BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot. După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • A trăit într-o mahala din India, iar acum este CEO-ul unei companii evaluate la 1,5 miliarde de dolari

    Ambarish Mitra trăia în Munirka, o malaha din sud-vestul oraşului Delhi, când a văzut un anunţ care i-a schimbat viaţa, scrie Business Insider.

    Anunţul din ziar era pentru o competiţie de “e-business”, cum erau denumite afacerile pe internet 1997 în India.
    Adolescentul de 17 ani a aplicat cu un plan de business cu ideea de a oferii acces la internet femeilor cu venituri mici. Mitra nu avea nici cea mai mică idee că asta avea să fie începutul unei cariere de succes.

    În prezent, Ambarish Mitra este CEO-ul Blippar, companie de publicitate (realitate augumentată), a fost fotografiat cu familia regală britanică, iar vicepreşedintele al Xiaomi, Hugo Barra, i-a livrat personal ultimul telefon Xiaomi.

    Deşi trăia în sărăcie Mitra nu s-a născut sărac. A crescut într-o familie cu venituri medii, care prioritiza educaţia în dauna banilor. Mama lui a fost cântăreaţă şi pictoriţă, iar tatăl lui inginer.

    El a fost captivat de internet încă de mic, dar tatăl lui voia să devină inginer ca şi el. De asemenea, Mitra il idolatriza pe Bill Gates. A citit “Business the Bill Gates Way” şi cartea lui Bill Gates “The Road Ahead”, iar lângă computer avea o poză dintr-o revistă Forbes, în care era întruchipat Bill Gates alături de Warren Buffet. ” În timp ce oamenii din generaţie cu mine aveau poze cu Madonna sau Samantha Fox, eu aveam o poză cu Bill Gates”.

    Pasiunea lui pentru internet a intervenit între el şi tatăl său, care nu era de acord cu drumul în viaţă al copilului lui.
    “Parinţii mei voiau să ma fac inginer, dar eu nu eram interesat. Totul era atât de haotic, încât am decis să fug de acasă şi am început să trăiesc pe mahala”, a spus Mitra.

    Pentru a supravieţuii, Mitra vindea reviste din uşă în uşă şi noaptea vindea ceai la un stand.
    “A trebuit să mă maturizez rapid. Iar un lucru pe care l-am dobândit în urma acestei experienţe este faptul că nu-mi este frică de nimic, lucru care s-a transmis şi în modul cum conduc compania”, a spus el.

    Trăia de şapte luni în Munirka când a dat peste anunţ. Trei luni mai târziu a aflat că a câştigat. “A fost un moment care mi-a schimbat viaţa”, a mărturisit Mitra.

    În urma propunerii, s-a lansat portalul online: Women Infoline. Compania oferea acces gratuit la internet femeilor cu salarii mici, iar profitul firmei venea din vânzarea de reclame.

    În 2000 compania s-a listat la bursă, iar Ambarish Mitra  s-a mutat în Londra cu banii obţinuţi.  Acolo el a lucrat într-un magazin de haine în timp ce a încercat să lanseze mai multe start-up-uri. În 2008 criza a lovit întreaga lume şi Ambarish Mitra a fost nevoit să se angajeze la Axa, compania de asigurări, unde a fost promovat până la poziţia de director al departamentului de inovaţie.

    Mitra impreună cu prietenul său, Omar Tayeb, se aflau într-un bar când le-a venit ideea pentru Blippar. Cei doi au creat o apliacţie de smartphone, cu ajutorul căruia utilizatorul transforma o bancnotă de 20 de lire într-o imagine animată. Cei doi s-au gândit să transforme acest truc într-un business veritabil, în prezent, Blippar animând orice imagine, obiect.

    Mitra şi Tayeb au investit 200.000 de dolari pentru lansarea afaceri. Ideea a prins, iar în martie 2015 compania a mai strâns 45 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare, propulsând compania la o evaluare de 1,5 miliarde de dolari.

    Nu crede faptul că a fugit de acasă l-a ajutat în afaceri, ci spune că a avut noroc să găsească mediul şi timpul potrivit pentru a lansa un asemenea business.

  • Povestea celei mai tinere miliardare din lume. A renunţat la studii şi a fondat o companie care acum este evaluată la 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, fondator şi CEO al Theranos, este cea mai tânără femeie din lume a cărei avere să depăşească 1 miliard de dolari.

