Tag: educatie

  • PSD cere demiterea ministrului Educaţiei din cauza modului în care a gestionat începerea şcolii

    Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă, că partidul solicită premierului Orban demiterea ministrului Educaţiei Monica Anisie pentru modul în care a gestionat începerrea anului şcolar.

    Dîncu a invocat achiziţia a doar 30% din cele 250.000 de tablete promise copiilor, precizând că nevoia este de 900.000 de tablete. „Sunt copii cărora le este refuzat accesul la educaţie tocmai într-o ţară în care 44% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali”, a spus Dîncu.

    Preşedintele Consiliului Naţional al PSD s-a declarat îngrijorat şi de modul de desfăşurare al învăţământului online, ce starrea igienei şi curăţeniei din şcoli, dar şi de modul în care cadrele didactice sunt protejate în faţa coronavirusului.

    „Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, riscul potenţial de infectare cu virusul SARS-CoV2 creşte odată cu deplasarea spre şi de la locul de muncă în mijloacele de transport în comun aglomerate, precum şi prin activităţi de predare faţă-în faţă, la clasă”, a spus Vasile Dîncu.

  • Daniel Alexandru Nanu, director zona retail /BCR (Bucureşti): „Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile.”

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE:  Din funcţia actuală mă ocup de coordonarea şi implementarea strategiei de business retail (persoane fizice, persoane juridice cu cifră de afaceri de sub 1 milion de euro), în cadrul unei arii din Bucureşti. Aria coordonată are un efectiv de peste 200 de colegi în 30 de unităţi retail BCR, din şase grupuri de unităţi (assets under management de aproximativ 650 de milioane de euro). Obiectivele principale ţin de deservirea clienţilor şi realizarea obiectivelor de business precum şi de customer care, customer satisfaction, business development, educaţie financiară şi alte iniţiative aflate în continuă dinamică. 

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Coordonator naţional microîntreprinderi (persoane juridice cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro), unde mă ocupam de coordonarea unei structuri de management cu 29 de colegi, pentru businessul de microîntreprinderi coordonator regional microîntreprinderi (Bucureşti) de asemenea, un rol mai puţin formal, dar la fel de important, este cel de architect (ambasador) al BCR în cadrul organizaţiei. Este un proiect tare drag mie, care se ocupă de îmbunătăţirea culturii interne a organizaţiei, pe baza unor valori comune.

    ROLUL PROPUS PENTRU ANUL 2030: Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile, în cel puţin două direcţii. Prima se referă la adaptarea continuă a businessului, de pliere pe specificul fiecărei perioade şi de a reuşi să aduc valoare reală clienţilor, inclusiv îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară al acestora. A doua este despre relaţia de parteneriat de lungă durată şi dorinţa de a participa activ în dezvoltarea antreprenoriatului românesc, de la nivelul de idee sau ideal până la transformarea în realitate şi implementarea în piaţă.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: O admir foarte mult pe Monica Cadogan, fondator şi CEO al Vivre. Monica a fondat un business de succes de la zero, un business care acum a devenit regional. În tot acest timp, a reuşit să-şi păstreze valorile şi principiile, un lucru foarte important şi greu de făcut. Mai mult, îmi place viziunea pe care a avut-o şi o are în continuare, dar şi că este mereu ancorată în realitate şi cu privirea spre viitor.

  • În timp ce în România nu se ştie în ce condiţii va începe şcoala, Google lansează un program care va revoluţiona educaţia. Ce şi-a propus să facă gigantul pentru ca toată lumea să aibă acces la acesta

    Google a făcut recent un anunţ care ar putea schimba viitorul muncii şi al educaţiei: lansează o serie de cursuri profesionale care îi învaţă pe candidaţi cum să performeze la locuri de muncă foarte solicitante, potrivit inc.com.

    Aceste cursuri, care poartă denumirea de Google Career Certificates, îi învaţă valori fundamentale pe cei care îşi caută locuri de muncă, astfel încât să poată să se angajeze mai uşor.  În loc să termine o facultate în mod tradiţional aceste cursuri sunt făcute astfel încât să poată fi terminate în şase luni.

    „Licenţele de facultate sunt prea scumpe pentru mulţi dintre americani şi nu ar trebuie să ai o diplomă de facultate pentru siguranţa financiară”, spune Kent Walker, vicepreşedinte senior pentru afaceri globale la Google. „Avem nevoie de soluţii de training pentru joburi accesibile, noi, care să se desfăşoare online pentru a ajuta America să îşi revină şi să fie reconstruită.”

