Prin naţionalizarea băncii SNS Reaal săptămâna trecută statul olandez a ajuns să controleze două dintre cele mai mari bănci din ţară. ING, cel mai mare creditor, supravieţuieşte cu un bailout de zece miliarde de euro primit în 2008 şi este încă dator guvernului pentru aceşti bani. Din top patru, doar Rabobank a rămas fără „pată“. Naţionalizarea SNS Reaal contra unui bailout de 2,2 miliarde de euro reprezintă un semnal puternic că sistemul bancar european încă se confruntă cu efectele crizei financiare şi că acesta trebuie să găsească o soluţie prin care să lase instituţiile de credit să intre în faliment fără ca datoriile guvernelor să crească, scrie CNN. În Olanda sistemul bancar a supravieţuit celor cinci ani de la începutul crizei financiare datorită ajutorului venit din partea statului, care pe lângă SNS Reaal mai controlează ABN Amro. „Este îngrijorător. Aproape întreg sistemul bancar din Olanda depinde acum de ajutorul guvernului“, a spus Arnoud Boot, profesor de finanţe la Universitatea din Amsterdam, citat de publicaţia The Wall Street Journal.
Tag: ING
-
ANALIZĂ ING: Îmbunătăţirea situaţiei pe pieţele financiare poate face România mai reticentă la cerinţele FMI
Leul s-a apreciat cu 1% joi, o variaţie puternică pentru moneda locală, iar emisiunile de obligaţiuni de joi ale Ministerului de Finanţe au înregistrat o creştere semnificativă a cererii, care a condus la întreruperea trendului de majorare a randamentelor, înregistrat începând din mai.
Scena politică foarte volatilă, tensiunile dintre alianţa USL (câştigătoare în alegeri) şi preşedintele Traian Băsescu (care va nominaliza în curând candidatul pentru postul de premier), precum şi negocierile cu FMI pentru un nou acord stand-by reprezintă importante obstacole pe termen scurt pentru România, dar condiţiile de lichiditate substanţială la nivel global par să ajute investitorii să privească peste aceste posibile piedici, se arată în analiza ING.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ING va acorda de anul viitor doar credite în lei persoanelor fizice
ING devine astfel a doua bancă locală, după BCR, care decide să mute complet oferta de credite de retail pe lei. BCR, cea mai mare bancă după activele deţinute, a trecut la ofertă de credite de retail exclusiv în lei în luna octombrie a acestui an. Creditarea în lei a devenit un subiect fierbinte pe agenda bancherilor anul acesta pe fondul restricţiilor aplicate de BNR la creditele în valută, dar şi în contextul în care nu mai reuşesc să atragă uşor resurse în monedă străină de la băncile-mamă.
-
Analiştii financiari despre politica din România: care e riscul nr. 1 pentru 2013
Planurile fiscale ale ambelor grupări sunt însă neclare, singurele anunţate până acum fiind intenţiile USL de a reduce TVA la alimentele de bază, reducerea CAS şi trecerea la impozitarea progresivă, cu precizarea că nu le pot pune însă în practică decât după preluarea puterii prin alegeri.
În aceste condiţii, cel mai mare risc pentru anul post-electoral 2013 este ca noul guvern, indiferent de formaţiunile care îl vor compune, să adopte un program de relaxare fiscală care să pericliteze acordul cu FMI, apreciază analiştii grupului olandez.
-
Negriţoiu, ING: În politică totul se reduce la promovarea unor membri de gaşcă
“Dilema României este că sunt foarte multe de făcut, dar sunt foarte puţini cei care înţeleg şi se angajează să facă. Nivelul de înţelegere a problemelor este mai în urmă ca acum 20 de ani”, constată bancherul acum când aproape se împlinesc 23 de ani de la schimbarea de regim politic din 1989.
Având în spate o experienţă relevantă în administraţia dâmboviţeană de la începutul anilor ’90, Negriţoiu critică în termeni duri lipsa de progres a lumii politice româneşti. “Nu se poate ca o ţară întreagă să nu producă oameni competenţi şi să tot vii cu colegi de şcoală, să improvizezi.”
