Tag: inflatie

  • Chiar dacă inflaţia este la maximum, BNR este prudentă cu majorarea dobânziilor la lei pentru a evita o încetinire semnificativă a creşterii economice

    BNR a făcut public, luni, minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului Administraţiei al Băncii Naţionale din 6 iulie când s-a luat decizia majorării ratei dobânzii de politică monetară de la 3,75% la 4,75%.

    În minuta şedintei prezentate public, Banca Naţională a României face o trecere în revistă a situaţiei economice actuale, a punctelor de tensiune şi a modului cum priveşte creşterea inflaţiei.

    BNR se aşteaptă la o temperare a creşterii inflaţiei în următoarele trimestre, în primul rând prin eliminarea efectului de bază, iar în al doilea rând prin influenţa pe care o aduce politica monetară mai strânsă şi creşterea dobânzilor care are ca efect încetinirea creditării.

    BNR spune că războiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice sunt înafara controlului ei, ceea ce face ca situaţia viitoare să fie extrem de complicată.

    Politica fiscală a Guvernului este din ce în ce mai riscantă, mai ales ca deficitul bugetar în creştere este finanţat din ce în ce mai greu la costuri din ce în ce mai mari.

    Creşterea inflaţiei încă nu a pus presiuni pe piaţa muncii în sensul creşterii salariilor, ceea ce ajută politica monetară.

    În continuare sunt multe semne de întrebare legate de atragerea banilor din PNRR şi a fondurilor europene.

    Mai jos aveţi minuta integrală a şedinţei Consiliului de Administraţie BNR din data de 6 iulie:

    În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

    În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat creşterea în primele două luni din trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, în condiţiile unui salt amplu consemnat în aprilie, la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de un avans moderat în luna mai, la 14,49 la sută. S-a remarcat că cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul modificării începând cu luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor. Influenţe peste aşteptări, dar modeste, au venit din continuarea majorării preţului combustibililor, sub impactul ascensiunii abrupte a cotaţiei ţiţeiului, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi din scumpirea unor utilităţi publice, în corelaţie cu mărirea preţurilor energiei.

    La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar şi l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în mai, de la 7,1 la sută în martie. Membrii Consiliului au observat că avansul a continuat să fie antrenat în principal de segmentul alimentelor procesate, într-o proporţie chiar substanţial mărită în raport cu trimestrul anterior, ce a atins astfel un nivel record. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cea mai mică valoare din ultimul an – probabil inclusiv în corelaţie cu evoluţia în termeni anuali a raportului leu/euro –, iar contribuţia subcomponentei mărfurilor nealimentare s-a diminuat, de asemenea, deşi mai modest, în condiţiile în care sfera categoriilor de preţuri a căror creştere de dinamică s-a temperat a devansat-o pe cea a bunurilor care şi-au accelerat uşor ritmul scumpirii.

    În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că prelungirea mersului ascendent relativ alert al ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au continuat să fie potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. A fost subliniată, în acest context, amploarea mondială a puternicului proces inflaţionist provocat de şocurile globale pe partea ofertei, care au propulsat dinamica preţurilor de consum la valori nemaiîntâlnite în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase ţări din Europa.

    Totodată, au fost evidenţiate majorările semnificative de ritm consemnate în martie-aprilie de preţurile de producţie din industria prelucrătoare, cuprinzând şi segmentul bunurilor de consum – sub influenţa costurilor în creştere cu energia şi cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum şi pe fondul blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare –, ce vor continua probabil să se transfere treptat asupra preţurilor unor bunuri şi servicii destinate consumului, dar în funcţie şi de condiţiile cererii. Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate ori în ascensiune ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din ultimele luni, însoţite de o ajustare mult mai estompată, totuşi, a celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, dar şi tendinţa de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de reintrarea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în debutul trimestrului II.

    Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică a cunoscut în trimestrul I 2022 o intensificare mult mai puternică decât cea anticipată, crescând cu 5,2 la sută faţă de trimestrul IV 2021, când s-a majorat cu 1,0 la sută comparativ cu intervalul precedent. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă o reamplificare vizibil peste aşteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată, date fiind şi implicaţiile recentei revizuiri a seriei de date privind ritmurile trimestriale ale PIB.

