Germania a blocat aderarea României la Schengen din cauza corupţiei de aici, nu că ar avea o problemă cu imigranţii români. Problema nu are de-a face cu schimburile comerciale între ţări, nici cu investiţiile germane în România, susţine ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim. În emisiunea „După 20 de ani“ de la PRO TV, ambasadorul Germaniei a respins ieri ipoteza că ţara lui s-a opus aderării României la spaţiul Schengen din considerente electorale (în Germana sunt alegeri legislative în septembrie), susţinând că raţiunea opoziţiei Berlinului are resorturi în nivelul corupţiei locale care afectează capacitatea Bucureştiului de a apăra graniţele comune (după aderare graniţele României devin graniţe Schengen). El afirmă că Germania nu are o problemă nici cu imigraţia românească, iar companiile germane investesc în România pentru a-şi optimiza costurile, dar pentru asta este foarte importantă stabilitatea politică, combaterea corupţiei şi puterea administraţiei de a plăti arieratele, de a plăti pentru ceea ce comandă.
Tag: coruptie
-
Dosarul de corupţie al lui Dan Voiculescu, amânat pentru 19 martie
Amânarea a fost decisă în condiţiile în care Vlad Săvulescu nu a avut apărător la acest termen.
Dan Voiculescu nu a vrut să facă declaraţii nici la intrarea şi nici la ieşirea din Tribunal.
Judecarea dosarului a fost amânată şi la termenul din 20 februarie, când instanţa a constatat că trei dintre inculpaţi erau lipsiţi de apărare.
Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare a ajuns din nou la Tribunalul Bucureşti, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în 6 februarie, retrimiterea la această instanţă a dosarului, întrucât Voiculescu nu mai este senator.
Cauza ajunsese la începutul lunii ianuarie 2013 la instanţa supremă, după ce Tribunalul Bucureşti îşi declinase competenţa de soluţionare în favoarea ICCJ, ca urmare a faptului că Dan Voiculescu a câştigat un mandat de senator.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Premierul Spaniei se vede forţat să nege acuzaţiile de corupţie
Premierul Spaniei, Mariano Rajoy a negat acuzaţiile de evaziune fiscală şi fraudă după ce cotidianul spaniol El Pais a publicat săptămâna trecută documente în care se arată că acesta a primit în perioada 1997-2008 câte 25.000 euro anual din donaţii ale marilor companii din Spania, sume pe care nu le-a declarat autorităţilor fiscale, scrie CNBC. „Niciodată, repet, niciodată nu am primit bani negri în acest partid sau în altă parte. Nu am intrat în politică pentru a câştiga bani“, a declarat Rajoy la o conferinţă de presă. Membrii Partidului Popular, al cărui preşedinte este Rajoy, au negat acuzaţiile de corupţie şi au ameninţat că vor da în judecată publicaţia El Pais. Scandalul politic privind „conturile ascunse“ a dus la proteste în faţa sediului partidului, iar popularitatea premierului spaniol s-a redus cu 20% de când a venit la conducerea guvernului, în decembrie 2011.
-
Pretextul MCV. Cea mai nouă promoţie de eurosceptici
Cooperare din partea celor de la Bruxelles a existat, însă doar (sau în primul rând) cu acei “mai mulţi jurnalişti” care s-au plâns că “presa” (fals echivalată cu trustul Intact) intimidează justiţia, determinând imediat oficialităţile europene să sară în ajutorul magistraţilor şi să ceară jurnaliştilor şi politicienilor să nu mai comenteze deciziile justiţiei şi în general să nu-i mai critice în nicio împrejurare pe judecători şi procurori.
Mark Grey, purtătorul de cuvânt al CE care a prezentat raportul şi a admis că au existat plângeri din România care au stat la baza redactării, n-a spus prin ce mecanism a ajuns UE să considere că respectarea statului de drept presupune limitarea libertăţii presei, însă la Bucureşti, Oana Hăineală, preşedintele CSM, a prins curaj şi a cerut legiferarea unor sancţiuni pentru jurnaliştii care “hărţuiesc” magistraţii, ceea ce înseamnă că gândirea de pe vremea guvernării PDL, când presa era considerată potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale, e la fel de vie ca atunci.
Rămâne de văzut dacă USL va prinde mănuşa aruncată de CSM spre a o folosi în favoarea propriei guvernări; deocamdată, mult mai utile pentru orgoliul a două partide din USL – PNL şi PC – se dovedesc a fi demonstraţiile pur cocoşeşti de independenţă (Crin Antonescu: “monitorizarea prin MCV şi statutul de ţară de mâna a doua trebuie să înceteze”) şi zgândărirea unui anti-europenism primitiv de genul “v-am spus noi că UE nu ne iubeşte?”, născut la referendumul din 2012 şi botezat între timp “euroscepticism” doar pentru a furniza un sinonim mai pompos pentru banalul “anti-băsism”.