    Când era în anul doi de studenţie la Stanford, în 2003, Holmes a fondat compania de asistenţă medicală Theranos. Câteva luni mai târziu, ea a renuntat la facultate pentru a se concentra asupra companiei; astăzi, Holmes are o valoare netă de 4,6 miliarde de dolari.

    Theranos este o companie de biotehnologie ce valorează 9 miliarde de dolari, datorită succesului înregistrat prin dezvoltarea unei noi metode de testare a sângelui. Scopul său este de a face teste clinice mai ieftin şi mai rapid.

    Theranos vrea să efectueze teste de sânge pentru problemele de sănătate dintr-o singură mostră obţinută din degetul pacientului, aceasta fiind o alternativă bună la modelul tradiţional, care presupune preluare de flacoane de sânge în biroul unui medic.

    Compania a atras scepticism de partea comunităţii ştiinţifice, în parte pentru că Holmes nu a dezvăluit în amănunt cum funcţionează aparatura utilizată.

  • Afacerea pe care în 2008 au refuzat-o şapte investitori iar acum este evaluată la 25,5 miliarde de dolari

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.

    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    Cinci dintre acestea au refuzat să finanţeze Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă lui Chesky. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria de interes a companiei  sau din cauza lipsei entuziasmului consumatorului pentru business-uri de călătorie.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

    „Data viitoare când ai o idee şi este respinsă, vreau să te gândeşti la povestea asta” a spus Brian Chesky

  • Mirajul Uber şi noua bulă tehnologică

    Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,6 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 40 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind cu uşurinţă concurenţii. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de roz în lumea lui Travis Kalanick: un material publicat recent de Bloomberg arată că Uber a înregistrat venituri de 415 milioane de dolari şi pierderi de 470 de milioane.

    Din materialul publicat de Bloomberg reiese că Uber a înregistrat pierderile pe fondul extinderii operaţiunilor la nivel global, unde competiţia este din ce în ce mai aprigă. O mare parte din investiţii au fost făcute în China, acolo unde compania americană încearcă să impună serviciul uberPOOL. „Cifrele publicate sunt vechi şi nu reflectă situaţia actuală“, a spus Nairi Hourdajian, purtător de cuvânt al Uber. La jumătatea acestei luni, Wall Street Journal a dezvăluit că reprezentanţii Uber negociază atragerea de noi fonduri din partea fondului de investiţii chinez Hillhouse Capital Group. Publicaţia a specificat suma de un miliard de dolari, acesta fiind un semn că Uber se pregăteşte pentru listarea pe bursă.

    Uber este o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash. Succesul Uber a fost însă acompaniat de scandaluri şi controverse. Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber a devenit un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei. În Statele Unite şi India, mai mulţi şoferi ce lucrau pentru Uber au fost acuzaţi şi chiar condamnaţi pentru atacuri asupra clienţilor sau chiar răpirea acestora. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Un exemplu grăitor în această direcţie este Homejoy, un start-up ce funcţionează pe un sistem similar cu Uber: compania pune la dispoziţia clienţilor (proprietari de case sau apartamente) oameni de serviciu (mai mult sau mai puţin specializaţi). La începutul lunii iunie, The San Francisco Chronicle a anunţat că Homejoy este de vânzare, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfăcătoare.

    Homejoy oferea servicii minime de curăţenie pentru 19 dolari, dar pierdeau 12 dolari de fiecare dată când un client solicita acest pachet. Ei operau în pierdere, au scris cei de la The San Francisco Chronicle, folosind preţuri de dumping. Evident, compania încerca astfel să îşi asigure o cotă importantă de piaţă; greşeală celor de la Homejoy a fost însă supraestimarea acestei pieţe.

    Deşi Homejoy a reuşit să strângă 38 de milioane de dolari în primele runde de finanţare, aceşti bani nu au fost suficienţi pentru a menţine o politică agresivă a preţurilor.

    Scăderea preţurilor pentru a elimina competitorii de pe piaţă a fost o strategie ce părea să funcţioneze în cazul Uber, dat fiind şi faptul că pierderile înregistrate prin UberX, serviciul low-cost, erau acoperite de marja ridicată de profit în cazul Uber Black sau Uber XL. Cu toate acestea, tot mai mulţi analişti discută despre sfârşitul Uber şi al altor aplicaţii evaluate la miliarde de dolari.