    Şi dinamica anuală a activităţii economice s-a mărit în trimestrul I 2022 semnificativ mai mult decât s-a anticipat, la 6,4 la sută, după scăderile ample consemnate în a doua jumătate a anului precedent, până la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021. Plusul de ritm a fost determinat însă, în principal, de variaţia stocurilor, iar aportul consumului privat – al doilea ca mărime – s-a datorat unor subcomponente cu rol secundar şi pondere relativ scăzută, în vreme ce cumpărările de bunuri şi servicii şi-au decelerat considerabil creşterea anuală în acest interval, inclusiv pe fondul unui efect de bază, au observat membrii Consiliului.

    O contribuţie pozitivă notabilă la creştere a fost adusă şi de formarea brută de capital fix – pe fondul redinamizării consistente, în termeni anuali, atât a investiţiilor nete în utilaje, inclusiv mijloace de transport, cât şi a construcţiilor noi –, iar o alta mai modestă a venit din partea exportului net. Acesta şi-a anulat în primul trimestru aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care creşterea variaţiei anuale a volumului exportului de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a volumului importului.

    Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a reaccelerat însă creşterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent şi-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite. Deşi atribuibile parţial unor factori conjuncturali, tendinţele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, dată fiind şi diminuarea vizibilă faţă de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital.

    În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au discutat cele mai recente evoluţii ale indicatorilor relevanţi, ce indică o tendinţă de tensionare a pieţei. Astfel, s-a observat că mărirea uşoară a ritmului de creştere a efectivul salariaţilor din economie în intervalul martie-aprilie este atribuibilă aproape exclusiv sectorului privat şi că aceasta a fost însoţită de o scădere graduală a ratei şomajului până la 5,4 la sută în luna mai – de la 5,8 la sută în ianuarie 2022 –, nivel ce rămâne totuşi vizibil superior celor pre-pandemice. În acelaşi timp, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat ascensiunea în trimestrul II, tinzând să se apropie de valorile prevalente anterior pandemiei, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.

    Totodată, câştigul salarial mediu brut nominal şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală în ultimele luni, până la un nivel de două cifre în aprilie, şi aproape integral pe seama evoluţiilor din sectorul privat, fără a egala totuşi ritmul inflaţiei. Dinamica anuală înaltă a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a consemnat o creştere şi mai amplă, mai ales în aprilie, evoluţia fiind considerată preocupantă de către unii membri ai Consiliului, chiar dacă ea decurge, în mare măsură, din scăderea substanţială în termeni anuali a productivităţii muncii în perioada recentă, pe fondul blocajelor în lanţuri de producţie şi al costurilor crescute cu energia şi materiile prime.

    În acest context, unii membri ai Consiliului au făcut referiri la ritmul ridicat al inflaţiei şi la recentele măsuri privind majorarea salariului minim brut în anumite sectoare, dar şi la creşterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare, de natură să mărească dinamica unor salarii în perspectivă apropiată. Este, însă, de aşteptat ca, pe ansamblul economiei, o asemenea tendinţă să fie frânată de constrângerile firmelor venite din costurile ridicate cu energia, transportul şi cu materiile prime, precum şi de efectele şi incertitudinile mari generate de prelungirea războiului din Ucraina şi de suplimentarea sancţiunilor instituite, cu impact inclusiv asupra cererii, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

    Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la noi restructurări sau falimente de firme. Totodată, incertitudini notabile decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

    În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea accelerată din perioada recentă a principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare, sub impactul pasului mărit de majorare a ratei dobânzii de politică monetară din luna mai şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă, dar şi pe fondul aşteptărilor privind creşterea ratei dobânzii-cheie, potenţate de mesajele BNR şi de deciziile băncilor centrale din regiune. S-a arătat că randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat, la rândul lor, traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadenţele scurte şi medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe pieţele de obligaţiuni antrenat de expectaţiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, precum şi în condiţiile deteriorării mai pronunţate a sentimentului investitorilor financiari faţă de regiune. Sub influenţa acestor evoluţii, precum şi ca urmare a majorării mai consistente a IRCC în debutul trimestrului II, rata medie a dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat considerabil ascensiunea în lunile aprilie şi mai. Creşterea a fost sensibil mai pronunţată în cazul celei din urmă, reflectând inclusiv majorările de pe segmentul populaţiei, astfel încât ecartul dintre cele două categorii de rate medii ale dobânzii a atins în luna mai un minim istoric, au sesizat unii membri ai Consiliului.