    „În procesele noastre de angajare, vom trata aceste noi certificate de carieră drept echivalentul a unei licenţe de patru ani pentru joburile la care aplică”, a mai spus el.
    Google nu a precizat cu exactitate cât vor costa cursurile. Dar un program similar, de pe platforma online Coursera, costă 49 de dolari pe lună pentru fiecare student înscris.
    Google a anunţat că va finanţa şi 100.000 de burse pentru a susţine noile programe.

     

  • Sindicat din educaţie, către parlamentari: Nu lăsaţi şcolile să devină bombe epidemiologice

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ le cere parlamentarilor să respingă decizia Guvernului Orban de a nu majora salariile din educaţie. Sindicaliştii spun că există semnale potrivit cărora cadrele didactice vor refuza să meargă la şcoală, dacă nu sunt protejate.

    În anul şcolar 2020-2021, peste 10 mii de cadre didactice cu vârsta de peste 65 de ani şi alte aproximativ 40 de mii cu vârsta cuprinsă între 60 şi 65 de ani trebuie să se întoarcă la catedră, conform sindicaliştilor.

    „Prin comparaţie cu alte sectoare socio-profesionale, educaţia are cei mai mulţi angajaţi care fac parte din categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Pericolul la care se vor supune colegii noştri este unul foarte mare pentru ei, dar şi pentru familiile lor, situaţie în care se află şi elevii şi familiile acestora, ca urmare a numărului mare de persoane care se vor întoarce în sălile de clasă. Angajaţii din educaţie vor intra astfel în linia întâi dacă ne gândim la expunerea în faţa virusului, iar ei nu vor purta echipamente speciale. Un cadru didactic care va preda la mai multe clase, mai multe ore, va fi supus unui risc şi mai mare de îmbolnăvire, pentru că va intra în contact cu zeci de elevi. În aceste condiţii, în care numărul de elevi şi cadre didactice este mai mare decât în oricare alt loc populat, fie că este loc de muncă, sau un loc deschis publicului, considerăm că se impun măsuri foarte stricte, urgente şi bine implementate prin care elevii şi angajaţii din educaţie să beneficeze de toate condiţiile, astfel încât să nu fie expuşi îmbolnăvirii cu COVID-19”, transmite sindicatul.

    Autorităţile au obligaţia să asigure tuturor participanţilor la actul educaţional măşti, dezinfectant, săpun şi toalete funcţionale, pe parcursul fiecărei zile de şcoală: „Altfel transformăm unităţile de învăţământ în bombe epidemiologice, chiar din prima zi de şcoală! Cei 300 de lei, în medie, trebuie să fie acordaţi cadrelor didactice de la data de 1 septembrie 2020, pentru că aceştia sunt bani din care cadrele didactice îşi vor asigura măştile de protecţie absolut obligatorii. Întrucât nu există în acest moment bugetată această cheltuială, profesorii au ajuns în faţa acestei situaţii în care vor plăti pentru măştile de care au nevoie”.

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ le cere parlamentarilor să nu voteze OUG privind recenta rectificare bugetară în forma adoptată de Guvern şi pentru că ar produce „un grav dezechilibru în rândul bugetarilor: prin amânarea acestei majorări salariale, cadrele didactice vor primi bani în plus abia la data de 1 septembrie 2021, faţă de celelalte categorii care îi vor primi de la data de 1 ianuarie 2021, conform Legii nr.153/2017”.

    „În plus, nici până la această oră, deşi a fost promulgată de peste o lună şi jumătate legea conform căreia fiecărui elev şi cadru didactic i se asigură, la cerere, un dispozitiv-laptop sau tabletă conectat la internet, nu au fost emise Norme metodologice pentru aplicarea acestei legi. Întreg tabloul educaţiei este plin de disfuncţionalităţi, în condiţiile în care şcoala va începe în mai puţin de o lună! Federaţia noastră, care reprezintă interesele a peste 165.000 de angajaţi, atrage public atenţia că numeroasele semnale pe care le-am primit în ultima perioadă de la sindicatele afiliate sau direct de la profesori, converg către un numitor comun: intenţia cadrelor didactice de a refuza să vină la şcoală începând cu data de 14 septembrie, dacă Guvernul României nu va asigura toate condiţiile de protecţie necesare angajaţilor din educaţie, dar şi elevilor, împotiva infectării cu COVID-19, precum şi dacă nu se va acorda majorarea salarială începând cu data de 1 septembrie 2020!”, adaugă sindicaliştii.