El spune că nu a regretat niciodată desprinderea de lumea politică şi opţiunea de a începe la 47 de ani să-şi construiască o carieră de bancher pornind de la nivelul de simplu director şi ajungând până la poziţia de CEO cu două mandate la rând.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum mai scot asigurătorii bani din salariile tot mai mici ale clienţilor
“Am asistat în 15 ani la maturizarea pieţei şi a clienţilor. În ciuda faptului că nivelul de cunoştinţe financiare nu este acolo unde trebuie şi oamenii nu au suficiente informaţii, din punct de vedere al cerinţelor clienţilor piaţa a evoluat”, spunea Adrian Lupescu, directorul financiar al ING Asigurări de Viaţă, după conferinţa de presă organizată la aniversarea unui deceniu şi jumătate de activitate pe piaţa locală. Prima nevoie la care face trimitere CFO-ul se referă la transparenţă – “în 1997 lumea se gândea mai puţin la aşa ceva, era o vânzare mai mult emoţională”.Astăzi sunt mai interesaţi să înţeleagă în detaliu produsele pe care le cumpără, să vadă ce opţiuni au şi cum se cheltuiesc banii pe care îi investesc. Lupescu spune că, din păcate, dată fiind criza economică, cetăţeanul nu e dispus să aloce, ca pondere din venitul lunar, mai mult astăzi faţă de acum 15 ani. “În 1998 nu avea lumea mai mulţi bani, dar era mult mai uşor să testezi segmente din piaţă pentru că nu avea nimeni asigurări, iar piaţa pleca de la zero.” Astăzi veniturile disponibile sunt scăzute, iar realitatea actuală din asigurări se leagă strâns de evoluţia economiei.
Profitabilitatea ING Asigurări de Viaţă, situată la 6,9 milioane de lei, la jumătate faţă de perioada corespunzătoare din 2011, se leagă mai puţin de acest aspect pentru că, după cum spune oficialul, evoluţia cadrului economic loveşte mai lent în acest indicator. Scăderea profitului are de-a face cu investiţia în noi standarde de contabilitate şi în profesionalizarea continuă a forţei de vânzări existente. 2012 a adus pentru companie şi un record legat de nivelul despăgubirilor plătite clienţilor pentru poliţele ajunse la maturitate. ING a plătit clienţilor în primul semestru circa 10 milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai bine de trei sferturi din această sumă reprezentând plăţi aferente contractelor ajunse la maturitate. “E cel mai mare nivel al nostru. Cu siguranţă în 2013 vom plăti mai mult, dar asta e dinamica industriei de asigurări de viaţă. În primii cinci ani nu faci astfel de plăţi, iar apoi începi să plăteşti. E natural să se întâmple aşa”, explică Lupescu. Important de menţionat că aceste sume nu afectează profitabilitatea, dat fiind că ele se constituie în rezerve.
Un indicator adus în discuţie de CFO este deficitul de protecţie a populaţiei, situat la 360 de miliarde de lei în 2012, faţă de 308 miliarde în anul precedent. Prima medie de asigurare pe cap de locuitor în România este de zece euro, de o sută de ori mai mică decât în Germania şi de două sute de ori sub cea din Marea Britanie. “Asta arată şi potenţialul pieţei, dar e şi un motiv de îngrijorare faţă de cum înţeleg românii să se protejeze.” Comportamentul de economisire al oamenilor s-a schimbat, potrivit studiului ING – TNS NIPO din 2011. Astfel, 67% dintre cei chestionaţi au afirmat că situaţia financiară este mai precară din cauza situaţiei economice actuale, iar 74% susţin că economisesc mai puţin. În acest context, în piaţă lupta pentru resursele tot mai limitate ale clienţilor se dă nu doar la capitolul de oferte şi pachete concepute, ci şi în zona serviciilor. Compania va investi până în 2016 peste şapte milioane de euro într-un program care vizează loializarea şi profesionalizarea echipei de consultanţi financiari, în care sunt implicaţi cei 1.700 de consultanţi şi 200 de manageri ai companiei.
Programul va include cursuri de pregătire profesională şi beneficii oferite consultanţilor financiari, precum abonamente medicale, pensii şi asigurări de viaţă. Investiţiile totale în cursuri de perfecţionare ajung la două milioane de euro în ultimii trei ani, iar rezultatele sunt cât se poate de concrete: “Aproape o treime dintre consultanţi au o vechime de peste zece ani în ING Asigurări de Viaţă. De asemenea, avem consultanţi care sunt de 15 ani alături de companie, de la momentul înfiinţării, şi administrează în medie prime de asigurare anualizate de circa 18 milioane de lei”, rezumă Lupescu. Faptul că fidelitatea e caracteristică personalului s-a confirmat chiar la finalul lunii august, când, în locul Corneliei Coman, numită CEO în Ungaria, a fost numit Bram Boon, fost CEO al ING Asigurări de Viaţă România în perioada 2004-2008, al cărui prim obiectiv este să “repete performanţele atât în piaţa de asigurări de viaţă, cât şi în cea a pensiilor administrate privat”. Faptul că simte România “ca pe a doua ţară natală” ar trebui să-l ajute să continue lupta pe o piaţă în care lucrurile stau complet diferit faţă de acum opt ani, la startul primului său mandat.