-
Premierul Spaniei este înghiţit de un scandal de corupţie
După ce austeritatea a adus încrederea populaţiei în politicieni la minime istorice, elita politică spaniolă a primit o nouă lovitură printr-un scandal în care premierul Mariano Rajoy este acuzat de presă, cu dovezi, că a primit timp de aproape zece ani plăţi nedeclarate de câte 25.200 de euro anual din donaţii de la oamenii de afaceri pentru care nu a plătit taxe. El Pais, cel mai bine vândut cotidian spaniol, susţine că premierul a primit aceste plăţi o dată la trei sau şase luni în fiecare an începând cu 1997. Banii ar veni din donaţii făcute Partidului Popular al lui Rajoy de companii de construcţii. Publicaţia îşi susţine acuzaţiile cu reproduceri foto ale unor conturi din registrul de contabilitate al trezorierului partidului. De plăţi secrete ar fi beneficiat mai mulţi membri de top ai partidului, scrie Financial Times. Partidul insistă că niciun membru nu a fost remunerat cu altceva în afara salariilor obişnuite, că nu recunoaşte conturile din registrul contabil şi că nu există o contabilitate secretă.
-
Bulgaria îşi pierde cea mai mare topitorie de metale neferoase din cauza unor afaceri dubioase
În luna septembrie, uzina OTzK, situată în oraşul Kardzhali din sudul ţării a fost vândută cu 8,6 milioane leva (4,4 milioane euro) unei companii offshore nou-înfiinţate numite Harmony 2012, aceasta fiind de altfel şi singurul participant la licitaţie, scrie Novinite. La acea dată, conducerea Harmony 2012 şi ministrul bulgar al economiei Delian Dobrev au declarat că fabrica va fi repusă pe picioare.
-
DOSARUL BANCHERILOR: 33 de reţinuţi, printre care vicepreşedintele BRD. Şaramet a fost lăsat liber
Anchetatorii au audiat la DIICOT – Serviciul Teritorial Bucureşti persoanele cercetate în acest dosar şi au emis ordonanţe de reţinere pentru 33 dintre acestea. Printre cei reţinuţi de procurori sunt Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, liderul grupări, Daniel Ruse şi fraţii Moga, au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX surse judiciare. Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în urma cercetărilor din acest dosar, va fi cercetat în libertate. Şaramet a fost lăsat să plece de la DIICOT vineri, în jurul orei 00.15. El va fi chemat, cel mai probabil, în perioada următoare pentru a da noi declaraţii, au spus sursele citate.
-
DESCINDERI la sediul CFR Călători şi la regionalele din ţară. Mandate de aducere pentru 81 de angajaţi suspectaţi de corupţie
Directorul CFR Călători, Ştefan Roşeanu, a declarat pentru MEDIAFAX că este vorba despre o anchetă a procurorrilor şi poliţiştilor privind activitatea din zona şefilor şi controlorilor de tren.
El a precizat că această anchetă este făcută pentru a se stabili în ce măsură sau cum sunt posibile călătoriile fără bilet.
“Ancheta se face pentru a se vedea în ce măsură informaţiile legate de mersul fără bilet se adeveresc”, a mai spus Roşeanu, precizând că anchetatorii audiază mai mulţi angajaţi CFR.
Surse judiciare afirmă că ancheta ar fi pornit de la regionala CFR Braşov şi ar fi fost extinsă apoi la toate regionalele CFR, fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Judecătoare condamnată la închisoare cu executare pentru corupţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a condamnat-o pe judecătoarea Maria David la câte patru ani de închisoare pentru ambele fapte de corupţie imputate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), respectiv pentru cea din noiembrie 2009 şi pentru cea din februarie 2012, când a fost organizat şi flagrantul.
Instanţa a mai stabilit ca Maria David să nu îşi poată exercita unele drepturi civile timp de doi ani după executarea pedepsei de patru ani de închisoare.
Judecătorii ICCJ au mai obligat-o pe Maria David să îi restituie cei 200.000 de euro lui Petru Blanda, bani pretinşi acestuia în schimbul promisiunii că îi va rezolva unele dosare aflate la instanţe.
Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sicilia se sufocă în pragul falimentului, sugrumată de politicieni-căpuşă şi corupţie
Călită în războaie, cu o identitate culturală inconfundabilă, Sicilia este în faţa unei noi încercări a istoriei. În lipsa unui conflict militar major, criza financiară şi economică va defini fără doar şi poate acest început de secol. După ani de risipă, nepotism, clientelism şi corupţie, Sicilia este în pragul falimentului. Un articol recent al Der Spiegel vorbeşte extrem de dur despre Sicilia, extrapolând fără prea multe argumente clientelismul şi corupţia în caracteristici ale Italiei în ansamblu şi chiar ale statelor-problemă, din sudul zonei euro, în general. Există însă cifre, personaje şi situaţii care justifică anumite semne de întrebare şi care ar putea suna familiar şi în alte părţi.