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.

  • Afacerea construită de trei români pe care pandemia de COVID chiar a ajutat-o să crească. Acum se extinde peste hotare

    „Să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech este ceea ce ne-am propus pentru următorii trei ani. Pe termen lung, misiunea Kinderpedia este aceea de a transforma educaţia, prin simplificarea proceselor administrative şi plasarea colaborării între dascăl şi familie, chiar în centrul actului educaţional”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, obiectivele pe termen mediu şi lung pentru platforma de educaţie.

    Lansată în 2015, aceasta a aplicat recent pentru o finanţare de 400.000 de euro, în urma căreia compania va ceda 15,4% din capital. Potrivit reprezentanţilor companiei, cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, SeedBlink, a listat Kinderpedia pentru o finanţare de 200.000 de euro, runda fiind condusă de Roca X, care angajase deja suma de 200.000 de euro.

    „Suma aferentă acestei runde de investiţii va fi orientată preponderent către accelerarea marketingului şi a vânzărilor în România, şi pe alte pieţe europene unde Kinderpedia a stabilit parteneriate, cum ar fi UK, Portugalia şi Elveţia”, a detaliat Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia, planurile pentru investiţia vizată.

    Kinderpedia a încheiat anul trecut cu venituri de 101.000 de euro, iar în runda prezentă de finanţare compania este evaluată la 2,2 milioane de euro, pre-money. 

    Lansată în 2015 de Daniel Rogoz, Evelina Necula şi Valentin Ilea în urma unei finanţări europene de 135.000 de euro, Kinderpedia este descrisă de reprezentanţii companiei drept o soluţie completă de comunicare şi management dedicată educaţiei, ce îşi doreşte să transforme educaţia prin optimizarea proceselor administrative şi punerea colaborării între dascăl şi părinte în centrul actului educaţional. Soluţia se bazează pe colaborare permanentă şi o comunicare în timp real între dascăli, elevi şi părinţi – spre exemplu, prezenţa elevilor se poate face printr-un check-in printr-un QR code. Până acum, investiţiile în platformă au ajuns la aproximativ un milion de euro. În prezent, pe Kinderpedia sunt înregistrate peste 2.000 de şcoli şi din ţară şi din străinătate.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business MAGAZIN, ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit fondatorilor în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. 

    După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve această problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explicau antreprenorii.

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. Ulterior au lansat şi aplicaţiile de mobil, iOS şi Android. 

  • Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al Kinderpedia: Pentru următorii trei ani ne-am propus să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech

    Daniel Rogoz, CEO şi cofondator al platformei de educaţie digitală Kinderpedia afirmă că îşi propun să devină un jucător european relevant pe segmentul edutech în următorii trei ani.

    ”Să devenim un jucător european relevant pe segmentul edutech este ceea ce ne-am propus pentru următorii trei ani. Pe termen lung, misiunea Kinderpedia este aceea de a transforma educaţia, prin simplificarea proceselor administrative şi plasarea colaborării între dascăl şi familie, chiar în centrul actului educaţional”, a declarat Daniel Rogoz, pentru revista Business Magazin.

    Lansată în 2015, Kinderpedia a aplicat recent pentru o finanţare de 400.000 de euro, în urma căreia compania va ceda 15,4% din capital. Potrivit reprezentanţilor companiei, cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, SeedBlink, a listat Kinderpedia pentru o finanţare de 200.000 de euro, runda fiind condusă de Roca X, care angajase deja suma de 200.000 de euro.

    „Suma aferentă acestei runde de investiţii va fi orientată preponderent către accelerarea marketingului şi a vânzărilor în România, şi pe alte pieţe europene unde Kinderpedia a stabilit parteneriate, cum ar fi UK, Portugalia şi Elveţia”, a detaliat Daniel Rogozplanurile pentru investiţia vizată.

    Kinderpedia a încheiat anul trecut cu venituri de 101.000 de euro, iar în runda prezentă de finanţare compania este evaluată la 2,2 milioane de euro, pre-money.

  • Catalogul celor 900.000 de elevi absenţi pentru că nu au laptop sau tabetă, dus la Ministerul Educaţiei/ “Orice elev sărac este absent nemotivat”

    Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuţi 900.000 de elevi absenţi pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost dus, joi, la Ministerul Educaţiei, de Declic şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE). „În România Educată a anului 2020, orice elev sărac este absent nemotivat”, spun ei.