-
Cunoştinţele financiare ale românilor s-au diminuat în ultimele 18 luni
Deşi 86% dintre români au cunoştinţe corecte privind subiectul economisirii din timp pentru pensie, doar 21% deţin un plan pentru pensie. În cadrul portalului www.testulbanilor.ro consumatorii români pot parcurge un test pentru a-şi identifica propria personalitate financiară. Continuând demersurile menite să contribuie la dezvoltarea nivelului de educaţie financiară a publicului, ING a realizat în 2012 a doua ediţie a testului de inteligenţă financiară – “FQ test”. Lansat în premieră la sfârşitul anului 2010, ca instrument de măsurare a cunoştinţelor şi abilităţilor financiare, “FQ test” include în ediţia curentă o componentă nouă privind personalitatea financiară a consumatorilor. Studiul este realizat în zece ţări din Europa: Bulgaria, Cehia, Grecia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Turcia şi Ungaria.
Evaluarea abilitatilor financiare s-a realizat pe baza unui test cu 13 intrebari, axate pe patru directii: viitorul financiar, aspecte financiare legate de gospodarie, economisire si investitii. In functie de numarul raspunsurilor corecte, respondentii sunt incadrati in patru profile de cunostinte privind finantele personale: nestiutor (0-4 raspunsuri corecte); incepator (5-8 raspunsuri corecte); mediu (9-11 raspunsuri corecte); avansat (12-13 raspunsuri corecte).
Rezultatele cercetarii arata ca, in decursul ultimelor 18 luni, nivelul de cunostinte financiare al consumatorilor romani s-a redus: 88% dintre respondenti se incadreaza in 2012 in profilele “incepator” si “nestiutor”, cu 11% mai mult fata de 2010. O evolutie similara se regaseste, de altfel, la nivelul tuturor tarilor analizate, in medie 86% dintre respondentii din cele 10 tari europene incadrandu-se in aceste doua profile (cu 6% mai multi fata de 2010).
In randul consumatorilor romani, procentul persoanelor care demonstreaza un nivel foarte de redus de intelegere a problematicilor legate de bani – profilul “nestiutor – aproape s-a triplat, de la 8% in 2010 la 21% in prezent. In acelasi timp, categoria consumatorilor romani care inteleg elementele de baza legate de administrarea banilor dar intampina dificultati in a utiliza concepte financiare esentiale (“incepatori”) s-a diminuat usor, de la 69% in 2010 la 67% in prezent. Ponderile celor doua profile sunt similare celor inregistrate la nivel european, de 20% pentru segmentul “nestiutor” si 66% pentru “incepatori”.
“Studiul privind nivelul cunostintelor si abilitatilor financiare realizat de ING arata o data in plus ca, in contextul noilor realitati economice, oamenii au tot mai mult nevoie de indrumare si consultanta financiara profesionista, care sa ii ajute sa isi inteleaga si administreze mai bine situatia si viitorul financiar. In ceea ce ne priveste, la ING incercam permanent sa oferim clientilor nostri o consultanta de cea mai inalta calitate si sa le fim aproape pe tot parcursul relatiei”, a declarat Carmen Soare, director marketing, ING Asigurari de Viata.
-
Aproape 90% dintre români au un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani
de Ioana Luciana Matei
Evaluarea abilităţilor financiare s-a realizat pe baza unui test cu 13 întrebări, axat pe patru direcţii: viitorul financiar, aspecte financiare legate de gospodărie, economisire şi investiţii. în funcţie de numărul răspunsurilor corecte, respondenţii au fost încadrati în patru profile de cunostinte privind finanţele personale: neştiutor; începător; mediu şi avansat. “FQ Test” – lansat în premieră de ING în 2010 revine în acest an pe respondenţi din: Bulgaria, Cehia, Grecia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Turcia şi Ungaria.
