BusinessMagazin

Tag: partid

  • PNL a decis ca fiecare organizaţie judeţeană să cotizeze cu 9.000 de lei, pe lună, la partid

    ”Am stabilit prin vot unanim, am impresia că a fost o singură abţinere, că organizaţiile judeţene ale PNL vor contribui, financiar, pentru susţinerea eforturilor şi funcţionării partidului, lunar, cu 9.000 de lei”, a spus Blaga, la finalul şedinţei BPN.

    Blaga a mai declarat că cercetările pe luna martie arată că partidul este aproape de 50%, spre deosebire de alianţa aflată la guvernare, care este în jur de 30%.

    ”Am luat judeţ cu judeţ, constituirea Birourilor Executive, şi lucrurile merg, trebuie să recunoaştem, mult mai bine decât ne aşteptam. Sunt mai puţine judeţe decât degetele la o mână în care încă sunt unele discuţii, dar nu de netrecut. Le vom rezolva pas cu pas, implicându-se comisia de unificare, cum se prevede în protocolul de fuziune”, a mai arătat Vasile Blaga.

    El a precizat că în şedinţa BPN s-a stabilit ca preşedinţii celor mai importante două organizaţii, Organizaţia de Femei şi cea de Tineret din cele două partide, să participe la toate nivelurile Consiliilor Executive, cu drept de vot, nu doar consultativ, cum a fost până acum.

    De asemenea, s-a decis, la propunerea lui Mircea Ionescu Quintus, ca şedinţele BPN să aibă loc lunar şi ori de câte ori va fi nevoie de acum înainte, potrivit lui Vasile Blaga.

  • Ofertă pentru toate gusturile

    Noul partid, prezentat de Constantin drept „o alternativă la PNL şi chiar la PSD, un al treilea pol poli-tic“, ar urma să se poziţioneze ca partid de centru-dreapta, membru în grupul liberalilor europeni. Tot săptămâna trecută, senatorul Mircea Geoană a anunţat că la nivelul conducerii Noului Proiect Social Democrat, constituit împreună cu Marian Vanghelie, Valer Marian şi alţi disidenţi din PSD, s-a decis înfiinţarea unui nou partid de stânga, Partidul Social Românesc, ca răspuns la „grava deviere de la identitatea de stânga a PSD condus de Victor Ponta“. Conform lui Geoană, „PSR este duşmanul de-clarat al inegalităţilor şi al efectelor negative ale polarizării sociale, cât şi un aprig apărător al drep-turilor angajaţilor din sectorul public şi privat“.

  • Macovei, la lansarea partidului: M10 nu are funcţii, sacoşe cu bani sau contracte de oferit

    ”Nu suntem un val pe care trebuie să te urci. Dimpotrivă, avem în faţă un val, o clasă politică de hoţi, de minciună, avem în faţă un tsunami de corupţie, de hoţie din banii noştri. Noi de luptăm cu valul, noi nu suntem pe val. Noi suntem în faţa valului, în faţa tsunamiului, pe care vrem să îl distrugem, tot pentru tine, pentru ca banii furaţi să se întoarcă la tine. Veniţi cu noi, ca să ne luptăm cu valul. Nu avem funcţii de oferit, pentru că nu suntem pe val, nu avem bani de dat, nu avem sacoşe cu bani, nu avem contracte de dat. Haideţi cu noi, să luptăm cu valul de politicieni corupţi şi hoţi şi mincinoşi care îşi bat joc de România de 25 de ani şi o să-i învingem”, le-a spus ea celor care au participat la eveniment.

    Macovei a explicat că ”partidul M la puterea 10” nu este al treilea pol, ci singurul şi primul partid din România de dreapta cu adevărat, singurul partid care merge pe calea dreaptă.

    ”El nu este nimic din ce avem azi pe scena politică, niciuna din jumătăţile FSN, nu este nici noul PNL, nici vechiul PSD, nu are nimic de a face cu actuala clasă politică. De “n” ori, nu numai de 10 ori, de “n” ori cuvântul “merit”, cuvântul “modernizare”, cuvântul “muncă”, cuvântul “moralitate”, pentru că nu se poate face politică fără moralitate. Asta înseamnă, de fapt, “M”: înseamnă modernizarea României, bunăstarea României şi a românilor prin modernizare, înseamnă merit, înseamnă fiecare la locul lui pe meritul lui, înseamnă muncă, înseamnă că tu îţi administrezi banii câştigaţi cinstit, şi nu statul, înseamnă mediu, pentru că omul nu este călăul naturii, ci este protectorul naturii, şi înseamnă multe alte lucruri minunate, care, iată, încep cu “m”, de la “minune””, a adăugat Monica Macovei.