    În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile mai şi iunie, comportament cu implicaţii favorabile asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională. Riscurile la adresa acestuia ar putea însă să se reamplifice şi să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dezechilibrul extern în accentuare şi la incertitudinile asociate consolidării bugetare, cât şi la perspectiva politicilor monetare ale Fed şi BCE, precum şi la diferenţialul semnificativ al ratei dobânzii locale faţă de ţările din regiune, în condiţiile continuării creşterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria.

    În acelaşi timp, membrii Consiliului au observat că procesul de creditare a rămas intens în primele două luni ale trimestrului II, inclusiv pe fondul sporirii necesarului de finanţare a activităţii curente a firmelor, în actualul context. Prin urmare, dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească, ajungând la 16,5 la sută în luna mai, în condiţiile în care menţinerea relativ constantă a variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei – cu un sprijin în creştere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale –, a fost însoţită de o nouă accelerare a creşterii creditului în valută. Similar lunilor precedente, plusul de dinamică a fost adus aproape integral de împrumuturile societăţilor nefinanciare, dar cu aportul ambelor componente, de această dată. Pe ansamblu, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menţinut constantă, la 72,7 la sută.

    În schimb, masa monetară a consemnat noi scăderi de dinamică anuală în acest interval, însoţite de mutaţii structurale evidente, mai cu seamă în luna mai, care s-ar putea consolida în viitorul apropiat, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului. Potrivit opiniilor exprimate, aceste evoluţii au ca explicaţii relocări de portofolii ale populaţiei înspre titluri de stat, asociate cu realocări ale deţinerilor de lichiditate ale populaţiei şi firmelor către depozite la termen în lei – pe fondul accelerării creşterii ratelor dobânzilor aferente –, dar şi probabila manifestare temporară a unei cereri de consum anterior reprimată, mai ales în cazul serviciilor de turism extern.

    În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile evidenţiate pe orizontul scurt de timp de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din luna mai anticipa un vârf al dinamicii inflaţiei de 14,2 la sută în iunie 2022, urmat de o descreştere doar graduală pe parcursul a patru trimestre, însă mai alertă apoi, implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 şi menţinerea ei deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, la 6,2 la sută.

    Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, observând că resorturile sale majore sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice – chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază –, precum şi de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului, produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum şi de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice. S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor afecta, pe mai departe, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate mult diminuată, totuşi, faţă de trimestrele anterioare, mai ales în cazul celei din urmă.

    S-a convenit, totodată, că previziunile privind impactul şi durata schemelor de plafonare a preţurilor la energie continuă să fie grevate de incertitudini, iar incertitudini similare sunt asociate măsurii privind compensarea preţului combustibililor, prezumată a fi aplicată în intervalul iulie-septembrie 2022. Balanţa integrală a riscurilor la adresa prognozei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei rămâne însă dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, inclusiv pe fondul măsurilor fiscale anunţate recent vizând creşterea veniturilor bugetare, fiind însă posibile şi mici corecţii descendente ale unor cotaţii internaţionale, mai ales în cazul mărfurilor agroalimentare, precum şi ameliorări relativ mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare, au conchis membrii Consiliului.

    Unii membri ai Consiliului au apreciat că, într-un asemenea context, ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi prevenirea declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, reclamă o nouă creştere a ratei dobânzii-cheie, mai ales în condiţiile în care piaţa muncii tinde să se tensioneze. O astfel de reacţie este justificată şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

    În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, însă mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele II şi III – sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate –, dar după o accelerare mult peste aşteptări a creşterii acesteia în trimestrul I. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere ale excedentului de cerere agregată în trimestrele II şi III, însă vizibil mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din luna mai 2022.

    Evoluţiile implică şi o descreştere considerabilă a dinamicii anuale a activităţii economice în trimestrul II, urmată de o reamplificare în trimestrul III, pe seama unui efect de bază, dar şi niveluri ale acestei dinamici semnificativ mai ridicate decât cele prognozate anterior, ca urmare a creşterii mult peste aşteptări a PIB în trimestrul I, au remarcat membrii Consiliului.

