BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Între preţurile celor mai comercializate medicamente există diferenţe între farmacii de la 0 la 50%

    Diferenţa de preţ în farmacii între medicamentele cu cele mai mari vânzări din Ro­mâ­nia este de la 0 la 50%, arată o analiză a ZF pe baza da­telor preluate din farmacii. Astfel, chel­tuiala conform bonului fiscal pentru Nurofen, Aspenter şi Parasinus, cele mai vândute medicamente din punctul de vedere al volumului, evoluează între 26,10 lei în reţeaua Catena şi 37,47 de lei în reţeaua Sensiblu.

    Ziarul Financiar a comparat preţurile de la şase reţele de farmacii (Sensiblu, Help Net, Catena, Belladonna, Centrofarm, Dona) reprezentative pentru Bucureşti, pentru trei produse (Nurofen pentru Dureri 200 mg, Aspenter Terapia 75 mg şi Parasinus Europharm), pentru a realiza un index al preţurilor acestor pastile. Nurofen, produs de Reckitt Benckiser, este pentru durere, Aspenter este în portofoliul Terapia Cluj şi este din aria cardiovasculară, iar Parasinus este fabricat de Europharm Braşov şi este pentru răceală.

    În cadrul demersului, ZF a solicitat preţurile de la şase reţele, însă numai Dona a trimis preţurile solicitate. Pentru certificare au fost cumpărate şi produsele. Preţurile se referă la produse vândute clienţilor care nu deţin carduri de fidelitate.

    Sensiblu, Help Net, Catena, Bella­donna, Cen­trofarm, Dona au împreună peste 430 de farmacii numai în Bucureşti, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul celor 1.079 de unităţi, arată un calcul al ZF pe baza informaţiilor comunicate, a celor existente pe site-urile proprii şi a datelor de pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate a Munici­piului Bucureşti (CASMB).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce aruncă românii zeci de milioane de euro pe medicamente cumpărate degeaba

    de RĂZVAN MUREŞAN
    CAM 87% DINTRE ROMÂNI AU LUAT CEL PUŢIN O DATĂ PASTILE ANUL TRECUT FĂRĂ SĂÎN-TR-EBE MEDICUL, se arată
    într-un studiu realizat anul trecut de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Lipsa de timp, încrederea în propriile cunoştinţe şi campaniile de marketing agresive de la televizor îi determină pe bolnavi să sară peste avizul specialistului şi să cumpere din farmacii ce consideră necesar.

    De cealaltă parte, problemele de finanţare ale farmaciilor, confruntate cu lipsa acută de lichidităţi, dat fiind că îşi recuperează banii pentru medicamentele compensate de la casele de asigurări abia după un an de la eliberare, fac ca pacienţii să fie trataţi la fel ca nişte clienţi. Adică să li se vândă cât mai mult şi cât mai scump, indiferent de riscuri. Legea prevede sancţiuni, dar controalele lipsesc. Potrivit art. 613 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, farmaciştii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesionale.

    Avocatul Iulian Pătrăşcanu, managing partner al Fine Law, afirma anterior pentru Business Magazin că sancţiunile se aplică de către o comisie constituită din membri ai Colegiului Farmaciştilor şi pot ajunge de la mustrare, avertisment, vot de blam sau suspendare până la retragerea calităţii de membru al Colegiului. “În măsura în care farmacistul eliberează medicamente fără prescripţie medicală, iar aceasta conduce la producerea de daune persoanei în cauză, se poate atrage, pe lângă răspunderea disciplinară, şi răspunderea civilă şi chiar cea penală a farmacistului, dacă prejudiciul constituie infracţiune conform legii”, explica Pătrăşcanu.

    DE DEPARTE, RĂCEALA, GRIPA ŞI DURERILE ÎN GÂT SUNT CEL MAI ADESEA TRATATE FĂRĂ ÎNTREBĂRI, iar principalul inamic împotriva acestor boli este antibioticul. Efectele cele mai nocive ale automedicaţiei se văd în cazul acestor medicamente. “Farmacistul poate elibera în caz de urgenţă necesarul de medicamente pentru 72 de ore.

    Riscurile la care se expun în cazul încălcării legii sunt foarte mari”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. El admite că regulile nu sunt în totalitate respectate, dar riscurile sunt “serioase”. Obsesia pentru automedicaţie vine, după Zaharescu, din trecut: medicii obişnuiau să le prescrie pacienţilor antibiotice pentru a evita apariţia unor complicaţii la răceală sau gripă. Abia din clipa în care s-a conştientizat riscul rezistenţei la antibiotice, prescrierea a devenit mai prudentă, însă în percepţia colectivă a rămas ideea că antibioticul combate orice afecţiune.

    Deşi efectele schimbării de mentalitate a medicilor s-au văzut în ultimii 15 ani – “la nivelul anilor ’95, antibioticele reprezentau o clasă de medicamente în topul valoric al pieţei, acum au coborât în topul vânzărilor” -, statisticile invocate de oficialul ARPIM indică o rezistenţă tot mai mare la astfel de medicamente, de aceea se folosesc tot mai mult antibiotice mai scumpe şi complexe, de generaţii superioare.

