Tag: microsoft

  • Sfarsitul erei lui Bill Gates

    In fata unei sali pline a Venetian Hotel din Las Vegas, intr-un discurs catalogat de cei prezenti drept premergator celui in care isi va anunta formal retragerea de la Microsoft, Bill Gates a vorbit despre viitorul tehnologiei.

    "De cand am inceput sa vorbesc despre <era digitala> in 2001, viteza cu care tehnologia digitala a devenit centrala in modul cum lucram, invatam si ne distram a fost surprinzatoare", a declarat Gates la Consumer Electronics Show (CES), unul din cele mai mari evenimente de profil.

    "In multe privinte insa, suntem doar la inceputul transformarii pe care tehnologiile software o vor permite. Pe parcursul urmatoarei <ere digitale> tehnologia ne va face viatile mai bogate, mai conectate, mai profunde si mai implinite in moduri mai incitante", a continuat Gates. O parte importanta a mesajelor a facut referire la asa numitele "interfete naturale". Chairman-ul Microsoft a lasat sa se inteleaga ca aceasta e o directie importanta a companiei, oferind exemplul noii versiuni a serviciului TellMe, o platforma ce permite utilizarea dispozitivelor mobile folosind comenzi vocale asemenea dialogului intre doua persoane. Din acelasi registru de tehnologii, Bill Gates a amintit acordul cu producatorul auto Ford. Incepand cu 2009, toate masinile Ford ar putea fi dotate cu software de la Microsoft.

    Un alt parteneriat important anuntat la CES este cel semnat cu NBC Universal si are ca obiect difuzarea olimpiadei de la Beijing din acest an pe site-ul msn.com. Spectatorii online vor avea la dispozitie 3600 de ore de acoperire in direct a acestui eveniment.

    Oficialul Microsoft a inaintat si o cifra a vanzarilor de sisteme de operare Windows Vista vandute pana acum, 100 de milioane de licente.
    Speech-ul lui Gates a fost presarat de clipuri video in care era aratat in sala de exercitii fizice sau conducand masina. Totodata, dialogurile prin teleconferinta in care cerea vocalistului de la formatia U2 sa ii ofere un loc in formatie, cel cu candidatul democrat Barack Obama sau interpretarea unei bucati muzicale alaturi de chitaristul formatiei Guns N’Roses au smuls zambete si aplauze audientei.

    Bill Gates urmeaza sa se retraga din activitatea de zi cu zi la Microsoft in iulie, in favoarea proiectelor caritabile, dar va pastra functia de chairman al gigantului software pe care l-a fondat in 1975.

  • Olandezul de la Microsoft

    Franke a fost director general al operatorului ucrainean de telefonie mobila UMC si este o figura cunoscuta in comunitatea de afaceri din Kiev. Cu o experienta de 25 de ani in industria de comunicatii, Franke si-a inceput activitatea in spatiul ex-sovietic in 1994, cand a inceput sa dezvolte operatiunile din Rusia ale Ericsson.

    Ulterior, a fost responsabil de toate activitatile de comunicatii mobile ale operatorului Golden Telecom. Franke a declarat ca industriile IT si telecom intampina aceleasi provocari si ca legaturile dintre ele devin din ce in ce mai stranse.

    In anul financiar 2007, biroul din Ucraina al Microsoft a obtinut o crestere de 40%. Daca in urma cu patru ani aici lucrau sase persoane, in prezent numarul acestora a ajuns la 100.

  • Firefox, aliat sau pion al Google?

    Firefox este cel mai popular browser alternativ de la Netscape incoace, avand aproape de trei ori mai multi utilizatori decat Safari-ul celor de la Apple; are 15-20% din piata globala de browsere si procentaje chiar mai ridicate in Europa si in randul pasionatilor de tehnologie. O parte din atractia fata de Firefox deriva din originile sale ca initiativa non-profit, o revolutie impulsionata de oameni si care implica browser-ul de web, tehnologie de baza pentru internet. De asemenea, deoarece codul sursa era public, Firefox a putut profita de creativitatea dezvoltatorilor; ei sunt incurajati sa-l imbunatateasca, fie cu aplicatia de blocare a reclamelor de pe site-urile de publicitate – una dintre cele mai populare extensii – sau prin crearea de „skin“-uri care sa personalizeze fata browser-ului.