    Totodată, s-a sesizat că indicatorii cu frecvenţă ridicată sugerează o semnificativă accelerare temporară a creşterii consumului privat în trimestrul II faţă de aceeaşi perioadă din 2021, preponderent pe seama unui efect de bază, dar şi pe fondul manifestării unei cereri reprimate, mai ales pe segmentul serviciilor. În schimb, o evoluţie de sens opus este posibilă în cazul formării brute de capital fix, de natură să contribuie decisiv la scăderea dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, având în vedere mai ales declinul amplu consemnat de volumul lucrărilor de construcţii în luna aprilie în raport cu perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, aportul exportului net la dinamica anuală a PIB ar putea redeveni uşor negativ, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat considerabil variaţia anuală în aprilie şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Drept consecinţă, deficitul comercial şi-a mărit de peste două ori dinamica anuală faţă de media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat să crească alert în termeni anuali, chiar şi în condiţiile uşoarei ameliorării a evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare.

    S-a arătat în mod repetat că prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor impuse Rusiei generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    În această conjunctură, valorificarea la maximum a fondurilor europene alocate României, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este vitală, au susţinut membrii Consiliului, atragerea acestora fiind esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice – dată fiind şi natura condiţionalităţilor ataşate procesului –, dar şi pentru a se contrabalansa, cel puţin parţial, impactul contracţionist al amplelor şocuri globale pe partea ofertei, precum şi efectele consolidării fiscale.

    Incertitudinile şi riscurile asociate conduitei viitoare a politicii fiscale sunt însă în creştere, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuţia bugetară de până acum şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar evidenţiind, cu precădere, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi seturile de măsuri aplicate de curând în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, ce pot avea implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

    În urma analizei de ansamblu, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că un asemenea context reclamă majorarea cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Din această perspectivă, a fost subliniată importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creşterii economice, date fiind şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

    În acelaşi timp, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută, de la 3,75 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută, de la 4,75 la sută şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”

     

  • Citatul săptămânii. Adrian Codirlaşu, CFA România: Inflaţie de două cifre s-ar putea să avem până la finalul anului viitor. Va mai dura câţiva ani până vom atinge ţinta.

    Rata de creştere (a inflaţiei – n. red.) s-a redus şi probabil ne apropiem de vârf în următoarele 2-3 luni. Vârful nu va fi mult peste ce este acum, după care va începe uşor, uşor să scadă. Inflaţie de două cifre s-ar putea să avem până la finalul anului viitor. Poate la finalul anului viitor coborâm la 9%. Va mai dura câţiva ani până vom atinge ţinta, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari, CFA România, citat de Ziarul Financiar.


     

  • ​Întrebarea săptămânii: Ce putem face pentru a minimiza efectele crizei?

    Preţurile cresc galopant şi, cu toate că 3/4 dintre companiile locale respondente la Barometrul de HR realizat de PwC România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, incertitudinea domină piaţa. Ce putem face pentru a preîntâmpina schimbările economice care ne afectează traiul?

    Cei de la Investopedia recomandă zece paşi pe care îi poţi urma pentru ca o eventuală criză financiară (pe care o trăim deja, de altfel) să nu te prindă nepregătit: maximizarea economiilor în lichidităţi, analizarea cheltuielilor lunare în vederea stabilirii bugetului necesar în caz de urgenţă, minimizarea facturilor lunare (limitarea timpului de utilizare a electrocasnicelor, de pildă) şi administrarea atentă a acestora, identificarea unor surse care ar putea să ajute în economisire (folosirea milelor de călătorie în locul banilor pentru a cumpăra bilete de avion, a cardurilor cadou neutilizate etc.), închiderea datoriilor de pe cardul de credit şi negocierea unei oferte mai bune pentru acesta, identificarea unor extra surse de venit (vânzarea unor bunuri nefolosite, contracte în regim de freelancing şamd), schimbarea asigurării cu una mai rentabilă şi păstrarea bunurilor (casă, maşină şi nu numai) în condiţii optime.

    Tu cum ţi-ai ajustat cheltuielile în ultimul timp?

    Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

  • Inflaţia din Bulgaria a ajuns la 17% în iunie. Această ţară are dobânzi occidentale şi inflaţie est-europeană

    Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană şi unde o mare parte din români preferă să-şi petreacă vacanţele sau zilele libere, se confruntă cu o explozie a inflaţiei. Creşterile de preţuri au început lent, dar au ajuns la un ritm anualizat record de aproape 17% în iunie.

    În luna anterioară, rata de inflaţie era de 15,6%, potrivit datelor statistice oficiale. Bulgarii şi turiştii străini au ajuns astfel să suporte una dintre cele mai puternice inflaţii din UE. Inflaţia este deosebit de ridicată în toată Europa de Est, însă, spre deosebire de colegele sale din statele vecine, banca centrală a Bulgariei are mult mai puţine instrumente la dispoziţie pentru a frâna scumpirile. Leva, moneda naţională, este ancorată de euro de mulţi ani, iar pentru că această ţară este pe drumul spre adoptarea euro, politica monetară, de care ţin dobânzile, depinde de ce se întâmplă pe piaţa interbancară europeană, unde regulile le face BCE.

    Cu alte cuvinte, banca centrală a Bulgariei nu poate ridica sau coborî dobânzile şi nu poate interveni prin aprecierea sau deprecierea levei pentru a stimula sau frâna economia. În iunie, cea mai mare contribuţie la inflaţie au avut-o preţurile transportului, care au crescut cu 37,5%. Mâncarea şi băutura, care cântăresc cel mai mult în coşul bunurilor de consum, s-au scumpit cu 24%. 

  • Rata inflaţiei atinge un nou record în Statele Unite

    Datele pe luna iunie arată o inflaţie de 9,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Este cea mai mare rată a inflaţiei înregistrată după anul 1981.

    În mai, inflaţia în Statele Unite fusese de 8,6%. Preţurile la carburanţi, alimente şi chirii au continuat să crească, generând noi presiuni asupra Rezervei Federale, instituţia bancară centrală de la Washington, pentru a majora din nou rata dobânzii de referinţă.

    “S-ar putea să existe unele semne de relaxare în iulie, în contextul în care preţurile mărfurilor au atins deja nivelul maxim, dar suntem departe de normalizarea inflaţiei, nu există niciun semnal concret de scădere”, afirmă Eric Winograd, economist la compania de evaluare a activelor AB.

    Inflaţia este în creştere în numeroase ţări, iar aproximativ 71 de milioane de oameni au fost împinşi spre sărăcie în ultimele luni, în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, care a condus la noi majorări ale preţurilor la energie şi alimente, arată datele Programului ONU pentru Dezvoltare.

  • Salariile românilor cresc, dar sunt înghiţite de inflaţie

    În luna mai a acestui an, salariul mediu net a crescut cu 12,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, însă angajaţii români nu au avut o putere de cumpărare mai mare, având în vedere că rata inflaţiei a fost de 14,5% în mai Raluca Pârvu, BPI România: „Puţini angajatori vor fi în măsură să ţină pasul cu inflaţia. Marginal, unii anunţă că vor face ajustări salariale progresive în cursul anului“.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la peste 3.900 de lei în luna mai a acestui an, în creştere cu 12,5% faţă de aceeaşi lună din anul 2021 şi în scădere cu 1% faţă de luna aprilie din anul 2022, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Spre comparaţie, rata inflaţiei anunţată de INS pentru luna mai din anul 2022 a fost de 14,5%, cu două puncte procentuale peste creşterea salariilor.

    „Puţini angajatori vor fi în măsură să ţină pasul cu inflaţia. Marginal, unii anunţă că vor face ajustări salariale progresive în cursul anului. Totuşi, pe fondul zvonurilor şi informaţiilor contradictorii despre noi taxe, angajatorii vor aştepta să aibă date clare despre modul în care va fi construit salariul brut şi despre cine va suporta – compania, angajatul sau ambii – eventuale creşteri de cheltuieli sociale şi/sau impozit”, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Din partea angajatorilor, Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul Băncii Naţionale a României, afirmă că instituţia încearcă să ţină pasul cu inflaţia în salariile pe care le acordă angajaţilor săi. 