Rezultatele cercetării arată că, în cursul ultimelor 18 luni, nivelul de cunoştinţe financiare al consumatorilor români s-a redus: 88% dintre respondenţi se încadrează în 2012 în profilele “începător” şi “neştiutor”, cu 11% mai mult faţă de 2010. O evoluţie similară se regăseşte, de altfel, la nivelul tuturor ţărilor analizate, în medie 86% dintre respondenţii din cele 10 tari europene încadrandu-se în aceste două profile (cu 6% mai mulţi faţa de 2010).
În rândul consumatorilor români, procentul persoanelor care demonstrează un nivel foarte redus de înţelegere a problematicilor legate de bani – profilul “neştiutor” – aproape s-a triplat, de la 8% în 2010 la 21% în prezent. În acelaşi timp, categoria consumatorilor români care înteleg elementele de bază legate de administrarea banilor dar întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare esenţiale (“incepatori”) s-a diminuat uşor, de la 69% în 2010 la 67% în prezent. Ponderile celor două profile sunt similare celor înregistrate la nivel european, de 20% pentru segmentul “neştiutor” şi 66% pentru “începători”.
La polul opus, cei mai informaţi cu privire la chestiunile legate de bani sunt grecii, 24% dintre respondenţi corespunzând profilelor “mediu” şi “avansat” de cunostinţe financiare, urmaţi de olandezi (cu 22%), maghiari (cu 15%) şi cehi (cu 14%). Cu 12% dintre respondenţi în aceste două categorii, românii şi bulgarii se plasează la mijlocul clasamentului, înaintea polonezilor (cu 11%), slovacilor (cu 6%), spaniolilor (cu 9%) şi turcilor (cu 7%).
Întrebările referitoare la economisire s-au dovedit cele mai dificile atât pentru publicul român, cât şi la nivelul celor 10 ţări implicate în studiu. Astfel, întrebările cu cel mai redus număr de răspunsuri corecte sunt cele legate de economisire (40% în România vs. 41% nivel mediu), problemele financiare din gospodărie (46% vs. 45% mediu), viitorul financiar (51% vs. 52% mediu) şi investiţii (52% vs. 50% mediu).
În cadrul aceluiaşi studiu, ING a dezvoltat şi un test pentru determinarea personalităţii financiare. Cercetarea s-a realizat prin auto-evaluare, pe baza unui chestionar privind atitudinea faţă de risc, modul de a lua decizii financiare (raţional sau emoţional), nivelul de cunoaştere a produselor financiare, atitudinea faţă de bani etc. în urma cercetarii au fost identificate patru personalităţi financiare distincte: relaxat, optimist, pragmatic şi vizionar.
Conform cercetării, 47% dintre români s-au identificat cu profilul persoanelor “vizionare” – cu un mod de a gândi orientat spre soluţii, 32% din respondenţi se încadrează în profilul “optimistului” – persoane cărora le place să profite de fiecare moment şi se bazează mult pe intuiţie, îşi asumă riscuri şi nu le este teamă de viitorul financiar, iar 11% dintre respondenţi întră în categoria persoanelor “relaxate” care iau decizii mai mult intuitiv, bazându-se mai degrabă pe ceea ce simt decât pe o gândire riguroasă. Persoanele “pragmatice” – incluzând consumatorii care iau decizii în mod obiectiv şi se bazează mai degrabă pe o gândire riguroasă decât pe ceea ce simt – ocupă un procent de numai 10% din total.
Lansat în premieră la sfârşitul anului 2010, ca instrument de măsurare a cunoştinţelor şi abilităţilor financiare, componenta privind personalitatea financiară a consumatorilor este noutatea adusă de “FQ test” în acest an. Studiul urmăreşte continuarea demersurilor de dezvoltare a nivelului de educaţie finaciară a publicului.
-
Grupul ING avertizează: Acapararea puterii de către USL, destul de serioasă pentru a afecta pe termen lung cursul
“Politica românească, de o agitaţie recunoscută, tinde să fie ignorată ca zgomot de fundal, dar de această dată acapararea puterii de către USL este destul de serioasă pentru a conduce la o slăbiciune cu durată mai lungă a cursului euro-leu”, se arată într-o notă de cercetare a ING.
Guvernul a fost, din fericire, foarte atent să evite comparaţiile cu Ungaria şi divergenţele avute de premierul Viktor Orban cu instituţiile internaţionale, scriu analiştii ING. Mai mult, ţinta de deficit bugetar pare să fi fost atinsă în prima jumătate a anului, în timp ce premierul Victor Ponta promite demiterea tuturor minştrilor care nu reuşesc să atingă obiectivele stabilite cu FMI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro