BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Ţara unde dacă nu respecţi carantina primeşti doi ani de închisoare

    Răzvan Cherecheş este expert în sănătate publică în România şi a preluat postarea lui Simon Wilson, de origine din Marea Britanie, care a povestit pe Facebook ce a păţit la întoarcerea acasă în Australia. Wilson a spus că după aterizare, a fost escortat de poliţişti înarmaţi până la zona de aşteptare pentru procesarea documenteleor şi apoi a fost dus cu autobuzul până la un hotel.

    Un poliţist australian i-a explicat că dacă în următoarele două săptămâni părăseşte fără aprobare camera alocată va petrece următorii doi ani într-o închisoare australiană. În perioada de carantină, Simon Wilson a primit câte trei mese pe zi, iar după opt zile a fost testat Covid. Rezultatul a fost negativ, dar perioada de carantină a rămas de 14 zile.

    Surpriza cea mare a fost la finalul perioadei de izolare.

    „Sosirea acasă după cele 14 zile de carantină a fost şocantă: nimeni nu purta mască, restaurantele şi magazinele erau deschise, viaţa era aproape ca înainte de pandemie … fiind acasă în Australia de două luni, sunt furios că Marea Britanie (ţară insulară, la fel ca Australia) nu a luat măsuri rapide şi eficiente, ceea ce ar fi permis revenirea vieţii şi a economiei aproape la normal”, a povestit Wilson.

    Concluzia este că între ţări există diferenţe mari de abordare şi de leadership, astfel încât în Australia autorităţile s-au focalizat pe revenirea la normal, iar în Marea Britanie pe exerciţii de imagine politică.

  • Te duci după pâine şi te întorci vaccinat. Ţara în care centrele de vaccinare COVID-19 se mută în parcările supermarketurilor

    Lanţul de retail Morrisons va transforma 50 dintre parcările sale din Marea Britanie în centre de vaccinare COVID-19 după ce şeful companiei a declarat că businessul este „la dispoziţia ţării”, scriu cei de la retailgazette.co.uk.

    De luni, 11 ianuarie, trei parcări Morrisons vor organiza vaccinări pentru clienţii care vin cu maşina la cumpărături, în timp ce alte 47 au fost oferite „în funcţie de cerinţele şi disponibilitatea vaccinului”.

    Retailerul Waitrose urmează, de asemenea, exemplul oferit de Morrisons şi îşi oferă sediul din Bracknell pentru a găzdui vaccinările.

    Anunţul vine după ce atât Tesco, cât şi Boots şi-au oferit activele pentru a ajuta la distribuirea vaccinului şi reducerea noii tulpini de COVID-19 care se răspândeşte rapid.

    Cel mai mare supermarket din Marea Britanie, Tesco, şi-a oferit sprijinul prin intermediul companiei sale de distribuţie, Best Food Logistics, pentru a ajuta la transportarea vaccinului, deoarece cazurile din Regat continuă să crească alarmant.

    Spre deosebire de vaccinul Pfizer BioNTech, care trebuie depozitat la -70 de grade Celsius, vaccinul celor de la AstraZeneca poate supravieţui la temperaturi mai mari, ceea ce înseamnă că poate fi transportat în siguranţă în camioanele frigorifice ale Tesco.

    Între timp, lanţul de magazine Boots se pregăteşte să deschidă trei centre de vaccinare COVID-19 în Halifax, Huddersfield şi Gloucester, urmând ca în săptămânile următoare să extindă numărul acestora.

    Distribuţia rapidă a vaccinului este acum mai vitală ca niciodată, întrucât numărul de noi cazuri zilnice din Marea Britanie a ajuns ieri la 58.784.

  • Marea Britanie pune pe masă încă 6,2 miliarde de dolari pentru companii, pe măsură ce Marea Britanie resimte a treia carantină naţională

    Marea Britanie pune pe masă un pachet de 4,6 miliarde de lire sterline, adică 6,2 miliarde de dolari, pentru a atenua lovitura economică resimţită de companii pe măsură ce Marea Britanie se cufundă în al treilea lockdown naţional, potrivit Reuters.

    Premierul Boris Johnson a anunţat carantina naţională, luni, explicând că noua tulpină a coronavirusului ar fi putut pune la pământ sistemul naţional de sănătate în mai puţin de trei săptămâni.

    Majoritatea britanicilor trebuie să lucreze de acasă, iar şcolile s-au închis pentru aproape toţi elevii. Industria ospitalităţii a fost forţată să închidă uşile, la fel ca toate magazinele neesenţiale.

    Economia britanică ar putea sfârşi în recesiune, în contextul în care aceasta suferă un declin în T4 2020-T1 2021.

    Primele două luni de lockdown din 2020 au adus o scădere record de 25% pentru economia britanică, însă impactul ar putea fi mai mic de data aceasta, întrucât multe companii s-au adaptat deja la munca de acasă, iar şantierele şi fabricile rămân deschise.

    Cu toate acestea, economiştii JPMorgan estimează o cădere de 2,5% a PIB-ului britanic pentru primele trei luni din 2021.

    Rishi Sunak, ministrul Finanţelor, a anunţat anterior un sprijin de 280 de miliarde de lire sterline, adică 380 miliarde de dolari, pentru companii. Acesta includea şi o masivă schemă de şomaj care va funcţiona până în aprilie.

    Măsurile anunţate astăzi înseamnă că firmele din retail, ospitalitate şi turism vor putea cere granturi de până la 9.000 de lire sterline, adică 12.000 de dolari, pentru a trece prin lunile următoare.

  • Războiul ascuns din spatele Covid: Datoria întregii lumi la bănci şi la cele mai mari fonduri a ajuns la 277 trilioane de dolari, iar China a devenit cel mai mare creditor al lumii

    Nu cu mult timp în urmă austeritatea şi reducerea cheltuielilor publice erau singura cură de însănătoşire fiscală prescrisă de doctorii în economie. „Am repara acoperişul în timp ce soarele străluceşte sus pe cer” şi vom promova creşterea economică prin tăierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insistând că dacă datoriile ar fi prea mari, consecinţele ar fi severe, scrie revista americană Newsweek într-o analiză despre cum s-a schimbat mentalitatea lumii faţă de datorii de la criza trecută la cea actuală.

    „Cele mai recente cercetări sugerează că odată ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra creşterii pe termen lung devin extrem de semnificative”, a declarat în 2010 cancelarul britanic George Osborne, precizând că Marea Britanie era „prognozată să rupă pragul de 90% din PIB în doar doi ani”.

    Lumea trece acum prin „impactul unui tsunami de datorii”, potrivit Institutului Internaţional de Finanţe (IIF). La nivel global, se aşteaptă ca datoria să atingă 277.000 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2020, ajungând la 365% din PIB-ul global. Aceasta este de puţin peste patru ori valoarea care îi îngrijora pe teoreticienii finanţelor acum un deceniu. Anul acesta au existat deja suficiente evenimente „fără precedent”, iar datoria nu a fost niciodată mai mare ca număr total şi nici ca procent de la instaurarea păcii după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Acum există puţine economii occidentale cu datorii sub acest „temut” prag de 90%. Raportul datorie/PIB al SUA se situează la puţin sub 97%, Marea Britanie este la aproximativ 102%, Italia la 158% şi Grecia la 213%.

    În vest există o serie de excepţii – Germania, Austria şi Olanda fiind cele mai importante.

    Cancelarul britanic Rishi Sunak efectuează o analiză a cheltuielilor în care va sublinia în continuare nevoia de a creşte cheltuielile guvernamentale, încercând în acelaşi timp să reducă orice consum de resurse considerat ca nefiind vital pentru prosperitatea Marii Britanii. Datoria britanică tocmai a trecut peste 2.000 de miliarde de lire sterline pentru prima dată şi este probabil să crească în timp ce restricţiile anti-COVID sunt menţinute. Cu toate că datoriile au crescut de la aproximativ 1.200 miliarde de lire sterline, Sunak nu se va întoarce la retorica „austerităţii” din era Osborne de acum un deceniu. Şi nici Marea Britanie nu se va reîntoarce în UE. Brexitul pune presiuni suplimentare pe finanţele statului. Ca economia britanică acum 10 ani erau multe din Europa şi din alte părţi ale lumii.

    În timp ce austeritatea nu era nimic nou, cifra de 90% a venit de la profesorul Carmen M. Reinhart, acum economist-şef şi vicepreşedinte la Banca Mondială, şi de la profesorul Kenneth Rogoff, economist de la Universitatea Harvard şi mare maestru la şah. Într-o lucrare celebră publicată  de Harvard în 2010, teoreticienii susţineau că „ratele mediane de creştere pentru ţările cu datorii publice de peste 90% din PIB sunt cu aproximativ un procent mai mici decât dacă datoriile ar fi mai mici; ratele medii de creştere sunt cu câteva procente mai mici”. În esenţă, dacă datoria unei ţări este prea mare, îngreunează creşterea economică, au concluzionat aceştia.

    „Numerele din spatele acestei cercetări de la Harvard s-au dovedit a nu fi corecte“, a spus pentru Newsweek Ian Stewart, economist-şef la Deloitte UK. „Nu prea ştiu care este raportul corect”. În cazul Japoniei, raportul depăşeşte 200%. Nu pledez pentru datorii atât de mari, dar această ţară a reuşit să trăiască cu atâta datorie.

