BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Ce lasă în urmă guvernul Grindeanu. Ce a făcut bine şi ce a făcut prost

    A avut o viaţă scurtă – doar şase luni. Doar guvernul Ungureanu, demis şi el în 2012 tot prin moţiune de cenzură, a avut o viaţă mai scurtă, de doar trei luni, informeaza Ziarul Financiar

    Cu toate acestea, a fost un guvern – numit de presă guvernul Dragnea-Grindeanu – care s-a mişcat rapid să pună în aplicare programul de guvernare şi luat decizii care au stimulat eco­nomia (o creştere record de 5,6% în T1), chiar dacă unele contestate. Guvernul s-a con­centrat excesiv pe măsurile sociale, neglijând complet investiţiile publice – un minus de 28% în primele patru luni din an, an/an. Nu a făcut nimic pe frontul abosorbţiei fondurilor UE, nu a acreditat agenţii de management şi nu a pus la punct Fondul Naţional de Dezvoltare. Dar a rezolvat problema vaccinurilor, iar în scurtul său mandat angajările au continuat să crească, în vreme ce investiţiile străine, atrase de avântul economic record, au făcut un salt de 49% în primele patru luni din an.

     

  • 14 miniştri ai Guvernului Grindeanu, demis ieri în Parlament, au depus cereri de retragere a DEMISIEI.

    Primii cinci miniştri care şi-au cerut anularea sunt: Mihai Tudose (Economie), Toma Petcu (Energie), Sevil Shhaideh (Dezvoltare), Ana Birchall (Afaceri Europene), Andreea Păstârnac (Românii de Pretutindeni).

    Tudorel Toader, ministrul în exerciţiu al Justiţiei, a declarat, joi, că demisia sa devine irevocabilă pe 30 iunie, dată până la care speră că va exista un nou Executiv.

    “Tot timpul eu am spus că voi asigura interimatul, îmi voi îndeplini atribuţiile până în ultimul minut. Este un articol 6 din legea 90 care prevede că demisia devine irevocabilă la 15 zile de la momentul depunerii la Guvern. Asta înseamnă că eu mi-am depus demisia pe 15 unie, devine irevocabilă pe 30 iunie. Înseamnă că după 30 iunie nu mai pot retrage demisia dar nu înseamna şi o încetarea a mandatului interimatului. (..) Eu am deplina covingere a faptului că până la 30 iunie vom avea un nou guvern”, a declarat ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Tudorel Toader.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Ce lasă în urmă guvernul Grindeanu, demis ieri în Parlament de propriul partid prin moţiune de cenzură. Plusurile şi minusurile Guvernului Grindeanu

    A avut o viaţă scurtă – doar şase luni. Doar guvernul Ungureanu, demis şi el în 2012 tot prin moţiune de cenzură, a avut o viaţă mai scurtă, de doar trei luni, informeaza Ziarul Financiar

    Cu toate acestea, a fost un guvern – numit de presă guvernul Dragnea-Grindeanu – care s-a mişcat rapid să pună în aplicare programul de guvernare şi luat decizii care au stimulat eco­nomia (o creştere record de 5,6% în T1), chiar dacă unele contestate. Guvernul s-a con­centrat excesiv pe măsurile sociale, neglijând complet investiţiile publice – un minus de 28% în primele patru luni din an, an/an. Nu a făcut nimic pe frontul abosorbţiei fondurilor UE, nu a acreditat agenţii de management şi nu a pus la punct Fondul Naţional de Dezvoltare. Dar a rezolvat problema vaccinurilor, iar în scurtul său mandat angajările au continuat să crească, în vreme ce investiţiile străine, atrase de avântul economic record, au făcut un salt de 49% în primele patru luni din an.

