BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • 3Pillar Global deschide un nou centru de dezvoltare la Iaşi

    Compania americană a anunţat încă de anul trecut intenţia de a-şi extinde operaţiunile prin deschiderea unui birou într-un alt oraş din România sau din regiune. Iaşi a fost alegerea desemnată de board-ul companiei după o lungă etapă de analiză care a luat în considerare mai multi factori dintre care menţionăm: un centru universitar important, nivelul de calificare a specialiştilor IT şi disponibilitatea acestora pe piaţa muncii, posibilităţile de extindere a operaţiunilor, infrastructura oraşului.

    Anul acesta, 3Pillar Global îşi propune să angajeze un număr de 50 specialişti IT în centrul din Iaşi, urmând să depăşească 100 până în 2018. Compania doreşte să atragă specialişti cu o experienţă de minim 2 ani de zile şi competenţe dovedite în tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicaţii web (Java, Phyton, Ruby on Rails, Front End) şi mobile (iOS şi Android).

    3Pillar Global Romania face parte dintr-o organizaţie globală cu operaţiuni pe trei continente şi 800 de angajaţi. Cu 400 de angajaţi şi managementul operaţional în România, 3Pillar Global Romania are o importanţă strategică pe harta globală a organizaţiei. Experţii IT 3Pillar Global Romania îmbină gândirea de business şi expertiza tehnică în tehnologii de ultimă generaţie, cu aplicabilitate în mobile computing, cloud şi big data, pentru a dezvolta produse solicitate de clienţi de top din media şi entertainment, informare, sănătate şi financiar, printre care: PBS, televiziunea publică din SUA, CARFAX, lider în furnizarea de informaţii sau Equinox.

  • Oraşul din România care vine puternic din urmă, după Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca, iar proiectele din zone centrale găsesc uşor chiriaşi, spune omul de afaceri Ovidiu Şandor.

    ”Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”.

    Ovidiu Şandor investeşte într-un proiect mixt, 130 de milioane de euro, sub numele ISHO. Din proiect vor face parte atât birouri, cât şi locuinţe. „Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Proiectele situate în zone centrale, care sunt bine realizate din punct de vedere arhitectural şi tehnic, găsesc cu uşurinţă chiriaşi”.

    Omul de afaceri nu se află la primul proiect de birouri, fiind responsabil şi pentru The Office, din Cluj-Napoca, unde este partener cu investitorul în real estate NEPI, însă este la prima încercare pe rezidenţial.

     „Am demarat construcţia în februarie, iar prima etapă, de 16.000 de metri pătraţi, va fi gata în martie 2018. Suntem în discuţii cu firme din IT, telecomunicaţii, consultanţi, servicii financiare. Până acum, proiectul de birouri este închiriat în proporţie de peste 50%. Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”, spune Ovidiu Şandor.

     

  • Apartamentele s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din acest an, Clujul domină topul preţurilor

    „După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârşitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparaţie, în primul trimestru din 2016 pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%”, arată autorii studiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care vine puternic din urmă, după Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca, iar proiectele din zone centrale găsesc uşor chiriaşi, spune omul de afaceri Ovidiu Şandor.

    ”Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”.

    Ovidiu Şandor investeşte într-un proiect mixt, 130 de milioane de euro, sub numele ISHO. Din proiect vor face parte atât birouri, cât şi locuinţe. „Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Proiectele situate în zone centrale, care sunt bine realizate din punct de vedere arhitectural şi tehnic, găsesc cu uşurinţă chiriaşi”.

    Omul de afaceri nu se află la primul proiect de birouri, fiind responsabil şi pentru The Office, din Cluj-Napoca, unde este partener cu investitorul în real estate NEPI, însă este la prima încercare pe rezidenţial.

     „Am demarat construcţia în februarie, iar prima etapă, de 16.000 de metri pătraţi, va fi gata în martie 2018. Suntem în discuţii cu firme din IT, telecomunicaţii, consultanţi, servicii financiare. Până acum, proiectul de birouri este închiriat în proporţie de peste 50%. Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”, spune Ovidiu Şandor.

     

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • Wizz Air a lansat trei rute noi din România. Care sunt acestea şi preţurile biletelor

    Compania aeriană low-cost Wizz Air va începe în această săptămână trei noi rute atractive din luj-Napoca spre Malta, Larnaca şi Stockholm, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Preţurile pentru aceste bilete pornesc de la 104 de lei (pe un singur segment, toate taxele obligatorii incluse).

    În 2016, peste 1,3 milioane de clienţi Wizz Air au zburat din şi spre Cluj-Napoca.

    CELE MAI NOI RUTE WIZZ AIR DIN CLUJ-NAPOCA

     

     

    Destinaţia

    Zilele

    Începe din

    Preţuri de la*

    Bratislava

    luni, vineri

    10 martie 2017

    RON 69

    Malta

    miercuri, duminică

    26 martie 2017

    RON 104

    Stockholm

    luni, vineri,

    27 martie 2017

    RON 109

    Larnaca

    marţi, joi, sâmbătă

    28 martie 2017

    RON 109
     

    Wizz Air operează o flotă de 79 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 500 de rute de la 28 de baze, ce asigură conexiunea între 138 de destinaţii din 40 de ţări. La Wizz Air o echipă de peste 3.000 de angajaţi. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

     

  • Românul care îşi vinde produsele într-una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur

    El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungâns la 14 milioane de lei, faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte”.

    Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

     Farmec a deschis alături de partenerul Carlgin Sasu primul magazin de brand din Franţa, la Menton, una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur, situată la 40 de km est de Nisa. În cadrul magazinului sunt comercializate atât gamele noi de produse realizate la fabrica de la Cluj Napoca, cât şi mărci tradiţionale ale companiei.

    Magazinul de brand din Menton este primul centru Farmec inaugurat în afara ţării în 2015, după ce, în 2014, compania a deschis două magazine de brand în Grecia, la Salonic şi Katerini. Primul magazin Farmec din afara ţării a fost inaugurat în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    Citiţi mai multe despre povestea Farmec aici

  • Românul care îşi vinde produsele într-una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur

    El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungâns la 14 milioane de lei, faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte”.

    Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

     Farmec a deschis alături de partenerul Carlgin Sasu primul magazin de brand din Franţa, la Menton, una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur, situată la 40 de km est de Nisa. În cadrul magazinului sunt comercializate atât gamele noi de produse realizate la fabrica de la Cluj Napoca, cât şi mărci tradiţionale ale companiei.

    Magazinul de brand din Menton este primul centru Farmec inaugurat în afara ţării în 2015, după ce, în 2014, compania a deschis două magazine de brand în Grecia, la Salonic şi Katerini. Primul magazin Farmec din afara ţării a fost inaugurat în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    Citiţi mai multe despre povestea Farmec aici