    Dar in incercarea de a se folosi de acest succes, Fundatia Mozilla a ajuns sa semene mai mult cu un start-up din Silicon Valley finantat de investitori si mai putin cu un atelier al colaborarii intre programatori anonimi. Siobhan O’Mahony, profesor asistent la Scoala de Management a Universitatii Davis din California, numeste Mozilla „primul proiect open-source corporatist“.

    Fundatia a folosit o divizie comerciala, Corporatia Mozilla, pentru a strange zeci de milioane de dolari din drepturi de autor de la companii ce au creat motoare de cautare si care doreau pozitionari mai avantajoase in browser-ul ei. Si prin strangerea acelor bani ca rezerva de razboi pentru a concura cu giganti ca Microsoft si Apple, fundatia s-a indepartat, cel putin temporar, de la activitatile tipice ale unei organizatii non-profit. „Comunitatea Mozilla a fost putin hibrida in ce priveste integrarea investitiilor publice si private – in privinta asta istoria sa este de-a dreptul unica“, a spus O’Mahony.

    Pana acum, numerosii contributori ai Firefox par multumiti cu succesul sau financiar. Intrebarea mai importanta e ce va face Mozilla cu toti acesti bani. Potrivit datelor financiare ale Mozilla pentru 2006, recent publicate, fundatia are active de 74 de milioane de dolari, grosul fiind investiti in fonduri mutuale si alte operatiuni asemanatoare, iar anul trecut a avut venituri de 66 de milioane de dolari. Circa 85% din acele venituri au venit dintr-o singura sursa, Google, care are un contract de drepturi de autor cu Firefox.
    In pofida veniturilor generoase, Fundatia Mozilla a oferit in 2006 sub forma de granturi putin sub 100.000 de dolari (potrivit raportului auditat) sau 285.000 de dolari (potrivit declaratiilor Mozilla). In acelasi an, i-a platit directoarei executive a corporatiei, Mitchell Baker, peste 500.000 de dolari sub forma de salarii si alte beneficii (Baker este totodata si presedinta fundatiei).

    Mitchell Baker, o avocata care lucreaza pentru companiile din Silicon Valley inca de la mijlocul anilor ’90, a comentat ca pachetul ei salarial este „inca un exemplu despre caracterul hibrid al Mozilla“, adaugand ca suma o face sa para „un copilas amarat“ in comparatie cu liderii altor companii la fel de influente din Silicon Valley. Baker spune ca de fapt comunitatea, nu finantarea de la Google a facut din Firefox un mare jucator in acest domeniu. „Mozilla are succes pentru ca avem acest public imens caruia ii pasa de ea“, spune ea. „Piesa de baza care tine Mozilla independenta fie si de o singura sursa de venit, ca Google, este acest public divers“. Si adauga: „Nicio gramada de bani nu ne-ar fi permis sa atingem succesul pe care il avem acum“. Apoi, referindu-se la Microsoft: „Nu putem sa cheltuim mai mult decat ei“.

    Evolutia Firefox poate fi privita ca o extensie a razboiului dintre Netscape si Microsoft de la jumatatea anilor ’90. Dupa ce Microsoft a acaparat o mare parte din piata, Netscape a decis in 1998 sa-si faca public codul sursa si imediat dezvoltatorii au acceptat provocarea. In 2003, AOL, care cumparase Netscape, a oferit codul de browser nou-createi Fundatii Mozilla si pana in noiembrie 2004 a fost lansata prima versiune de Firefox. La vremea respectiva a fost promovata ca ilustrare a catorva principii – sa fie usor de utilizat, sa functioneze pe sisteme de operare diferite si sa fie mai sigura. Corporatia a fost creata in 2005.

    Celalalt avantaj al browser-ului, nedeclarat, insa impartasit cu celelalte proiecte open-source, a fost ONM: Orice, dar Nu Microsoft. „Firefox este capabil sa se adreseze unor categorii de public diferite. Nu pe toata lumea intereseaza ca standardele internetului sa ramana deschise, dar multi se tem ca daca Firefox pierde cota de piata, atunci standardele internetului ar putea ajunge apanajul Microsoft“, a scris intr-un e-mail O’Mahony.