    ITALIENII, MALTEZII, SPANIOLII ŞI ROMÂNI SUNT CEI MAI MARI CONSUMATORI DE ANTIBIOTICE DE PE CONTINENT, cu o rată de folosire de peste 50% la nivelul populaţiei în ultimele 12 luni, potrivit unui eurobarometru al Comisiei Europene. Un studiu al GfK arăta că există diferenţe între respondenţii care locuiesc în diferite regiuni ale ţării sau între respondenţii cu niveluri diferite de educaţie în ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea. Astfel, în Muntenia, medicul de familie este o sursă de recomandare mai puţin prezentă, iar medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai întâlnită spre deosebire de alte zone. Mai mult, în Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament cu antibiotic.

  • Vânzările de pastile au crescut de două ori şi jumătate în opt ani

    Vânzările de medicamente au crescut de două ori şi jumătate în ultimii opt ani, ajungând de la 960 mil. euro în 2004 la 2,6 mld. euro anul trecut, arată o analiză a ZF pe baza datelor din arhiva proprie şi a informaţiilor companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim România.

    În acelaşi interval de timp, preţul mediu al unei cutii de pastile (calculate ca raport între vânzările totale şi numărul de cutii vândute) s-a triplat, de la 8 lei în 2004 la 23 de lei anul trecut.  În intervalul de timp analizat, la conducerea Minis­terului Sănătăţii s-au aflat 10 miniştri, iar fondurile alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru medicamente gratuite şi compensate s-au triplat.

    Companiile din industria de medicamente privesc această evoluţie cu reticenţă şi spun că în acest interval banii au mers către acoperirea unei nevoi de medicamente care nu era satisfăcută şi că în continuare diferenţa de consum dintre România şi ţările din jur este mare.

    „Dacă până în 2009 s-au luat măsuri care au dus la un anumit grad de descentralizare şi la creşterea pieţei, în ultimii ani au fost introduse reglementări care limitează oarecum creşterea pieţei farmaceutice (o regândire a modului cum sunt decontate produsele, taxa clawback – n.red.)“, a spus Dan Zamonea, directorul general al Roche România.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Noii acţionari americani orientează Labormed către export

    Grupul farmaceutic american Alvogen, care a preluat anul trecut compania locală Labormed într-o tranzacţie complicată – cu băncile creditoare la uşă şi fără reacţii oficiale din partea acţionarului Advent –  şi-a stabilit ca prioritate reducerea dependenţei Labormed de piaţa românească şi orientarea companiei către export.

    „Vom continua să introducem produse noi în fabricaţie în ariile terapeutice (…) cardiovascular, sistem nervos central, OTC-uri“, a spus Laurenţiu Scheuşan, vicepreşedinte executiv de marketing şi vânzări din Europa Centrală şi de Est al Alvogen.

    Grupul american a anunţat că fabrica Labormed va constitui baza de produţie, cercetare şi dezvoltare, vânzări şi marketing pentru această regiune. Alvogen este o companie care acum îşi clădeşte prezenţa în regiune şi în Europa şi este interesată de extinderea prin achiziţii.

    Potrivit datelor companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim România, Labormed s-a aflat în 2012 pe locul 18 în topul celor mai mari jucători din industria farma, cu vânzări de 226 mil. lei (50 mil. euro) şi o cotă de piaţă de 1,9%.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, vorbeşte la Conferinţa Mediafax Talks about Health Reform – LIVE VIDEO

    Conferinţa, organizată de Agenţia de presă Mediafax în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, îşi propune dezbaterea noutăţilor în reforma sistemului sanitar împreună cu ministrul Sănătăţii şi cu Theodor Alexandrescu – CEO Allico Asigurări, Efthymios Papataxiarchis – preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dragoş Damian – preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Adrian Pană – secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Iulian Petre – vicepreşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) şi un reprezentant al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Moderatorul conferinţei va fi Elvira Gheorghiţă – senior reporter Mediafax.

  • Biofarm mizează în acest an pe vânzări în creştere cu 10%

    Producătorul de medicamente Biofarm Bucureşti (BIO) estimează pentru acest an vânzări în creştere cu aproape 10%, de 115,1 milioane lei (26,2 milioane euro), însă profitul net ar urma să scadă cu 10%, la 19 milioane lei (4,3 milioane euro), potrivit proiecţiilor de buget ale companiei care ur­mează să fie discutat de acţionari într-o AGA programată pentru 18 aprilie. Biofarm a înregistrat anul trecut vân­zări de aproape 105 milioane lei (23,5 mi-lioane euro) şi un profit net de 21 milioane lei (4,7 milioane euro). Costurile cu materiile prime şi consumabilele sunt estimate să urce în acest an cu 5%, la aproape 33 milioane lei (7,5 milioane euro), iar cheltuielile cu personalul ar urma să avanseze cu 14%, la 19,3 milioane lei (4,4 milioane euro). Pentru acest an, conducerea Bio-farm a programat investiţii de 35,8 milioane lei (8,1 milioane euro), cu 20% peste nivelul estimat pentru anul trecut. Cele mai importante sume sunt desti-nate pentru achiziţia unor echipamente de producţie (16,5 milioane lei) şi pentru extinderea fluxului de producţie (10,3 milioane lei). Cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut cu 12%, la aproape 105 milioane lei (23,5 mili-oane euro), faţă de 93,4 milioane lei în anul 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Curtea Constituţională: Aplicarea taxei clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituţionale

     “Contribuţia trimestrială reprezintă, aşadar, un procent aplicat nu numai asupra preţului în sine al medicamentelor, ci şi asupra taxei pe valoare adăugată aplicată preţului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit”, explică Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei sale din 5 februarie privind admiterea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 77/2011, completată prin OUG 110/ 2011.

    Curtea Constituţională a constatat că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele şi taxele se aplică asupra materiei impozabile – venituri sau bunuri, nu şi asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituţională, urmând ca excepţia de neconstituţionalitate să fie admisă sub acest aspect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antibiotice Iaşi merge după profit în SUA

    Producătorul farmaceutic Antibiotice Iaşi, controlat de Ministerul Sănătăţii, va ajunge anul acesta la exporturi de medicamente de 5 mil. dolari pe piaţa din SUA, de cinci ori mai mult comparativ cu nivelul de 1 mil. dolari de anul trecut, după ce a semnat contracte cu doi distribuitori. “Dezvoltarea afacerilor pe piaţa americană, recunoscută ca fiind una dintre cele mai ofertante, dar şi greu accesibile, a devenit strategică în ultimii ani, cu atât mai mult cu cât rata de profitabilitate a afacerilor dezvoltate pe această piaţă este în jur de 40%”, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi. La nivelul acestui an, Antibiotice aşteaptă exporturi totale de 23,5 mil. dolari, în creştere cu 17,5% comparativ cu nivelul de 20 mil. dolari din 2012, compania livrând pe pieţele străine circa 70 de medicamente. Prin noile contracte, producătorul din Iaşi exportă şase medicamente injectabile antiinfecţioase (antibiotice). Producătorul din Iaşi a înregistrat anul trecut venituri de 327 mil. lei (73,4 mil. euro). Compania a anunţat de mai mult timp că vrea să-şi intensifice exporturile, deoarece pe pieţele externe găseşte condiţii comerciale mai bune. Antibiotice este singurul producător de medicamente deţinut de statul român.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Vânzările grupului farmaceutic sloven Krka în România au atins anul trecut

    47 milioane de euro, în scădere de la 48,6 milioane euro în 2011, însă piaţa locală s-a menţinut pe primul loc la nivelul grupului în Europa de Sud-Est, reiese dintr-un raport al companiei. În raportul la nouă luni, Krka argumenta scăderea vânzărilor prin restricţiile privind distribuţia produsului Bilobil, unul dintre cele mai importante produse ale companiei pe piaţa românească. A doua piaţă ca mărime în regiune este Croaţia, unde grupul sloven a raportat vânzări de 35,2 milioane euro. La nivelul Europei de Sud-Est, care reprezintă 13% din vânzările totale ale grupului, Krka a înregistrat creşteri în Serbia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Kosovo. Potrivit datelor companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim România, Krka se situează pe locul 12 în topul companiilor farmaceutice din România, cu o cotă de piaţă de 2,4%. Per total, grupul a vândut anul trecut medicamente şi produse veterinare de peste un miliard de euro, în creştere cu 6% comparativ cu 2011. Krka produce medicamente generice pe care le comercializează în peste 70 de state la nivel mondial. Firma are centre de producţie în Slovenia, Polonia, Rusia, Croaţia şi Germania.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Grupul farmaceutic Egis a avut afaceri de 4,45 mil. euro la trimestru, plus 7%

    Vânzările grupului farmaceutic ungar Egis în România au crescut cu 7% în ultimul trimestru al anului trecut (primul trimestru al anului fiscal 2012/2013), la 4,45 milioane euro, dar creanţele au rămas încă la un nivel ridicat din cauza întârzierii plăţilor. În România, perioada de plată a medicamentelor prescrise de medici era până la finalul anului trecut de 300 de zile. Raportate în lei, vânzările au crescut cu 12%, se arată într-un raport al grupului ungar. În trimestrul similar din anul fiscal 2011/2012, vânzările Egis în România s-au situat la 4,14 milioane euro. În funcţie de vânzări, piaţa din România este a treia din Europa de Est la nivelul grupului Egis, după Polonia şi Cehia. La nivelul regiunii, vânzările Egis au fost de 30,4 milioane euro, în creştere cu 17%. În total, grupul ungar Egis a raportat vânzări de 31,44 miliarde forinţi (108 milioane euro) în perioada octombrie-decembrie 2012, cu 3% mai mari.

    Mai multe pe zf.ro