UN ŞEF LA OPT PERSOANE
Regiunea semiautonomă Sicilia, cu aproximativ cinci milioane de locuitori, generează 5,5% din Produsul Intern Brut al Italiei şi este condusă de un guvernator, preşedinte al guvernului regional, care răspunde în faţa unui parlament cu 90 de membri.Dincolo de salariile umflate pentru care nu fac mai nimic şi de faptul că aproape o treime dintre parlamentarii locali au dosare penale şi sunt ţinta a diverse acţiuni în justiţie sau sunt anchetaţi, Der Spiegel observă că principalele probleme ale Siciliei sunt nepotismul şi clientelismul. 144.000 de sicilieni – asistenţi medicali, consultanţi, salariaţi temporar – sunt plătiţi din bani publici, unul din opt fiind “şef”.
Politicienii de pe insulă au dat dovadă de creativitate când vine vorba de servirea de locuri de muncă: Sicilia are aproape 27.000 de pădurari – mult mai mulţi decât plăteşte provincia canadiană British Columbia pentru a avea grijă de nesfârşitele-i păduri. Potrivit The Guardian, fiecare 239 de locuitori sunt deserviţi de câte un funcţionar public, faţă de unul la 2.500 în regiunea Lombardia, din nordul Italiei. Guvernanţii au creat locuri de muncă şi prin formarea unei armate de instructori: Sicilia are 7.000 de “traineri”, dar numai 4% dintre cei instruiţi ajung să lucreze. Pe lângă veniturile generoase din timpul activităţii, cei mai descurcăreţi funcţionari publici reuşesc să se retragă cu pensii de invidiat. Spre exemplu, Felice Crosta, fost şef peste colectarea deşeurilor în regiune, primeşte de la stat o pensie de 500.000 de euro pe an.
PODURI FĂRĂ DRUM
Administraţia regională are la dispoziţie fonduri UE de 20 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură şi dezvoltare. Sicilia a atras însă foarte puţini bani europeni, proiectele eligibile lipsind cu desăvârşire. Fondurile totuşi accesate au fost risipite. “Poduri de autostradă fără drumuri de acces şi baraje fără apă” sunt martorii tăcuţi ai nepăsării politicienilor, în timp ce mafia s-a îmbogăţit, notează revista germană.
Comisia Europeană cere Siciliei returnarea unor fonduri de 600 milioane euro cheltuite pe proiecte dubioase, precum campionate de golf sau renovarea unui bar. UE a deblocat, din 2007, fonduri nerambursabile de 7 miliarde euro destinare regiunii, însă autorităţile nu au reuşit să respecte condiţiile stricte în care trebuie cheltuiţi banii europeni şi au pierdut oportunitatea.Mafia este acceptată, de facto, în Italia, acuză Der Spiegel, citând rapoartele cunoscutului ONG SOS Impresa. Cosa Nostra în Sicilia, Camorra în Napoli şi ëNdrangheta în Calabria generează o cifră de afaceri anuală de peste 100 miliarde euro, iar mafia italiană a realizat în 2011 un profit de 70 miliarde euro, estimează SOS Impresa, cifre de invidiat pentru orice companie italiană.
Mafia controlează porţiuni mari din sectorul colectării deşeurilor şi din industria transporturilor, din comerţul cu lapte şi brânzeturi, şi construieşte drumuri pe bani publici. Sistemul de licitaţii publice este părtaş la tot felul de fraude. Dar nimic nu se schimbă. Cei care câştigă un contract pentru construcţia unei secţiuni de autostradă pentru 100 milioane euro îl vând mai departe pentru 90 de milioane de euro, şi tot aşa. În final, se ajunge la realizarea lucrărilor pentru care statul a plătit 100 milioane euro cu investiţii de numai 10 milioane euro, iar calitatea rezultatului este proporţională. Este cazul autostrăzii A3 Salerno – Reggio Calabria, a cărei construcţie a început în 1962 şi a fost finalizată în 1974, “aproape fiecare kilometru fiind realizat de câte o altă firmă”. La predarea lucrărilor, autorităţile au constatat că nu există bandă de urgenţă. 20 de ani mai târziu, în 1997, au început lucrările de renovare a drumului, cu termen de finalizare 2017 şi costuri de construcţie de 10 ori peste bugetul iniţial. Şi nimeni nu se revoltă şi nu există nici o urmă de consecinţe politice, observă Der Spiegel. Enrico Del Mercato, autorul volumului “La Zavorra” (Povara), care a tras semnalul de alarmă privind situaţia administraţiei din Sicilia, a remarcat impactul uriaş al clientelismului asupra tendinţelor de vot de pe insulă, mult mai puternic decât al Mafiei.
“Aproximativ 70% dintre voturile din Sicilia se reduc la clientelism. Doar 5% sunt influenţate de Mafie. Mafia nu este implicată în distribuţia locurilor de muncă în schimbul voturilor, dar este răspunzătoare pentru mentalitatea din spatele acestui obicei. Ideea că «acum depinzi de mine, continuă să mă votezi» este foarte mafiotă”, comentează autorul, pentru The Guardian. Până acum, politicienii din Sicilia au fost lăsaţi în pace de Roma pentru că au garantat întotdeauna voturi la alegeri pentru partidele “de la centru”, spune Maurizio Bernava, un lider sindical local.