  • Invatati toate neamurile

    Isi fac singuri programul, au bugete mari la dispozitie, conduc masini de serviciu puternice, sunt subordonati doar directorului general, iar eficienta actiunilor lor poate fi apreciata doar la mult timp dupa ce au avut loc. Si mai au nevoie de un om in echipa. Este vorba de cinci oameni ai Microsoft Romania, dintre care cel mai tanar are 25 de ani. Pentru oamenii din exterior cu care se intalnesc au carti de vizita cu functii obisnuite pentru o companie ce vinde software. Bogdan Musat, de exemplu, liderul echipei, este developer & platform group manager. Dar colegii lor de serviciu ii cunosc sub titulatura lor de uz intern, cea de evanghelisti ai Microsoft.

    Un exemplu de activitate curenta a acestor evanghelisti este participarea la intalniri ale entuziastilor „open source“, cei ce folosesc si realizeaza la randul lor programe care sunt distribuite in principal gratuit si pe care oricine e liber sa le modifice dupa bunul plac, in functie de nevoi. Un contrast evident cu modelul traditional de business al Microsoft. In asemenea cercuri, nu putini dintre programatori vad Microsoft drept inamicul public numarul unu. „Nu mergem acolo sa ne facem reclama, ci ca sa corectam eventualele prejudecati nefondate despre produsele Microsoft, un fel de lobby“, explica Todi Pruteanu, unul dintre evanghelisti. Nu e deloc un lucru usor. E ca si cum un dinamovist s-ar infiltra la o intalnire a suporterilor Stelei si in momentul cand s-ar vorbi de rau de „cainii rosii“, ar apara echipa. In restul timpului, Pruteanu trebuie sa fie cat mai aproape de mediul academic, prin intalniri cu studenti de la facultatile tehnice sau profesori, persoane care in viitor vor dezvolta programe software. Miza este ca o vor face mai ales pe platforme Microsoft, daca predica evanghelistului va convinge publicul; daca nu, vor alege o alta, open source.

    Din echipa condusa de Bogdan Musat, alaturi de Pruteanu (evanghelistul pentru mediul academic) fac parte alti trei evanghelisti: unul pastreaza legatura cu partenerii – firme ce lucreaza cu produsele Microsoft, altul cu comunitatea de dezvoltatori software care cresc numarul aplicatiilor ce pot fi utilizate intr-un mediu Windows si un al treilea cu administratorii de sistem, cei ce intretin retelele de calculatoare intr-o organizatie. Fapt nu foarte cunoscut, Microsoft Romania are evanghelisti de cinci ani, la inceput doar doua persoane avand aceasta functie, ulterior casta largindu-se.

    La nivel mondial, Microsoft are acum in jur de 1.000 de evanghelisti. Iar conceptul e folosit de multe dintre companiile din domeniul IT si in special de cele cu afaceri in internet. Google, de exemplu, are o echipa de evanghelisti condusa de „parintele internetului“, Vinton Cerf, numit asa pentru contributia pe care a avut-o in dezvoltarea unor standarde in perioada de inceput a internetului. Dar evanghelistii nu fac lobby pentru o singura companie. Guy Kawasaki, unul dintre cei mai cunoscuti evanghelisti internet, promoveaza servicii de web nou aparute si pe antreprenorii din spatele acestor start-up-uri.

    Definitia lui pentru acest termen e din cele mai acceptate. „Evanghelismul inseamna procesul prin care cineva reuseste sa convinga alte persoane sa creada intr-un produs sau o idee la fel de mult ca acela care le sustine. Inseamna sa-ti vinzi visul utilizand inflacarare, entuaziasm, curaj, vise si viclenie“, spune Guy Kawasaki, autorul unei carti pe aceasta tema intitulata „Selling the Dream“, carte aparuta in 1991 la editura HarperCollins. Intr-una din putinele insemnari care se refera la perioada cand era evanghelist al Apple si raspundea direct in fata CEO, Steve Jobs, Kawasaki isi aduce aminte de tratamentul special de care beneficia in acea perioada. De exemplu, de fiecare data cand trebuia sa calatoreasca in alt oras cu avionul, ii era asigurata intotdeauna clasa intai. Alte companii ce au in structura organizatorica titulatura de evanghelist sunt Adobe, eBay, Oracle, Paypal, Sun Microsystems si Yahoo!.

    In Romania, aceste companii fie nu sunt reprezentate direct, fie nu au evanghelisti. In afara de Microsoft insa, Vodanet, unul dintre editorii online ai mai multor site-uri romanesti, a ales sa foloseasca beneficiile pe care le-ar putea aduce un evanghelist. Mirela Ciucur era pana in februarie business development manager al acestei companii. Acum jumatate de an a trebuit sa-si schimbe cartile de vizita pentru a se recomanda drept „Chief internet Evangelist“. Scopul ei – sa fie in permanenta legatura cu oamenii ce lucreaza in online, fie si de la concurenta, de a crea o comunitate care sa impulsioneze dezvoltarea internetului in Romania. Una dintre initiativele ei a fost inceperea unor intalniri periodice intre oamenii din industrie, evenimente numite „e-vangelist“. „Mi-am asumat acest rol pentru ca vad internetul ca pe o industrie avangardista si o forma de media vizionara“, se explica Mirela Ciucur, contestata in industria online la vremea cand a preluat functia, pe motiv ca nu-i cunoscuta nici cu vreun blog propriu, nici cu vreun site pe care sa-l fi lansat. „Numirea mea in acest post a fost facuta nu atat prin prisma experientei de internet, ci prin prisma credintei pe care o am in internet si a atitudinii pozitive care ma caracterizeaza“, a replicat reprezentanta Vodanet pe site-ul companiei.

    Din punctul de vedere al evanghelistilor tehnici din Romania – cei ai Microsoft – rolul unui om cu o astfel de titulatura este de a asigura „vanzarile de poimaine“. „Suntem totusi o firma care trebuie sa-si puna in valoare investitiile“, spune Zoli Herczeg, omul aflat cel mai aproape de procesul vanzarii, avand sub atentie dezvoltatorii de programe – cei care cumpara produse Microsoft pentru a construi pe aceasta platforma. Dar poate cel mai important rol al echipei este de a reusi sa se confunde cu mediul unde isi desfasoara activitatea si de a ajunge astfel sa anticipeze directiile in care converg nevoile comunitatii Microsoft – si industria odata cu ele. O activitate foarte importanta pentru gigantul software. Doar daca ne gandim la faptul ca departamentul evanghelistilor e un stat in stat, nefiind incadrat unei alte directii si ca Silviu Hotaran, directorul general al companiei in Romania, este la randul lui evanghelist. Dar nici in cazul lui nu veti citi asta pe cartea de vizita.

    Uber-evanghelistii

    Statutul de fosti sau actuali angajati ai unei companii de IT s-a transformat, in cazul unora dintre evanghelistii tehnici, intr-un soi de calitate de apostoli ai cauzei internetului si ai tehnologiei informatice in general. Scopul lor nu e de a influenta opiniile unei comunitati delimitate, ci pe cele ale unui public global.
    Guy Kawasaki

    Cei mai multi il crediteaza pe absolventul Universitatii Stanford nascut in Hawaii ca fiind primul evanghelist IT. In cartea sa „The Art of the Start and How to Drive Your Competition Crazy“ sunt delimitate practic primele concepte ale acestui tip de marketing. Functia a purtat-o oficial doar 4 ani, in perioada cand lucra pentru Apple si trebuia sa evanghelizeze marca in randul producatorilor de software si hardware. Acum este managing director la Garage Technology Ventures, o firma de intermediere intre antreprenori si fonduri de investitii si un influent speaker si blogger.
    Vinton Cerf

    Acum doi ani, Cerf a fost angajat de Google ca vicepresedinte si chief internet evangelist, lucrand alaturi de CEO Eric Schmidt la promovarea serviciilor companiei. Alaturi de Robert Kahn, Cerf a inventat practic standardul de transmitere a informatiilor pe internet prin alocarea de adrese IP. Sarcina lui era pur si simplu sa convinga 5,6 miliarde de oameni sa foloseasca internetul. Intr-un interviu acordat New York Times, Cerf declara ca dispozitivele mobile si nu calculatoarele vor fi cele care ar putea implini o astfel de misiune.
    Robert Scoble

    A devenit celebru din functia de evanghelist al Microsoft, pe care a parasit-o anul trecut. Comunitatea IT ii acorda lui Scoble meritul de a fi generat multe dintre articolele pozitive in presa despre Microsoft, prin comunicarea intermediata de Scobleizer.com. In articolul de pe acest blog prin care-si anunta plecarea, Scoble spune ca va ramane in continuare un fan al Microsoft si multumeste companiei care i-a oferit incredere. O masura a ei: cardul bancar de serviciu, despre ale carui cheltuieli Scoble spune ca nu a fost vreodata chestionat.