     

  • Grindeanu: “Sper să nu ajungem peste 6 luni într-o situaţie similară”

    “PSD nu înseamnă Liviu Dragnea, nici Sorin Grindeanu; partidul trebuie să rămână unit”, a mai spus el. “Sper din tot sufletul ca în 6 luni de zile să nu ajungem într-o situaţie similară; România nu ar merita aşa ceva”, a spus primul ministru. “Eu am făcut ceea ce am crezut şi ceea ce cred în continuare că este mai bine. Am ales calea grea, să nu fac compromisuri şi să nu accept înţelegeri oculte, să nu negociez cu nimeni. Am ales să îmi fac datoria până la capăt într-un mod transparent şi onest. Faptul că toată această nebunie politică ar putea duce la pierderea guvernării de către PSD, iar aceste lucruri au fost riscate de cei care le-au făcut.”

  • Moţiunea de cenzură, votată miercuri în plen. Care sunt ultimele calcule ale celor două tabere

    Social democraţii şi reprezentanţii ALDE spun că au majoritate fără niciun fel de emoţie. ”Avem o cifră pe care v-am spus-o. Este cu vârf şi îndesat o majoritate necesară ca moţiunea să treacă. (…) Am făcut şi socoteala inversă. Ştim şi care sunt care sunt cei care vor vota împotriva moţiunii, deci ne-am asigurat că lucrurile sunt în regulă”, a venit răspunsul, cu o zi înainte de vot, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu.

    Cei care puteau să joace un rol decisiv, aleşii UDMR, nu vor fi în sală la votul moţiunii. Toate negocierile au picat odată cu retragerea proiectelor din dezbatere, în cursul zilei de marţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moţiunea de cenzură, votată miercuri în plen. Care sunt ultimele calcule ale celor două tabere

    Social democraţii şi reprezentanţii ALDE spun că au majoritate fără niciun fel de emoţie. ”Avem o cifră pe care v-am spus-o. Este cu vârf şi îndesat o majoritate necesară ca moţiunea să treacă. (…) Am făcut şi socoteala inversă. Ştim şi care sunt care sunt cei care vor vota împotriva moţiunii, deci ne-am asigurat că lucrurile sunt în regulă”, a venit răspunsul, cu o zi înainte de vot, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu.

    Cei care puteau să joace un rol decisiv, aleşii UDMR, nu vor fi în sală la votul moţiunii. Toate negocierile au picat odată cu retragerea proiectelor din dezbatere, în cursul zilei de marţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă de urgenţă a conducerii PSD cu parlamentarii partidului, după refuzul UDMR de a susţine moţiunea de cenzură

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a anunţat marţi că aleşii formaţiunii nu vor participa la şedinţa de miercuri în care se va da votul pe moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Grindeanu. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România s-a reunit la ora 11.30 în şedinţă pentru reevaluarea protocolului cu PSD, după ce mai multe proiecte ce vizau comunitatea maghiară au fost retrase de pe ordinea de zi, iar comisiile de la Camera Deputaţilor au fost anulate.

    ”Nu ne-am certat, nu ne-au tras de haine, de păr. Niciuna dintre taberele PSD nu ne-au convins”, a declarat Kelemen Hunor.

    Decizia privind neparticiparea la votul de miercuri a fost luată în unanimitate în şedinţa de urgenţă convocată de UDMR. Hunor a declarat că, indiferent de discuţiile viitoare, această decizie este definitivă şi nu se va schimba.

    ”Vreau să văd ce e mâine şi cum va merge ţara mai departe. Dacă nu era vorba de ţară, de săptămâna trecută nu m-aş opri din râs”, a spus preşedintele UDMR. Acesta a completat că într-o democraţie sănătoasă nu trebuie să fie toată lumea la putere şi că e nevoie şi de Opoziţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputat PNL Viorica Cherecheş: Şcoala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie

    „Un număr uriaş de copii care şi-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în şomeri de lungă durată după ani buni de studiu. Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de Bacalaureat.  Instituţia fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluţie şi cunoaştere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învăţământ la celălalt. Din păcate acest lucru se întâmplă la fiecare generaţie”, a precizat deputatul.

    În urma statisticilor realizate la nivel naţional, situaţia cunoştinţelor acumulate de elevi este dezastruoasă. Memorează mecanic şi nu ştiu să aplice ceea ce au învăţat.

    “Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internaţional, 40%   dintre copiii români de 15 ani nu au cunoştinţe şi abilităţi minime care să le permită să înţeleagă un text sau să facă un raţionament matematic ori ştiinţific elementar.

    Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obţinute la  Evaluarea Naţională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înţeleagă un text pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raţionament matematic aplicând teoria învăţată”, a mai adăugat Viorica Cherecheş.

    Situaţia este una gravă deoarece cunoştinţele care nu sunt aprofundate nu pot fi valorificate de elevi, astfel că se crează un decalaj între copiii care studiază în aceeaşi clasă.

    “Elevii care iau note mici la Evaluarea Naţională ajung din cauza mediilor la liceele tehnologice şi nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de Bacalaureat. Pentru că nu au noţiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia aşa cum prevede programa  şcolară. Intervenţia trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăţi ar trebui să primească ajutor pentru a ţine pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulerior din acest decalaj” , a mai spus parlamentarul.

  • Deputat PNL Viorica Cherecheş: Şcoala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie

    „Un număr uriaş de copii care şi-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în şomeri de lungă durată după ani buni de studiu. Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de Bacalaureat.  Instituţia fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluţie şi cunoaştere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învăţământ la celălalt. Din păcate acest lucru se întâmplă la fiecare generaţie”, a precizat deputatul.

    În urma statisticilor realizate la nivel naţional, situaţia cunoştinţelor acumulate de elevi este dezastruoasă. Memorează mecanic şi nu ştiu să aplice ceea ce au învăţat.

    “Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internaţional, 40%   dintre copiii români de 15 ani nu au cunoştinţe şi abilităţi minime care să le permită să înţeleagă un text sau să facă un raţionament matematic ori ştiinţific elementar.

    Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obţinute la  Evaluarea Naţională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înţeleagă un text pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raţionament matematic aplicând teoria învăţată”, a mai adăugat Viorica Cherecheş.

    Situaţia este una gravă deoarece cunoştinţele care nu sunt aprofundate nu pot fi valorificate de elevi, astfel că se crează un decalaj între copiii care studiază în aceeaşi clasă.

    “Elevii care iau note mici la Evaluarea Naţională ajung din cauza mediilor la liceele tehnologice şi nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de Bacalaureat. Pentru că nu au noţiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia aşa cum prevede programa  şcolară. Intervenţia trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăţi ar trebui să primească ajutor pentru a ţine pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulerior din acest decalaj” , a mai spus parlamentarul.

  • Un celebru actor laudă Brexitul: “Mai bine un patron sărac decât un servitor bogat”

    Actorul a spus că procesul se va termina cu bine, spunând că ar prefera să fie “un patron sărac” decât un “servitor cu bani”.

    “Am votat în favoarea Brexit, pentru că nu a fost despre rasism, imigrare sau alte subiecte similare; a fost despre libertate”, a declarat actorul celor de la Daily Mail. “În politică vei merge întotdeauna în zone în care nu ai mai fost, prin urmare te vei rătăci şi te vei lupta să-ţi găseşti drumul, dar în cele din urmă va fi bine.”

    Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă cea mai mare pierdere de control asupra suveranităţii, afirmă preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, avertizând că britanicii au fost induşi în eroare de politicienii naţionalişti şi pledând pentru consolidarea solidarităţii în UE.

    “Este o concepţie greşită să se creadă că ieşirea Marii Britanii din UE va conduce la restabilirea completă a controlului asupra suveranităţii”, a declarat Steinmeier în Parlamentul European, afirmând că cetăţenii britanici au fost induşi în eroare de mişcările naţionaliste.


    Parlamentul European a stabilit deja, prin vot majoritar, principalele linii de negociere privind ieşirea Marii Britanii din UE, refuzând ca un acord privind viitoarea relaţie cu această ţară, în special una comercială, să poată fi încheiat înainte ca Londra să se retragă din Bloc.

    Reuniţi în şedinţă plenară la Strasbourg, eurodeputaţii au adoptat, cu 516 voturi pentru şi 133 împotrivă, o rezoluţie care stabileşte mai multe “linii roşii” care trebuie urmărite în cadrul negocierilor privind Brexit, scrie Le Figaro.