    Întrebarea firească este următoarea: asistăm la o nouă bulă tehnologică? Chiar dacă nu este atât de evidentă ca dot.com din anii 2000, această perioadă de investiţii nejustificate şi companii supraevaluate poate avea efecte nedorite pe termen lung. Iar faptul că majoritatea companiilor aflate în „clubul miliardarilor“ sunt companii axate pe servicii mobile şi nu pe producţie tehnologică induce o şi mai mare stare de nelinişte; ele s-au ridicat ca soluţii pentru nevoi abstracte, fără o bază concretă. Start-up-urile din zona IT, mai ales din sectorul aplicaţiilor mobile, pot dispărea foarte repede.

    Există analişti care nu sunt de acord cu această idee, aducând o serie de argumente împotriva conceptului de „bulă de săpun“. Spre exemplu, o diferenţă faţă de anii 2000 este durata de timp necesară listării la bursă: în urmă cu 15 ani companiile se listau la bursă chiar înainte de a genera venituri; astăzi, companii precum Facebook dau dovadă de răbdare şi se pregătesc ani buni înainte de a deveni entităţi publice. Un alt argument „contra“, deşi nu pare la prima vedere, se referă volumul investiţiilor de astăzi care este mult sub cel al investiţiilor din anii 2000. Mai precis, valoarea totală a investiţiilor din 2014 a reprezentat o treime din valoarea celor din anul 2000. Numărul total al investiţiilor, pe de altă parte, a rămas aproape neschimbat în ultimii opt ani: în jur de 1.000 de runde de finanţare sunt aprobate anual, adică jumătate din numărul celor aprobate în anul 2000.

    „Bulă de săpun“ sau nu, industria IT a început din nou să cultive o serie de modele economice nesigure. Evoluţia Uber, deşi nu poate fi privită ca reper absolut, poate fi grăitoare în ceea ce priveşte viitorul unor companii ridicate pe aşteptări şi nu pe rezultate.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”

    “În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.

    Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.

    La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

    Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

    Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

    Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.

  • Elena Itu

    Gestionează activităţile de recrutare şi selecţie de personal, de integrare a noilor angajaţi, de evaluare a performanţelor şi de motivare, gestionează şi mediază situaţiile conflictuale şi de criză. 

    „2008, anul în care începea să se pronunţe din ce în ce mai des cuvântul criză, a fost cel în care am ales să las în urmă siguranţa locului de muncă oferit de armată, pentru a-mi dezvolta cariera în mediul privat. Căutarea jobului a fost o oportunitate să traversez tot fluxul recrutării şi selecţiei şi să învăţ din experienţa plină de emoţii a candidatului în căutarea unui loc de muncă. Nu ştiam că voi ocupa postul de director resurse umane la FAN Courier, ştiam doar că sunt hotărâtă să fac o schimbare“, spune Itu.

    Anterior, Elena Itu a fost căpitan în rezervă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi psiholog consilier expert de gradul I şi a participat la proiectul de evaluare psihologică postmisiune din Irak.

    În ultimii cinci ani, FAN Courier a înregistrat o fluctuaţie de personal de  sub 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitabilităţii pe angajat. Itu a coordonat mărirea echipei prin organizarea procesului de recrutare şi selecţie pentru 300 de noi posturi. Proiectul său de suflet este sistemul de evaluare a performanţelor angajaţilor, aliniat la strategia şi viziunea acţionarilor companiei.

  • ACR lansează “Street View Test” – un sistem de evaluare ce foloseşte motorul Google Street View

    Noua platforma www.streetviewtest.ro pastreaza atat formatul si numarul de intrebari dintr-un test auto traditional, cat si timpul disponibil pentru rezolvare, anunţă site-ul ACR.

    Chestionarele auto formulate pe Google Street View de instructorii ACR schimba, pe de o parte, paradigma testelor clasice auto, nepropunandu-si sa le inlocuiasca, ci sa le completeze. Scopul noului tip de teste este de a prezenta intrebari formulate pe situatii reale, din viata de zi cu zi, cu care viitorii soferi se pot identifica mai bine, pentru ca au loc pe strazile pe care chiar vor conduce.

    Ideea a pornit de la faptul ca imaginile din testele clasice nu surprind realitatea cotidiana. In schimb, camerele Google Street View capteaza mereu situatii relevante, care devin adevarate lectii pentru cei care se pregatesc sa-si obtina permisul de conducere, notează aceeaşi sursă.

    Astfel, toata harta Google poate deveni un instrument de educatie rutiera relevant si extrem de simplu de folosit. Nu doar in Romania, ci in orice tara pe strazile careia au trecut masinile Street View.