  • Microsoft a dat lovitura

    Tranzactia saptamanii trecute i-a apartinut companiei Microsoft, care a cumparat 1,6% din reteaua de socializare online Facebook pentru fabuloasa suma de 240 de milioane de dolari (168 mil. euro), ceea ce evalueaza compania fondata de studentul Mark Zuckerberg la 15 miliarde de dolari (10,5 mld. euro). Sensul achizitiei nu sta atat in plusul de prestigiu (Microsoft a reusit sa cumpere acolo unde n-au reusit Yahoo! ori Google) sau intr-un eventual castig imediat de pe urma Facebook, cat in tezaurul bazei de date cu utilizatori ai retelei (Microsoft conteaza pe o perspectiva de 200 si chiar 300 de milioane de membri) si in drepturile exclusive de a vinde publicitate pe Facebook pana in 2011.

  • Microsoft, varianta online

    Gigantul fondat de Bill Gates a gasit o metoda ceva mai pe gustul internautilor pentru a-si promova noile produse si versiunile beta ale programelor. Compania americana a lansat un site cu nume sugestiv – The Insider Club – prin care mai face un pas catre strategia directa de comunicare cu consumatorii impusa pe piata de rivalii Google sau Yahoo!.

    Gazda clubului nu este Bill Gates, ci un personaj feminin virtual care prezinta cateva dintre noutatile pe care le aduce acest pas al Microsoft in „era Live“, cum numeste compania strategia de a se orienta spre produse disponibile online. Conceptul site-ului aduce cumva cu cel al Google Labs, unde poti gasi ultimele programe lansate de Google in variante beta pentru a fi testate de public. Totusi, Microsoft pare sa aduca mai multa functionalitate prin acest site, iar programele beta, chiar daca in sine se pot descarca la fel de usor ca si cele ale Google, iti lasa impresia ca le castigi, nu ca le obtii gratis.

    Concret, prin interactivitatea cu utilizatorul, sunt grupate mai multe programe beta in 4 pachete, care, la fel ca nivelurile unui joc video, pot fi accesate numai succesiv. Primul pachet, care contine o versiune de Messenger si care ii cere utilizatorului sa-si personalizeze pagina Windows Live, este descarcabil imediat. Al doilea pachet de programe poate fi descarcat doar dupa ce au fost indeplinite cerintele din primul pachet si tot asa pana la ultimul dintre ele care cuprinde videoclipuri de la Cupa Mondiala si un concurs la care premiul consta in bilete la turneul de tenis de la Wimbledon.

    De fapt, sunt premii la fiecare pas, de la stickere pentru telefonul mobil la telefoane VoIP care pot fi folosite impreuna cu MSN Messenger. Este drept insa ca sansele de a le castiga sunt probabil mai mici decat la Loto, daca ne gandim ca mai mult de 90% din calculatoarele lumii ruleaza Windows si deci nu au nici o restrictie in a participa la aceste concursuri.

    Si chiar daca Bill Gates a anuntat ca isi va dona cea mai mare parte a averii, site-ul acesta nu este unul de caritate. Este inca o dovada ca planurile de a face trecerea catre continutul online se materializeaza. Toata interfata este intr-adevar user-friendly, cu personaje animate care iti explica fiecare detaliu, o grafica simpla si o structura usor de inteles.

    Din punctul de vedere al utilizatorilor, exista si minusuri. Cu siguranta e tentant sa ai parte de cele mai recent lansate programe, insa algoritmul de download nu este dintre cele mai directe. In plus, este foarte probabil ca nu vei putea folosi programul de care ai intr-adevar nevoie fara a-ti instala mai intai alte cateva cu care nu ai ce face.