    „Încercăm şi noi să păstrăm un echilibru între ceea ce permite bugetul de salariu şi ceea ce erodează inflaţia. Abordarea noastră este foarte atent calibrată către sprijinul personalului cu salarii mai mici. Avem şi noi cam 20% persoane cu studii medii, în mare parte din zona de casierie şi activităţi de suport şi atunci creşterea salarială este diferenţiată, aplicată astfel încât salariile mai mici să fie protejate mai mult. Este un principiu pe care îl aplicăm de mai mult timp. În acelaşi timp, noi avem un exerciţiu de creştere salarială individuală, 2% din bugetul de salarii se acordă sub formă de creştere individuală”, a declarat Mugur Tolici în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

    De la lună la lună, salariul mediu net pe economie a scăzut cu 1%, respectiv cu  39 lei. Raluca Pârvu spune că această scădere vine pentru că, de obicei, angajaţii primesc prime sezoniere sau bonusuri în luna aprilie.

    „În luna aprilie, salariaţii primesc adesea prime sezoniere sau chiar bonusuri şi de aceea valorile cumulate sunt în mod excepţional mai mari. Comparaţia fiabilă este cu anul trecut, aceeaşi lună”, a explicat ea.

    Afirmaţia ei este întărită şi de Institutul Naţional de Statistică, care spune că în luna mai 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut pentru că în lunile precedente angajatorii au acordat prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.

    În ceea ce priveşte cele mai mari salarii nete din economia locală, industria de IT a rămas liderul şi în luna mai, cu salarii medii nete de aproape 9.200 de lei. Următorii în clasament sunt angajaţii din industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale, cu o medie a salariului net de peste 8.300 de lei. Top trei industrii cu cele mai mari salarii a fost completat de fabricarea produselor din tutun, cu salarii de peste 7.800 de lei în luna mai a acestui an.

    La polul opus au fost salariile din industria HoReCa, cele mai mici din economia locală, cu o medie de puţin peste 2.100 de lei, urmate de cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu aproape 2.170 de lei, şi de cele din fabricarea de mobilă, de circa 2.550 de lei.

    În sectorul bugetar au fost creşteri ale câştigului salarial mediu net din luna mai comparativ cu luna precedentă, în principal ca urmare a acordării de tichete de vacanţă, ?n învăţământ (Ă11,6%) şi ?n administraţia publică (Ă3,1%). ?n sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,0%), conform datelor INS.

  • Acţiunile globale, din nou în scădere pe fondul înrăutăţirii perspectivelor economice. Evoluţia vine după ce dolarul a ajuns la paritate cu euro pentru prima dată în ultimii 20 de ani

    Pieţele internaţionale de capital înregistrau scăderi în după-amiaza zilei de marţi, 12 iulie, într-un moment în care investitorii anticipează datele privind inflaţia din Statele Unite şi cântăresc riscurile reprezentate de focarele de Covid-19 şi posibilitatea unei noi recesiuni, scrie Business Insider.

    Ieri, dolarul a ajuns la paritate cu euro pentru prima dată în ultimii 20 de ani şi a atins minimul ultimilor 24 de ani prin raport cu yenul japonez, ştirile trăgând în jos preţurile acţiunilor şi mărfurilor la nivel mondial. În Europa, Rusia a oprit temporar livrările de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream şi a accentuat riscurile privind o recesiune la nivelul continentului.

    Indicele global MSCI All-World Index se deprecia cu 0,5% la ora publicării ştirii, iar contractele futures pe S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq 100 scădeau cu 0,5%-0,6%, ceea ce sugerează că bursele americane îşi pot continua evoluţia negativă de luni.

    La Bucureşti, indicele BET era pe plus cu 0,1%, iar FTSE 100 din Londra cobora cu 0,4%. DAX 30 din Frankfurt pierdea 0,85%, în timp ce indicele paneuropean Stoxx 600 scădea cu 0,5%, conform MarketWatch.

    Săptămâna aceasta, investitorii internaţionali îşi îndreaptă atenţia asupra sezonului de raportări la T2/2022 din Statele Unite, iar „datele privind inflaţia americană vor fi principalul element de interes mâine”, spune Jim Reid, strateg în cadrul gigantului bancar german Deutsche Bank.

    Analiştii se aşteaptă ca inflaţia din SUA să fi crescut de la 8,6% în mai la 8,8% în iunie, fapt ce ar determina o nouă serie de majorări ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, instituţia punând în balanţă nevoia de a controla inflaţia şi riscurile impuse de o potenţială recesiune.