    „Datoria este o problemă gestionabilă. Asta nu înseamnă că nu putem spune că nu există riscuri semnificative asociate cu acumularea de datorii – cele mai evidente fiind guvernele care încearcă să reducă povara reală a datoriilor prin inflaţie, defaulturi, o criză a datoriei care necesită o austeritate semnificativă – însă costurile de finanţare sunt atât de mici că aproape nu există.“

    Lucrarea de cercetare de la Harvard a fost analizată în cele mai mici amănunte de un student absolvent în 2013, într-o vreme în care comisarul Uniunii Europene pentru economie de atunci Olli Rehn şi republicanul Paul Ryan citau amândoi limita datoriei de 90% din PIB pentru a-şi justifica strategiile de austeritate. Au existat o serie de omisiuni şi neconcordanţe în cifre pe care Reinhart şi Rogoff le-au abordat într-un articol publicat în New York Times, spunând că „nu există nicio regulă care să se aplice oricând şi oriunde … Nicăieri nu am afirmat că 90% este un prag magic care transformă sorţii, aşa cum au sugerat politicienii conservatori.“

    Cercetarea a fost discreditată, dar viziunea din spatele ei nu era una nouă. În anii 1970, premierul britanic James Callaghan a ţinut un discurs în care a spus că „a-ţi deschide prin cheltuieli ieşirea dintr-o recesiune şi a majora rata de ocupare a locurilor de muncă prin reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor guvernamentale” ar duce la inflaţie ridicată.

    Să fim într-o epocă în care această viziune este discreditată până într-acolo încât o versiune modernă a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova creşterea, este acum ceva practicat de majoritatea economiilor dezvoltate, în timp ce acestea suportă datorii de peste 100% din PIB?

    „Nu ne foloseşte la nimic să ne gândim la datorii ca fiind bune sau rele”, explică pentru Newsweek economistul Ethan Ilzetzki, profesor asociat la London School of Economics (LSE). „Datoria serveşte scopului de a permite ţărilor şi oamenilor şansa de a face lucruri mai degrabă la un moment ales de ei decât atunci când le vin banii. Acestea sunt exact tipul de vremuri pentru care datoria publică este concepută – război, pandemii, recesiuni masive.

    „Guvernele ar trebui să accelereze cheltuielile cu orice preţ, având în vedere circumstanţele actuale cauzate de profunzimea recesiunii cu care ne confruntăm şi îngrijorările legate de consecinţe.“

    Aceste consecinţe directe sunt greu de identificat. Una ar fi creşterea tensiunilor diplomatice în Uniunea Europeană şi, în special, în zona euro. Datoriile Greciei şi Italiei sunt deosebit de mari, iar Grecia a trecut deja printr-o serie de bailouturi atât din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), cât şi a partenerilor din zona euro. Acest lucru este anterior COVID, dar situaţia actuală a exercitat o presiune crescută asupra ţărilor.

    „Oamenii au întrebat multă vreme despre Grecia”, spune Kim Darroch, fost reprezentant permanent al Regatului Unit la UE şi fost ambasador în SUA. „Îngrijorările par să fi dispărut, dar rămâne întrebarea: cum va plăti Grecia vreodată acea datorie?

    „Creşterea economiilor din sudul Europei, cum ar fi Spania, Portugalia şi Italia, pare încă destul de anemică şi trebuie să vă puneţi semne de întrebare cu privire la provocările economice. Apoi ai setul de provocări politice, cum ar fi Ungaria şi Polonia, astfel că în profunzimea  UE există fricţiune.“

    Legătura dintre ascensiunea populismului sau a partidelor de extremă dreaptă şi depresiune economică este una scrisă în cărţile de istorie – nazismul a ajuns popular din cauza Marii Depresiuni, ascensiunea lui Marine Le Pen în Franţa şi alegerea preşedintelui polonez Andrzej Duda sunt considerate un rezultat direct al crizei financiare din 2008. Este ceva ce liderii sunt dornici să evite de data aceasta.

    Cu pandemia de COVID pe cap, liderii UE au convenit crearea unui fond de 750 miliarde euro pentru a acorda subvenţii şi împrumuturi ţărilor cel mai dur afectate de pandemie. Acest lucru înseamnă efectiv că bugetele UE se dublează timp de cel puţin trei ani.

    „Decizia luată cu privire la uriaşul pachet de salvare cu mulţi bani germani în el a trecut de nişte linii roşii până acum inviolabile“, spune Kim. „Nemţii s-au opus transferului de resurse către ţările mai sărace din UE, dar acest pachet de resurse pare un mare pas în acest sens. Este poate ultimul mare act de politică de stat al cancelarului Angela Merkel.