    Potrivit acesteia, viitorul partid va promova un stat minimal, care înseamnă un stat redus, cu o birocraţie redusă, cu o parte bugetară, cu un Guvern şi cu un Parlament reduse, cu o intervenţie cât mai mică, inclusiv în viaţa economică a ţării.

    ”Foarte multe ministere trebuie să dispară, foarte mult din aparatul bugetar trebuie să dispară şi să îşi găsească locuri de muncă în sistemul privat. Trebuie să rămânem numai cu acele funcţii esenţiale ale statului. În rest, libertate”, a conchis aceasta.

  • Deputaţii plecaţi din PP-DD înfiinţează Partidului Naţional Democrat

    “Astăzi am strâns 32.000 de semnături de susţinere pentru noul partid, în condiţiile în care potrivit legii, pentru înfiinţarea unui partid sunt necesare 25.000 de semnături. Luni la ora 10,00 vom depune la Tribunalul Bucureşti dosarul de înfiinţare a Partidului Naţional Democrat”, a precizat, joi, Fenechiu.

    Fenechiu a spus că deputaţii care aderă la acest partid sunt cei 10 care aparţin fostului grup al PPDD, arătând că nu au niciun membru la Senat, dar există disponibilitate şi deschidere pentru refacerea grupurilor parlamentare iniţiale.

    La sfârşitul anului trecut, cei mai mulţi deputaţi PPDD au părăsit acest partid, dar au decis să rămână în grupul parlamentar.

    La începutul sesiunii, Comisia juridică a Camerei a stabilit că grupul parlamentar nu se desfiinţează, având în componenţă 10 membri.

    Grupul parlamentar al Partidul Poporului- Dan Diaconescu (PP-DD) a solicitat, în 16 februarie, Biroului Permanent al Camerei să-şi schimbe denumirea în grupul “Democrat şi Popular”, iar conducerea Camerei a trimis cererea la Comisiile juridice şi de regulament.

    Daniel Fenechiu a explicat faptul că noul partid va avea o denumire diferită de cea a grupului parlamentar prin faptul că sunt în discuţii cu deputaţi care se consideră a fi mai apropiaţi de doctrina populară decât cea social-democrată.

    Potrivit lui Fenechiu, parlamentarii din PND nu vor fi în alianţă nici cu PSD, nici cu PNL, ci vor susţin punctual proiectele.

    Dintre deputaţii care vor face parte din PND sunt Liliana Mincă, Ştefan Burlacu, Tudor Ciuhodaru, Mihai Deaconu, Gabriela Anghel.

  • Deputaţii plecaţi din PP-DD înfiinţează Partidului Naţional Democrat

    “Astăzi am strâns 32.000 de semnături de susţinere pentru noul partid, în condiţiile în care potrivit legii, pentru înfiinţarea unui partid sunt necesare 25.000 de semnături. Luni la ora 10,00 vom depune la Tribunalul Bucureşti dosarul de înfiinţare a Partidului Naţional Democrat”, a precizat, joi, Fenechiu.

    Fenechiu a spus că deputaţii care aderă la acest partid sunt cei 10 care aparţin fostului grup al PPDD, arătând că nu au niciun membru la Senat, dar există disponibilitate şi deschidere pentru refacerea grupurilor parlamentare iniţiale.

    La sfârşitul anului trecut, cei mai mulţi deputaţi PPDD au părăsit acest partid, dar au decis să rămână în grupul parlamentar.

    La începutul sesiunii, Comisia juridică a Camerei a stabilit că grupul parlamentar nu se desfiinţează, având în componenţă 10 membri.

    Grupul parlamentar al Partidul Poporului- Dan Diaconescu (PP-DD) a solicitat, în 16 februarie, Biroului Permanent al Camerei să-şi schimbe denumirea în grupul “Democrat şi Popular”, iar conducerea Camerei a trimis cererea la Comisiile juridice şi de regulament.

    Daniel Fenechiu a explicat faptul că noul partid va avea o denumire diferită de cea a grupului parlamentar prin faptul că sunt în discuţii cu deputaţi care se consideră a fi mai apropiaţi de doctrina populară decât cea social-democrată.

    Potrivit lui Fenechiu, parlamentarii din PND nu vor fi în alianţă nici cu PSD, nici cu PNL, ci vor susţin punctual proiectele.

    Dintre deputaţii care vor face parte din PND sunt Liliana Mincă, Ştefan Burlacu, Tudor Ciuhodaru, Mihai Deaconu, Gabriela Anghel.