    Estimările legate de inflaţie s-au diminuat în ultimele săptămâni, indicând că investitorii sunt de părere că banca centrală din SUA va reuşi să controleze cu succes presiunile inflaţioniste, asumându-şi riscul de a genera o încetinire a economiei.

    Dolarul a devenit astfel un beneficiar major al temerilor privind economia globală  şi al măsurilor de înăsprire a politicilor monetare. În consecinţă, moneda unică europeană a ajuns ieri la cel mai scăzut nivel prin raport cu dolarul din ultimii 20 de ani.

     

  • Explozia preţurilor: Rata anuală a inflaţiei a sărit la 15% în iunie, după 14,5% în mai. Gazele s-au scumpit cu 89% faţă de iunie 2021, combustibilii cu 41%, iar biletele de avion cu 29%. În medie, alimentele sunt cu 15% mai scumpe

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna iunie la 15,05%, după ce accelerase la 14,5% în mai şi 13,8% în aprilie, arată datele anunţate marţi de INS.

    Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în ultimul an la mărfuri, de 17,9%, urmate de alimente, cu 14,6%, şi servicii, cu 7,8%.

    Faţă de luna mai 2022, în iunie preţurile de consum au crescut cu 0,8%, după majorarea cu 0,9% a preţurilor la mărfuri nealimentare, cu 0,6% la alimente şi cu 0,5% la servicii.

    Iar de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 10%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) este 9,3%.

    Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri au fost înregistrate în perioada iunie 2022-iunie 2021 la gaze (+89%), combustibili (41%) şi energia termică (22%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 17%.

    Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 29%, urmate de serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 19%.

    Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la ulei (49%), cartofi (42%), făină şi mălai (32-33%), pâine (23%), margarină (20%), ouă, unt şi brânză (17-18%), lapte (14%).

    În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în iunie la 13%. Faţă de luna mai, indicele este de 100,78%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

     

     

  • Companiile încep să crească bugetele pentru salarii în încercarea de a acoperi avântul inflaţiei. Cele mai mari majorări se vad în sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare şi în sectorul energetic

    Trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de HR realizat de companie în luna iunie.

    Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%.

    ”Companiile fac ajustări ale bugetelor pentru salarii în încercarea de a acoperi inflaţia galopantă, dar este foarte dificil să acopere integral această creştere aflată la maximul ultimilor 19 ani. De regulă, companiile care nu întâmpină dificultăţi financiare din cauza contextului actual sau pe fondul pandemiei au în vedere compensarea, celelalte sunt însă mai rezervate încercând totuşi să compenseze prin alte modalităţi”, spune Mădălina Paşca, Senior Manager People & Organisations, PwC România.

    Ea menţionează că având în vedere stresul financiar resimţit de angajaţi, multe organizaţii încep să pună un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului

    Datele sondajului arată că 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creşteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflaţie, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflaţiei pentru toţi angajaţii, iar 9% au ajustat cu inflaţia doar pentru anumite categorii de angajaţi.

    Rata medie a inflaţiei la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este în medie de 8,2%. Însă, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), rata inflaţiei a ajuns în luna mai la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. Cea mai recentă prognoză de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.

    Cele mai mari creşteri ale bugetului salarial total în 2022 versus 2021 vor fi operate în sectorul de bunuri de larg consum/distribuţie, de 13,6%, în servicii financiare (bănci, leasing, IFN), de 12,8%, şi în sectorul de energie, de 10,3%, iar cele mai mici în asigurări, de 5,6%, şi farma, de 6,4%.

    În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.

    În paralel, jumătate dintre companii intenţionează să aplice un model de lucru hibrid în funcţie de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajaţi fiind principalul motiv menţionat pentru importanţa reîntoarcerii la birou.

    Dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajaţii lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.

    Potrivit sondajului, 37% vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toţi angajaţii. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite.

    Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27-29 iunie 2022, pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante din IT&C, BPO, Produse industriale, Energie (utilităţi /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare  şi FMCG/Retail.

    Peste un sfert (27%) dintre companiile respondente au între 1.001 – 3.000, un procent similar între 101-500 angajaţi, 19% sub 100 angajaţi, 16% între 501 – 1.000 angajaţi şi 12% peste 3.000 angajaţi.

