Mai ales poliţistul nostru preferat, îngerul păzitor al circulaţiei din România, dl. Marian Godină. El a dat un search după numele propriu şi Google i-a returnat un rezultat neanticipat. Mare i-a fost surpriza când motorul de căutare i-a returnat rezultatele căutării lui. Totul părea în regulă, mai puţin un detaliu foarte important despre Godină.
IATĂ AICI CUM L-A PĂCĂLIT GOOGLE PE MARIAN GODINĂ DE 1 APRILIE
Un proiect în care s-au investit zeci de milioane de dolari şi minţile multor cercetători, în timp ce Ionuţ Budişteanu a reuşit cu, evident, mult mai puţine resurse să gândească un soft care ar putea face mult mai accesibilă maşina autonomă. Tânărul român a conceput un soft mult mai ieftin decât sistemul folosit de cei de la Google. Softul lui Ionuţ procesează cu o foarte mare acurateţe imaginile de la o cameră webcam şi informaţiile de la un mini-radar.
IATĂ AICI ÎN CE STADIU E MAŞINA DE 4.000 $ PENTRU CARE IONUŢ A PRIMIT BANI DE LA INTEL
Jobul este plătit cu 24.000 de lire sterline pe an (aproximativ 2.300 de euro pe lună), iar sediul companiei este situat în centrul Londrei.
Candidatul ideal are cel puţin un an de experienţă în rolul de cameraman sau director de fotografie, trebuie să fie talentat şi să aibă un “sumbru simţ al umorului”. Anunţul specifică şi nevoie de a fi “tolerant la cafea şi faţă de cetăţenii francezi”, scriu cei de la Business Insider.
BrighterBox, compania care a postat anunţul de angajare, se aşteaptă la o mulţime de CV-uri primite.
Prin urmare, dacă aveţi o dronă şi vreţi să câştigaţi ceva bani, puteţi (încă) aplica pentru un astfel de job.
Jobul este plătit cu 24.000 de lire sterline pe an (aproximativ 2.300 de euro pe lună), iar sediul companiei este situat în centrul Londrei.
Candidatul ideal are cel puţin un an de experienţă în rolul de cameraman sau director de fotografie, trebuie să fie talentat şi să aibă un “sumbru simţ al umorului”. Anunţul specifică şi nevoie de a fi “tolerant la cafea şi faţă de cetăţenii francezi”, scriu cei de la Business Insider.
BrighterBox, compania care a postat anunţul de angajare, se aşteaptă la o mulţime de CV-uri primite.
Prin urmare, dacă aveţi o dronă şi vreţi să câştigaţi ceva bani, puteţi (încă) aplica pentru un astfel de job.
Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.
În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.
Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.
Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009
şi cum arată astăzi Maps
În Europa, Google este în atenţia oamenilor politici şi a mai multor companii, deranjate că reclamele apar alături de alte materiale video care transmit mesaje homofobe sau antisemite pe platforma YouTube. Firma britanică Marks and Spencer Group şi-a retras, de asemenea, publicitatea de pe Google.
Google a promis, miercuri, că va analiza practicile din acest domeniu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.
În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.
Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.
Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009
şi cum arată astăzi Maps
Mai mult de jumătate dintre români (53%) foloseau un smartphone la finalul anului trecut, potrivit unui raport comandat de Google, o creştere de peste patru ori în ultimii patru ani. La finalul lui 2012, rata de adopţie a smartphone-urilor în România era de doar 12%.
La nivel global, adopţia smartphone-urilor s-a dublat în patru ani. În 2012, doar una din trei persoane din 40 de ţări avea acces la un smartphone. Patru ani mai târziu, ponderea acestora a crescut la 70%. Din 2012 şi până în 2016, compania de studii de piaţă Kantar TNS, la cererea Google, a chestionat utilizatori din toată lumea în legătură cu obiceiurile de folosire a internetului, iar răspunsurile au scos în evidenţă schimbări majore în adopţia tehnologiei şi stilul de viaţă în această perioadă.
Pentru mulţi români, smartphone‑ul a adus o schimbare semnificativă în viaţa de zi cu zi. Chiar dacă acest lucru se reflectă la nivelul tuturor categoriilor demografice, tinerii folosesc cel mai mult smartphone-ul ca un asistent personal. Astfel, 91% dintre tinerii de sub 25 de ani utilizează smartphone‑uri, faţă de 24% în urmă cu 4 ani. Pentru ei, smartphone-ul a început să înlocuiască computerul: utilizarea calculatorului a scăzut de la 88% în 2012 la 79% în 2016. Telefonul inteligent reprezintă şi principala sursă de informaţii, 73% dintre tineri apelând la motoare de căutare pe dispozitivul mobil, în vreme ce 79% vizitează platforme de social media.