    „Dacă actualul deceniu este unul de creştere scăzută, va pune o presiune imensă pe acele relaţii. Dacă te uiţi la provocările tehnice prin care trebuie să treci pentru a părăsi euro şi reporni propria economie, este ceva masiv, aproape imposibil, deci poate că nu există cale de ieşire. Sunt încrezător că UE va rezista.“

    Adevărul adevărat este că o mare parte din acest „tsunami” de datorie este politică. Dacă lumea este datoare cu 277.000 de miliarde de dolari, atunci lumea are şi un credit de 277 trilioane de dolari. Aceşti bani sunt datoraţi cuiva, aşa că, deşi este mult mai complicat în practică, dacă se trage linie diferenţa trebuie să fie zero.

    Spre exemplu, China s-a împrumutat cu 6,2 miliarde de dolari de la Banca Mondială între 2016 şi 2018, dar a dat cu împrumut mai mult de 700 de miliarde de dolari altor ţări. Acest lucru face din Beijing cel mai mare creditor oficial din lume, mai mare decât Banca Mondială şi FMI, iar acest statut ţine la fel de mult de politică pe cât de numerar. Noul Drum al Mătăsii este pavat cu datorii. La o scară mai mică, preşedintele ales al SUA Joe Biden urmăreşte ştergerea datoriilor studenţeşti, ceva aparent imposibil până acum. În aceste vremuri „fără precedent” se iau decizii „fără precedent” cu privire la cheltuieli. Şi este clar că vor fi câştigători şi învinşi atât din punct de vedere politic, cât şi financiar, în special în Europa. Dar dacă o naţiune câştigă, nu trebuie să piardă alta?

    „Bailouturile greceşti se află mai mult în domeniul politicii decât în economie”, spune profesorul Ilzetzki. „Zona euro în ansamblu poate suporta destul de uşor factura fiscală a Greciei. Însă există o mare problemă instituţională dacă zona euro încearcă în mod explicit acest lucru. „Datorită mărimii Greciei, problema este doar cât de mult sunt dispuşi să tolereze contribuabilii germani sau francezi. Îngrijorarea mai mare este dacă lucrurile se vor înrăutăţi în Italia. Acum vorbim despre bani reali şi o adevărată problemă economică, spre deosebire de una politică. Alţi membri ai zonei euro ar trebui să facă sacrificii economice reale şi substanţiale pentru a salva Italia şi va trebui să rişte sau să se gândească bine: se doreşte cu adevărat salvarea, măcar este posibilă?“.

    Grecia este undeva în jurul locului 50 în lume ca mărime a economiei. Italia este pe opt. „Economia italiană se confruntă cu una dintre cele mai întunecate perioade din istoria modernă”, spune Maartje Wijffelaars, economist la RaboResearch. Ea crede că guvernul nu va putea preveni venirea unui val de defaulturi pe obligaţiuni corporative, iar pentru băncile italiene imaginea „rămâne sumbră”.

    În cel mai pesimist scenariu, Italia nu reuşeşte să-şi revină la fel de repede ca partenerii săi europeni, datoria creşte rapid şi, pe măsură ce economia se clatină, se va putea observa ascensiunea politicienilor eurosceptici de dreapta, fapt ce va avea consecinţe în alegerile din 2023. Acest lucru ar complica şi mai mult acordurile de împrumut europene şi riscă să se adauge precedentelor  istorice stabilite de Germania, Polonia şi altele.

    „Este imposibil să fixezi un număr exact cu referire la cât  de probabil este să se întâmple”, spune Ilzetzki. „În acest moment, nu văd niciun motiv major de îngrijorare. Italia are avantajul că o mare parte a datoriilor sale sunt deţinute pe plan intern, în sistemul său de pensii şi în sistemul său bancar. Aceasta are propriile riscuri, dar cel puţin o protejează de orice panică de pe piaţă cu privire la datoria de stat. Dar ar putea exista surprize ca oriunde altundeva. Nu aş pune-o ca o probabilitate mare, dar acestea ar fi riscurile majore pe care le-aş fi examinat.“

    Multe se bazează pe cât de repede se recuperează cele mai mari economii ale lumii din criza COVID după lansarea unor vaccinuri. Literele care reprezintă forma redresării economice – W, V, L, U sau orice altceva – sunt vitale pentru nivelul datoriilor, deoarece cu cât o economie creşte mai repede, cu atât este mai mică datoria prin comparaţie.

    „Modelele noastre arată că economiei îi va trebui cea mai bună parte din următorii doi ani pentru a reveni cu nivelul activităţilor la cota de dinainte de criză”, spune Stewart. „Dacă te uiţi la nivelurile PIB-ului,  revenirea nu este una rapidă. Însă acum este mult mai bine dacă ne gândim la daunele cauzate de criza financiară din 2008, când i-a trebuit aproximativ cinci ani economiei să recupereze tot ce a pierdut.