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • Cine este Eduard Raul Hellvig, politicianul nominalizat de Iohannis la şefia SRI

    Hellvig s-a născut pe data de 27 octombrie 1974 în Zalău. Din 1993 până în 1997 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din  Cluj-Napoca. În anul 2003 a obţinut doctoratul în Relaţii Internaţional la SNSPA, pentru ca în 2006 să absolve Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Universităţii Carol I.

    Tot în anul 2006, Eduard Raul Hellvig a devenit absolvent SES al Centrului European de Studii de Securitate “George C.Marshall”.

    Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

     

    În perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziţia de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. În perioada 1998-2000 a fost consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu şi al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu. El a făcut parte din staff-ul lui Mugur Isărescu în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia României.

    În 2004 a fost ales deputat de Bihor, ocupând în timpul mandatului funcţiile de secretar al Comisiei pentru Apărare şi cea de membru al Adunării Parlamentare a NATO. Hellvig a fost ales ca unul dintre primii europarlamentari ai României în anul 2006; în acest rol, el a făcut parte din Comisia de Comerţ Internaţional (INTA) şi Subcomisia pentru Securitate şi Apărare (SEDE).

    Din 2008 este membru al Partidului Naţional Liberal, în 2009 devenind consilierul preşedintelui PNL Crin Antonescu. În perioada 7 mai 2012 – 19 decembrie 2012, Hellvig a făcut parte din guvernul Ponta, conducând Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Mai mulţi deputaţi PSD vor ca un partid politic să poate fi constituit de doar trei membri fondatori

    Sturzu şi ceilalţi deputaţi PSD şu-au asumat, în calitate de iniţiatori, un proiect elaborat de un om de afaceri din Târgu-Mureş, Dan Maşca, proiect susţinut şi de europarlamentarul Monica Macovei.

    ”Depun azi, alături de iniţiatorul de facto al acestei legi, Dan Maşca, o iniţiativă le modificare a Legii partidelor prin care în România vor putea fi constituite partide din doar trei persoane. Cred că această lege poate aduce oameni noi în politica din România şi cred că va servi cetăţenilor, astfel încât fiecare cetăţean să se poate conecta cu politica din România”, a spus Sturzu.

    ”Acest proiect a fost semnat de zece colegi din PSD şi este susţinut public de Monica Macovei, Klaus Iohannis, Victor Ponta. Îmi doresc şi am încredere că va trece repede prin Parlament”, a adăugat Sturzu.

    Iniţiativa legislativă modifică Legea partidelor politice nr 14/2003, abrogând, printre altele , prevederea potivit căreia pentru înregistrarea partidelor politice este necesară depunerea la Tribunalul Bucureşti a unei liste care trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.

    Totodată, iniţiativa legislativă propune, totodată, şi modificarea condiţiilor de dizolvare a unui partid politic.

    Iniţiatorii consideră că prin adoptarea acestori modificări va fi încurajată participarea politică a cetăţenilor prin crearea partidelor „de jos în sus”, dar şi prin stimularea activismului politic la nivel local.

  • Ponta, despre intenţia lui Ghiţă de a-şi face partid: E proiectul lui, eu voi face politică în PSD

    ”E proiectul lui (n.r.: al lui Sebastian Ghiţă). Eu am fost întotdeauna numai în PSD şi aici voi face politică”, a răspuns Ponta.

    Întrebat dacă îi e teamă că vor pleca mulţi social-democraţi din PSD, Ponta a răspuns: ”Nu. Mi-e teamă de un singur lucru: că nu o să înţelegem ce aşteaptă alegătorii de la noi”.

    ”Dacă înţelegem acest lucru şi dacă înţelegem că în 2016 bătălia noastră politică e pentru cine guvernează mai bine – noi sau domnul Blaga, domnul Orban, domnul Atanasiu – cred că vom câştiga şi în 2016”, a adăugat Ponta.

    Fostul social-democrat Sebastian Ghiţă a anunţat duminică seară, la România TV, că va înfiinţa un nou partid de stânga, din luna ianuarie urmând să înceapă strângerea de semnături în acest sens.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a comentat, duminică, seara, într-un interviu acordat Realitatea.net, ”prietenia sa cu Sebastian Ghiţă”.

    Întrebat dacă această prietenie nu îi dăunează imaginii, Ponta a spus: ”Ca imagine da. Şi tocmai de aceea ne-am şi despărţit. Dar altfel ce să spun..(..) Tocmai aia i-am şi spus: dacă eşti prietenul meu, îmi faci rău”.