La nivel global, aproximativ o treime dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul mai des de pe smartphone decât pe computer. În România, procentajul acestora este de 38%; mai mult, doar 17% dintre utilizatorii de smartphone de la noi mai folosesc preponderent computerul pentru a intra pe internet.
„Informaţia se transmite din ce în ce mai rapid, iar trendurile tehnologice odată cu ea”, remarcă Marius Lăzărescu, fondator al agenţiei Today’s. „Chiar cei de la Google afirmau anul trecut că revoluţia dispozitivelor mobile este mai mare decât orice au văzut până acum, raportându-se la istoria recentă şi la gradul de preluare a tehnologiei.” Mobilul a început să preia din ce în ce mai mult timp dedicat internetului, însă nu va elimina folosirea altor dispozitive mobile, spune Marius Lăzărescu. „Consumatorul foloseşte, în medie, în funcţie de ţară, între trei şi şase dispozitive mobile pentru a accesa informaţiile online. Trebuie avut în vedere că la nivel global trei din patru site-uri se încarcă în mai mult de 10 secunde, iar acest lucru scade dramatic rata de conversie şi generează frustrare pentru consumator.”
Răspândirea reţelelor mobile şi finanţarea terminalelor de către operatori au făcut foarte accesibilă deţinerea unui dispozitiv mobil, crede Bogdan Tudor, CEO al StarTech Team. „În paralel, telefoanele au devenit din ce în ce mai puternice, iar ecranul acestora a devenit mai generos, ceea ce a facilitat folosirea lor pentru funcţii ca navigarea pe internet sau folosirea de aplicaţii, determinând astfel explozia la care asistăm în acest moment.”
Nicio afacere nu mai poate să ignore, în aceste condiţii, tendinţele tehnologice cu impact major în schimbarea comportamentului consumatorilor. În condiţiile în care această tendinţă se va menţine, consumatorii vor fi mai tentaţi să folosească un terminal mobil pentru interacţiunea cu orice afacere, spune Bogdan Tudor. „Toate businessurile trebuie să îşi definească o strategie de tip «mobile first», în care aceste tendinţe să se afle în centrul strategiei de dezvoltare. În acest moment, oportunitatea de transformare şi de creştere a cotei de piaţă se traduce în viteza de execuţie în această direcţie. Cei care vor acţiona decisiv exploatând aceste tendinţe vor fi câştigătorii de mâine.”
În acelaşi timp, oamenii folosesc mai multe dispozitive decât în trecut. Întrebaţi în 2012 în legătură cu ce dispozitive utilizează – smartphone, tabletă sau computer -, 50% dintre români au răspuns că folosesc un singur dispozitiv, 10% două şi doar 2% toate cele trei. La finalul lui 2016, cei mai mulţi dintre români (31%) spun că utilizează două dispozitive (unul singur – 25%, trei dispozitive – 15%).
„După analiza unui volum de date la nivel internaţional (prin prisma accesului la conturi de pe toate continentele) am înţeles un fenomen foarte interesant, dar explicabil, pentru anumite ţări mai puţin dezvoltate (şi nu mă refer neapărat la continentul european)“, spune Adrian Enache, fondator al companiei OmniPerform. Locuitorii acestor ţări au sărit pur şi simplu etapa de achiziţie a unei tablete sau a unui laptop, lucru datorat probabil preţului prea mare. În momentul apariţiei unor smartphone-uri care au reuşit să acopere nevoile acestor consumatori la sume extrem de accesibile, adopţia s-a întâmplat într-un timp record. „Există ţări cu o penetrare de peste 90% a smartphone-urilor care a adus de la sine şi trafic extrem de mic din laptopuri şi desktopuri. Un alt exemplu care poate fi dat este chiar Ziua Oamenilor Singuri, organizată în China, în 2016, zi în care 82% din comenzile în valoare de 18 miliarde de dolari au fost făcute de pe smartphone-uri.”
Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.
În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.
Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.
Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.
Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.
Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.
Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
Dacă nu ştiţi cum să obţineţi o zi liberă, o idee bună ar fi să îi puneţi pe copii să trimită o scrisoare şefului. O fetiţă din Statele Unite a avut însă singură ideea, şi a trimis o scrisoare companiei pentru care tatăl său lucrează. Întâmplător, acea companiei este Google, relatează Business Insider.
Textul scrisorii este următorul:
“Dragă angajator Google,
Poţi să te asiguri că atunci când tata vine la birou, va primi o zi liberă? Poate ar putea să primească liber miercuri. Pentru că tata are liber doar sâmbătă.
De la Katie.
P.S. Este ziua de naştere a lui tata.
P.P.S. E totuşi vara.”
Poate că scrisul fetiţei i-a impresionat pe cei de la Google, dar răspunsul nu a întârziat. În scrisoarea către Katie, Daniel Shiplacoff, senior design manager la Google complimentează munca tatălui său şi îi acordă acestuia o săptămână liberă drept bonus. Pentru că, totuşi, e vară.
