte pe hârtie până trec alegerile, cu ideea că dacă oamenii stau cuminţi, dacă tinerii şomeri cărora le trece tinereţea ignoră realitatea şi eventual mai fac o şcoală ca să mai omoare timpul sau emigrează ca să câştige timp pe cont propriu, lucrurile or să se rezolve în cele din urmă.

    Mulţi guru ai pieţelor financiare (singurele care acum câştigă timp, sub formă de bani şi active ieftine) explică întârzierea „trecerii crizei„ prin faptul că firmele se feresc să angajeze, să investească, băncile se feresc să dea credite, iar statele şi consumatorii trebuie să amâne cheltuielile până când îşi redresează bugetele. Numai că toată lumea a rămas captivă în intenţia de a cumpăra timp: prognozele curente spun că orice încercare a băncilor centrale de a opri tiparniţa vitală ar arunca pieţele în sevraj violent, banii ar fugi din toate zonele unde riscul de investiţii nu e zero (cum e România, eufemistic zis), iar orice intenţie a ţărilor bogate de a opri cumpărarea de timp pentru cele sărace ar prăbuşi construcţia europeană.

    Evident, nu-i trece nimănui prin cap să echivaleze această fereală sofisticată de istorie cu fereala noastră elementară dinainte de 1989; doar când şi când mai apar acuzaţii filozofice (liderii actuali ai lumii nu ştiu să mai facă istorie) ori cheful de soluţii magice (un război, o catastrofă, o revoltă globală). Dar soluţia, pe moment, e aceeaşi ca a noastră: să aşteptăm şi să supravieţuim, că până la urmă tot o să treacă. O viziune pe termen lung? Dar ea există deja în natură şi o ştim de la Keynes: pe termen lung (post-criză adică) toţi o să fim morţi.