    „Nu există un număr care să arate cu adevărat când datoriile devin nocive, dar există lucruri care vă fac să vă îngrijoraţi – dacă nu emiteţi datorii în propria monedă, dacă pieţele de obligaţiuni încep să vadă un risc mai mare în dumneavoastră ca emitent, dacă aţi avut un precedent de default – dar este mai bine să ne gândim la asta ca la un spectru. Acesta este un caz de manual în care este necesară datoria, dar în funcţie de fiecare ţară în parte.“

    Unul dintre principalele motive pentru care economiştii nu sunt îngrijoraţi este că ratele dobânzilor sunt la valori minime istorice. În Germania, guvernul se împrumută efectiv la dobânzi negative, aşa că va plăti înapoi mai puţin decât a împrumutat. Tendinţele pe termen lung arată o scădere a ratelor de dobândă şi majoritatea cred că ratele mici sunt aici pentru a mai sta o vreme. Acest lucru oferă guvernelor timp pentru a găsi o soluţie pentru echilibrarea economiilor.

    „Cel mai fericit mod de a echilibra este de a proiecta o recuperare puternică şi durabilă”, spune Walker. „Acest lucru chiar se întâmplă şi există situaţii în care datoria se reduce mai repede decât era de aşteptat. Scenariul de aur este o creştere economică foarte puternică, dar realitatea este că pentru majoritatea ţărilor va fi o combinaţie de creştere economică, creştere a impozitelor, reduceri ale cheltuielilor publice şi, eventual, acomodarea cu niveluri semnificativ mai ridicate de datorie în comparaţie cu PIB-ul pentru ceva timp. „

    Acest nivel mai ridicat al datoriei va fi în continuare de 277.000 de miliarde de dolari. Chiar şi înainte de COVID aproximativ 40% dintre ţările cu venituri mici erau expuse riscului de apariţie a unor probleme de rambursare, iar lumea a devenit mai îndatorată ca niciodată şi într-un ritm nemaivăzut în timp de pace.

    „Este uşor să transformăm acest număr în ceva înfricoşător şi există motive de îngrijorare, dar ar trebui să ne uităm în mod special mai degrabă la capacitatea oamenilor de a plăti înapoi, decât la numere generale”, spune Ilzetzki.

    „Economia din Marea Britanie are datorii de 100% PIB care vor creşte în viitor. SUA au un nivel similar şi dacă acea datorie ar fi să fie recuperată imediat, ţările respective ar trebui să le ofere creditorilor întreaga lor producţie din acel an. Acesta este un mod prea simplist de a pune problema şi ar fi imposibil să se întâmple aşa din cauza acordurilor în vigoare“.

    Şi, probabil, persoana care rezumă cel mai bine această problemă o putem găsi chiar în perioada celor mai dure cure de austeritate. Este chiar profesorul Reinhart:

    „În primul rând, când eşti
    într-un război, aşa cum a fost în Primul Război Mondial şi în cel de-al Doilea Război Mondial, te preocupă să câştigi războiul şi abia apoi îţi faci griji cu privire la modul în care vei plăti datoria”, a spus ea în Harvard Gazette. „Cred că analogia se aplică şi aici. Faceţi ceea ce trebuie să faceţi pentru a câştiga războiul şi apoi faceţi-vă griji în legătură cu banii. În anii care urmează o să ne facem griji destule“.

    Cât din datoriile 277.000 de miliarde de dolari va fi cu adevărat de natură să îngrijoreze, rămâne de văzut. Atâta timp cât ratele dobânzilor rămân scăzute şi strategiile pe termen lung sunt puse în aplicare, economiştii nu intră încă în panică, însă, aşa cum spune profesorul Ilzetzki, „este foarte greu să prezici momentul exact când se schimbă pofta de împrumuturi şi asta se poate întâmpla destul de brusc”.

  • Schimbări pentru tinerii români care vor să înveţe în UK: Marea Britanie nu va mai continua programul Erasmus după Brexit. A funcţionat din 1987

    ► Marea Britanie nu va mai continua programul Erasmus după Brexit
    ► Boris Johnson a anunţat un program naţional de mobilitate studenţească, numit Turing
    ► Peste 4 milioane de tineri europeni au beneficiat din 1987 şi până acum de Erasmus

    Pentru tinerii britanici, una dintre cele mai mari pierderi ale Brexitului este programul Erasmus, scrie Aleph News. 

    Marea Britanie a decis să iasă din acest mecanism european de schimb de experienţă pentru studenţi, pentru că nu au ajuns la o înţelegere cum să-l continue.

    Se vorbea de mult că Erasmus va fi victimă a Brexit, dar studenţii au sperat până în ultima clipă că va fi găsită o formulă de continuare.