    Acţiunea Declic şi CNE a avut ca scop să atragă atenţia asupra faptului că sunt 900.000 de elevi care nu au laptopuri, în condiţiile în care în doar două luni reîncepe şcoala, iar Ministerul Educaţiei nu a demarat procedura de achiziţie.

    „Dorim să îi amintim doamnei ministru al Educaţiei, Monica Anisie, că dacă nu începe achiziţia de laptopuri pentru şcoală online, le încalcă elevilor dreptul la educaţie. Absenţele din catalogul pe care l-am dus astăzi guvernanţilor sunt realitatea celor 900.000 de elevi fără laptop”, a declarat Ana Racheleanu, campaigner Declic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Reacţia lui Selly după ce Daniel Funeriu l-a numit ”maimuţă încălţată”: “După ce că e praf la capitolul insulte, a fost praf şi ca ministru al Educaţiei”

    Andrei Şelaru, cunoscut în mediul virtual drept Selly, a criticat sistemul de învăţământ românesc imediat după ce a absolvit liceul şi a luat BAC-ul. Comentariul lui Selly a atras replica lui Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei

    Andrei Şelaru, cunoscut în mediul virtual drept Selly, a criticat sistemul de învăţământ românesc imediat după ce a absolvit liceul şi a luat BAC-ul.

    Printre altele, vloggerul Selly a spus că sistemul de învăţământ românesc pregăteşte tinerii pentru realităţile anului 1990 şi nu este actualizat la nevoile reale şi actuale ale societăţii în care trăim.

    Criticile lui Selly au atras comentarii din partea foştilor miniştri ai Educaţiei, iar Daniel Funeriu (ministru al Educaţiei în perioada 2009 -2012) a răspuns printr-un mesaj postat pe Facebook numindu-l pe vlogger ”maimuţă încălţată şi needucată cu figuri în cap”.

    ”Cum adică “şcoala de azi te pregăteşte pentru 1900 nu pentru 2020”? S-a schimbat teorema lui Pitagora şi eu nu ştiu? A schimbat tik-tok derivata lui X pătrat şi nu ne-a spus? Deschid cartea de chimie şi văd acolo chimie organică, ADN şi proteine, înţelese în ultimii 50 de ani, nu teoria flogisticului sau alchimie. Fizica ne învaţă despre ultimele descoperiri, geografia… ce să mai zic: tot Everest e cel mai înalt vârf, iar când mă uit pe hartă văd Pacificul tot la locul lui. Conduita preventivă (a maşinii, nu a skate-ului) se învaţă la şcoala de şoferi, nu la ciclul primar. Iar însuşirea ei e mai probabil să fie făcută de un tânăr care a învăţat la şcoală disciplina decât de o maimuţă încalţată şi needucată cu figuri în cap”, a fost mesajul lui Daniel Funeriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Măriuca Talpeş, CEO, Intuitext

    Măriuca Talpeş este una dintre cele mai cunoscute femei din businessul românesc, după ce a construit alături de soţul său compania de soluţii de securitate informatică Bitdefender, un brand românesc cunoscut şi în afara graniţelor. În prezent, activează ca CEO al Intuitext, companie cu activitate în domeniul digitalizării educaţiei şi manualelor şcolare. Este o voce activă pe teme legate de educaţie şi unul dintre autorii iniţiativei Edu Networks, proiect lansat în 2019 care îşi propune să ducă România în top 10 sisteme educaţionale din Europa până în 2030. De altfel, Bitdefender este partener fondator al proiectului care îşi propune să implice 64.000 de elevi din 114 şcoli cu rezultate medii sau slabe unde să schimbe mentalitatea din instituţiile de învăţământ. În cadrul proiectului sunt implicate alte nouă organizaţii, peste 68 de specialişti în educaţie şi peste 50 de mentori din mediul de business. Măriuca Talpeş conduce şi grupul de educaţie din cadrul asociaţiei Romanian Business Leaders şi este iniţiatorul proiectului Merito, de recunoaştere a excelenţei în educaţie şi transformare a meseriei de profesor: „Noi punem în lumina reflectoarelor profesorii români exemplari, pe aceia cărora viitorul României nu le este indiferent. Creştem o echipă care descoperă cadre didactice cu adevărat deosebite, cărora le oferim recunoaştere, o comunitate şi îi premiem”.

    Acest material despre Măriuca Talpeş a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.