     

  • Inflaţia a explodat. Cât de mult vor creşte dobânzile la depozite şi la credite

    Rata anuală a inflaţiei a urcat deja în luna aprilie la 13,8%, pentru ca în luna mai să ajungă la 14,5%. Iar BNR a majorat puternic în luna mai prognoza pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior.

    În încercarea de a mai tempera explozia preţurilor, BNR a majorat de cinci ori dobânda-cheie în acest an, după alte două creşteri în 2021, la şedinţa de politică monetară din luna iulie mărind cadenţa şi urcând dobânda cu 1 punct procentual, de la 3,75% până la 4,75%.

    În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Şi poate afecta şi redresarea economiei.

    Creşterea dobânzilor, în contextul ascensiunii inflaţiei, determină în timp o încetinire a creditării şi antrenează şi creşterea numărului de clienţi cu dificultăţi la plata ratelor bancare şi, în consecinţă, majorarea ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans). După ce BNR a majorat dobânda-cheie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei de dinainte de luna mai 2019, a tot crescut, sărind peste 6,6%.

    Ca şi în celelalte crize economice, şi în noua criză, intensificată de creşterea inflaţiei şi de războiul de la graniţă, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă. În cei doi ani de pandemie rata NPL a rămas sub 4%. Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniţă, cu frânarea economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL.

    „2022 este şi va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opţiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim şi modul în care ne raportăm la noi, la societate şi la drepturile şi libertăţile individuale pe care, până de curând, mulţi le credeau a fi o banalitate. Experienţa ne-a învăţat cât de important este să păstrăm contactul cu piaţa, să fim realişti, să ne calibrăm planurile şi să ne păstrăm atenţi la oportunităţi“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Toate statele europene se confruntă deja cu o degradare a principalilor lor indici macroeconomici, inflaţia fiind la un nivel record în UE, iar acest lucru îl vedem şi în România. Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă şi continuă a riscurilor, o flexibilitate mare şi o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe pieţe, susţine François Bloch, CEO al BRD-SocGen. „Nu cred că există temeri deosebite pentru România, pentru că sistemul bancar este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de BNR şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. La capitolul flexibilitate, voi adăuga o atenţie constantă acordată dificultăţilor clienţilor noştri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflaţie ridicată şi de creşterea ratelor dobânzilor.“

    Anul 2022 este marcat de incertitudinea şi consecinţele generate de războiul din Ucraina, spune şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. Totodată, contextul actual este marcat de inflaţia ridicată, ca fenomen global, ce atrage creşterea dobânzilor. „Provocarea noastră este una dublă, dată de atenţia cu care trebuie să administrăm riscurile specifice în acest nou context dificil, în timp ce trebuie să ne continuăm misiunea de a finanţa economia şi de a sprijini clienţii în dificultate“.

    După ce ultimii doi ani au fost caracterizaţi de un mediu volatil şi impredictibil, ne aflăm acum într-o nouă paradigmă, cu noi provocări ridicate de conflictul din Ucraina, de presiunile inflaţioniste, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi incertitudinile din domeniul energetic, adaugă Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    „Mizăm pe asigurarea optimă a resurselor din partea sistemului bancar, pentru a genera în continuare tracţiune în activitatea de creditare într-un ritm sustenabil. Prin finanţarea acordată, industria bancară este unul dintre principalele motoare de creştere economică“, spune şeful ARB.

    În tot acest context, în care preţurile energiei şi produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populaţie să se confrunte cu unele dificultăţi, iar companiile să fie nevoite să îşi limiteze, în anumite măsuri, planurile de investiţii, este de părere Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank.

    BNR a atenţionat deja că în viitor este posibilă o înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, care poate să afecteze activitatea instituţiilor de credit.

    „În viitor, o posibilă înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite, determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, poate fi de natură să afecteze activitatea instituţiilor de credit şi prin prisma nevoii de alocare a resurselor disponibile către rezolvarea prin fluxuri operaţionale proprii a unor credite neperformante de volume semnificative. Eliberarea de capital disponibil, prin rezolvarea eficientă a problemei creditelor neperformante, are rolul de a susţine structura creditării şi contribuie la creşterea economică“, se arată în raportul BNR asupra stabilităţii financiare.