    Citiţi articolul integral pe Aleph News. 

  • Noile condiţii de călătorie în Marea Britanie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie

    Marea Britanie va introduce noi condiţii de călătorie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021, în contextul expirării tranziţiei post-Brexit, fiind modificări fundamentale în privinţa documentelor şi scopului deplasărilor.

    Românii, fără vize în Marea Britanie doar în scop turistic, cel mult şase luni

    Cetăţenii români vor putea intra în continuare pe teritoriul britanic, fără vize, doar pentru călătorii în scop turistic care nu durează mai mult de şase luni într-un an. Cei care vor vrea să studieze sau să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de viză.

    “Conform noilor reglementări anunţate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru şederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare”, a comunicat Ministerul român al Afacerilor Externe.

    Intrarea pe teritoriul britanic se va face doar cu paşaport

    Intrarea pe teritoriul Marii Britanii se va face în baza cărţii de identitate doar până pe 30 septembrie 2021, ulterior fiind necesar paşaport. “Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se va putea realiza în baza paşaportului sau a cărţii de identitate româneşti valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza paşaportului valabil (paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar)”, subliniază MAE.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro.

  • Deutsche Welle: Mutaţia suferită de coronavirus nu prezintă motive de îngrijorare

    Noua tulpină a virusului SARS-CoV-2 din Marea Britanie se răspândeşte într-un ritm mai rapid, însă nu este mai periculoasă. În plus, vaccinurile create în ultima lună vor continua să fucţioneze, însă este posibil să fie uşor modificate în viitorul apropiat, notează Deutsche Welle.

    Potrivit autorităţilor britanice, noua variantă a coronavirusului este cu 70% mai transmisibilă decât forma precedentă. Drept rezultat, un număr tot mai mare de ţări europene au impus restricţii în privinţa traficului spre şi dintre Regatul Unit. Numărul de informaţii este relativ mic până acum, însă cercetătorii presupun că noile infecţii de pe teritoriul britanic se datorează noii variante a virusului.

    Totuşi, mutaţiile nu reprezintă o raritate într-un astfel de context. În China, de exemplu, se afla în circulaţie o nouă variantă a patogenului încă din luna iunie. În aceeaşi perioadă, a luat naştere o altă formă în Spania care s-a răspândit în jumătate din Europa.

    În ciuda eforturilor de izolare, mutaţia confirmată în sudul Angliei a avut suficient de mult timp să se răspândească în restul continentului şi în alte părţi ale planetei, spune Christian Drosten, virusolog în cadrul Spitalului Charite din Berlin.

    „Virusul ar fi trebui să se afle în Anglia de la sfârşitul lunii septembrie. Ştim că deja este în Italia, Olanda, Belgia şi Danemarca – chiar şi în Australia”, a adăugat Drosten, subliniind faptul că virusul nu a devenit mai puternic odată cu ultima mutaţie.

    Marea Britanie a fost prima ţară din vest care a lansat un program masiv de vaccinare împotriva coronavirusului. Autorităţile au făcut rost de 40 de milioane de doze ale vaccinului Pfizer/BioNTech, care prezintă o eficienţă de aproape 95%. Având în vedere faptul că vaccinul este administrat în două doze, vor fi imunizaţi circa 20 de milioane de oameni.

     

  • Noile condiţii de călătorie în Marea Britanie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie

    Marea Britanie va introduce noi condiţii de călătorie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021, în contextul expirării tranziţiei post-Brexit, fiind modificări fundamentale în privinţa documentelor şi scopului deplasărilor.

    Românii, fără vize în Marea Britanie doar în scop turistic, cel mult şase luni

    Cetăţenii români vor putea intra în continuare pe teritoriul britanic, fără vize, doar pentru călătorii în scop turistic care nu durează mai mult de şase luni într-un an. Cei care vor vrea să studieze sau să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de viză.

    “Conform noilor reglementări anunţate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru şederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare”, a comunicat Ministerul român al Afacerilor Externe.

    Intrarea pe teritoriul britanic se va face doar cu paşaport

    Intrarea pe teritoriul Marii Britanii se va face în baza cărţii de identitate doar până pe 30 septembrie 2021, ulterior fiind necesar paşaport. “Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se va putea realiza în baza paşaportului sau a cărţii de identitate româneşti valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza paşaportului valabil (paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar)”, subliniază MAE.

    O excepţie este prevăzută pentru românii care intră sub incidenţa Sistemului UE de soluţionare a situaţiei de rezidenţă. Este vorba de persoanele care s-au înscris în programul britanic de menţinere a rezidenţei după Brexit (EU Settlement Scheme). Românii înscrişi în acest program vor putea să intre în Marea Britanie folosind documentele naţionale de identitate până la data de 31 decembrie 2025.

    Vizele pentru studii sau muncă în Marea Britanie vor putea fi obţinute inclusiv online

    “Cetăţenii români care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o durată mai mare de şase luni (pentru activităţi de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de viză din partea autorităţilor britanice. Autorităţile britanice au prevăzut două modalităţi pentru obţinerea vizei. Astfel, cetăţenii români posesori ai unui paşaport simplu electronic pot obţine viza online, prin accesarea paginii de internet (https://www.gov.uk/browse/visas-immigration). În cadrul acestui portal, solicitanţii au la dispoziţie un ghid conţinând procedura detaliată de obţinere a vizei. Persoanele care posedă un paşaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv confirmarea identităţii, utilizând o aplicaţie pentru telefoane inteligente (tip smartphone). MAE subliniază că solicitările pentru obţinerea vizei nu se pot depune în baza cărţii de identitate. Cetăţenii români care nu deţin paşaport simplu electronic şi aplică în baza unui paşaport simplu temporar trebuie să depună documentaţia personal la centrul regional pentru vize din România – Bucharest Visa Application Centre, DBH-Group Serviced office, adresa: Bucureşti, sector 1, strada Buzeşti nr. 50-52, et.2 Business Center. Pentru depunerea documentaţiei, este necesară programarea prealabilă online, prin accesarea paginii de internet https://pos.tlscontact.com/bbu_en“, a precizat MAE.

    Solicitanţii de viză vor avea de plătit o taxă. Guvernul britanic a publicat lista taxelor de viză la adresa online https://www.gov.uk/government/publications/visa-regulations-revised-table/fees-5-october.

    Condiţiile pentru angajaţii sezonieri nu au fost anunţate încă.

  • O furtună perfectă loveşte economia Marii Britanii de sărbători

    O nouă tulpină de coronavirus, măsuri de lockdown mai stricte, disponibilizări record şi porturi în haos lovesc economia Marii Britanii în timp ce aceasta se pregăteşte să înfrunte turbulenţele Brexitului, scrie The Guardian.

    Economia britanică, înainte de Brexit a doua cea mai mare din UE, suferă daune din ce în ce mai mari din cauza creşterii rapide a numărului de infectări cu Covid, a măsurilor reînnoite de lockdown şi a perturbărilor legate de Brexit la finalul celui mai rău an pentru creşterea din ultimele trei secole.

    Cele mai recente date despre economia Marii Britanii arată că aceasta s-a oprit din creştere, vânzările cu amănuntul scad, iar disponibilizările avansează cu cel mai rapid ritm de la începerea măsurătorilor statistice.

    O lună care a început cu o explozie de optimism după ce o britanică a devenit primul pacient din lume care a primit oficial vaccinul împotriva coronavirusului, decembrie se încheie cu pandemia apropiindu-se de un nou vârf şi cu guvernul lui Boris Johnson impunând măsuri de lockdown mai dure înainte de Crăciun.

    Introduse pentru a contracara o nou apărută variantă de coronavirus cu răspândire mai rapidă şi pe măsură ce discuţiile despre Brexit dintre Londra şi Bruxelles se intensifică pe ultima sută de metri, interdicţiile franceze în ceea ce priveşte transportul mărfurilor au creat haos în Kent cu câteva zile înainte ca un posibil Brexit fără acord să declanşeze noi turbulenţe.

    Cifrele oficiale arată că economia britanică şi-a revenit din carantina din primăvară într-un ritm mai rapid decât s-a anticipat prima dată, pe fondul speranţei că un vaccin ar putea pune capăt crizei.

    Cu toate acestea, economiştii prognozează acum o recesiune dublă şi măsuri de lockdown mai dure care vor dura până în 2021 înainte ca vaccinul să ajungă la un număr suficient de persoane. David Blanchflower, fost membru al comitetului de politică monetară al Băncii Angliei, a declarat că Brexitul – cu sau fără un acord comercial cu UE – va lovi o economie britanică deja slăbită la începutul anului viitor.

    Scriind în The Guardian, el a spus: „Mi se pare a fi cea mai proastă decizie pe timp de pace pe care o ţară a luat-o în ultimii o mie de ani. Coloanele de camioane de la Dover şi Folkestone nu prevestesc nimic bun pentru ceea ce va urma chiar înainte ca Boris Johnson să desfiinţeze Crăciunul.”

    De la debutul pandemiei, Guardian a ales opt indicatori economici pentru a urmări impactul pandemiei asupra locurilor de muncă şi creşterii economice. Aceştia au arătat că în ultima lună au existat câteva semne de bine pentru economie, inclusiv o redresare a activităţii comerciale la începutul lunii decembrie, după al doilea blocaj la nivel naţional. Restricţiile mai dure din toamnă par să fi avut un impact mai mic asupra creşterii şi a locurilor de muncă decât cele din ​​timpul primului val de pandemie.

    Cifrele oficiale arată că economia Marii Britanii a înregistrat o redresare mai rapidă în al treilea trimestru decât s-a estimat pentru prima dată, după o revenire rapidă a activităţii după primul blocaj.

    Cu toate acestea, cifrele oficiale arată, de asemenea, că economia a început să se îndrepte spre o recesiune dublă chiar înainte ca noi restricţii să fie reintroduse în noiembrie. Banca Angliei a avertizat că economia se va micşora în ultimele luni ale anului 2020 şi ar putea fi mai slabită decât se aştepta la începutul anului 2021.

    Ca răspuns la noul puseu de durere economică, cancelarul Rishi Sunak a prelungit în mod neaşteptat cu o lună schema de şomaj parţial până la sfârşitul lunii aprilie. Utilizarea programului emblematic de subvenţii salariale, care a costat guvernul aproape 50 de miliarde de lire sterline până acum, a fost extinsă în noiembrie pentru a acoperi un număr dublu de angajaţi, adică aproximativ 5 milioane de persoane, ceea ce reflectă presiunea intensă cu care se confruntă companiile.

    Numărul de persoane disponibilizate a atins un nivel record în octombrie

    Blanchflower a spus că „problema este dacă aceste locuri de muncă – multe în pub-uri, cluburi şi restaurante – îşi vor reveni după încetarea plăţilor. Dar multe locuri de muncă nu vor rezista dacă există schimbări de comportament pe termen lung după pandemie, aşa cum este de aşteptat.”

     

  • Cum a ajuns un tânar care livra pizza să construiască o afacere de peste 1 miliard la 25 de ani

    Un tânăr antreprenor din Worcestershire, Marea Britanie, a fost inclus într-o listă exclusivistă de miliardari, după ce compania sa a fost evaluată la 1,45 miliarde de dolari.

    Ben Francis este fondatorul mărcii Gymshark, cu sediul în Solihull. Antreprenorul tocmai a semnat un acord de milioane de lire sterline cu firma americană de investiţii General Atlantic, în urma căruia a ajuns miliardar, iar compania sa a fost inclusă în lista unicorinilor – companii evaluate la peste 1 miliard de dolari, realizare atinsă de numai 25 de companii din Marea Britanie, scriu cei de la birminghammail.co.uk. Ce este extraordinar în povestea sa vine din faptul că a pornit businessul având sediu într-un garaj, în care cosea singur echipamente sportive.

    Deşi nu a avut rezultate grozave la şcoală, la vârsta de 17 ani a început să meargă la sală, activitate care s-a transformat în principalul său hobby. Pasionat atât de computere, cât şi de sport, Francis a creat două aplicaţii de fitness pentru iPhone: Fat Loss Abs Guide şi iPhysique, ambele devenind populare. Tânărul a lansat apoi un site web pe care a început să vândă suplimente pentru fitness. A durat şase săptămâni până a înregistrat prima sa vânzare. Aşa s-a născut, în 2012, brandul Gardenshark.

    Pe vremea aceea, Francis lucra serile ca livrator pentru Pizza Hut. Motivat de succesul site-ului, tânărul a cumpăra şi o maşină de cusut, lansând prima gamă de îmbrăcăminte din portofoliul Gardenshark. Ideea a venit din dorinţa de a crea haine cu mărimi mai potrivite, pe care nu le găsea în magazinele de profil, şi pe care a decis să le fabrice el însuşi. Iniţial, le ambala singur şi tot el le ducea la poştă, livrând pentru fiecare client individual. După doi ani, veniturile anuale ale start-up-ului său au atins 250.000 de lire sterline, aşa că antreprenorul a renunţat să livreze pizza pentru a se concentra asupra companiei sale.

    A mers la o expoziţie de body building şi şi-a prezentat echipamentul. El a fost unul dintre primii care a folosit influencerii de pe reţelele de socializare pentru a-şi promova produsele, a trimis haine culturiştilor cunoscuţi publicului, primind în schimb o expunere în masă.

    Ultimele date ale companiei arată vânzări de 176,1 milioane de lire sterline (231 milioane de dolari) şi profituri de 18,4 milioane de lire sterline, rezultate înregistrate până în iulie 2019, dar Francis spune că în ultimele 12 luni aceste cifre au crescut cu 50%.

    Acum, vrea să-şi transforme compania într-un „brand cu adevărat global”, de talia unor jucători precum Nike sau Adidas. De aceea a solicitat ajutorul General Atlantic, care a cumpărat o participaţie de 21% din companie, în timp ce Francis deţine 70%. În prezent, brandul are un număr de 4,7 milioane de urmăritori pe Instagram şi 1,7 milioane pe Facebook.