Tag: aplicatie

  • Românii au consumat de doua ori mai mult internet pe mobil anul trecut

    Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobila şi internet pe mobil configurat pe Veritel.ro consuma lunar 336 MB trafic de internet mobil (faţa de 167 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 74 de SMS-uri naţionale (dintre care 62 în reţea proprie şi 12 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 245 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (177 de minute), cât şi în afara reţelei (68 de minute).

    Un utilizator ocazional de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar 112 MB trafic de internet (faţa de 56 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 25 de SMS-uri naţionale (din care 21 în reţea proprie şi 4 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 81 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (59 de minute), cât şi în afara reţelei (22 minute).

    Utilizatorul intensiv de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar circa 1 GB de net (1.008 MB trafic de internet, faţa de 501 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 222 SMS-uri naţionale (din care 186 în reţea proprie şi 36 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 735 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (531 de minute), cât şi în afara reţelei (204 minute).

    “Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioara, se remarca o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de telefonie mobila, corelat cu scaderea traficului în interiorul reţelei, pe fondul reglementarii de catre ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor mobili pe oferte cu multe minute naţionale incluse”, a declarat Eduard Lovin, Director Executiv ANCOM.

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • O ţară europeană importantă şi-a retras aplicaţia de aderare la UE

    Votul a fost de 27 pentru şi 13 împotrivă, cu două abţineri, în favoarea retragerii aplicaţiei pentru Uniune  Europeană. 
     
    După rezultatul votului din Parlament, ţara a înştiinţat Uniunea Europeană în mod oficial de retragerea aplicaţiei, potrivit ministrului de externe. 
    Moţiunea originală de retragere a aplicaţiei la UE a fost propusă de Partidul Poporului, un partid conservator, şi s-a bucurat de mare popularitate în rândul legislatorilor.

     
  • Elveţia şi-a retras cererea de aderare la UE

    Parlamentul Elveţiei a decis să invalideze aplicaţia din 1992 pentru aderarea la Uniunea Europeană, la numai o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie legat de rămânerea în UE, scrie Russia Today.

    Votul a fost de 27 pentru şi 13 împotrivă, cu două abţineri, în favoarea retragerii aplicaţiei Elveţiei pentru Uniune  Europeană.

    După rezultatul votului din Parlament, Elveţia a înştiinţat Uniunea Europeană în mod oficial de retragerea aplicaţiei, potrivit ministrului de externe elveţian Didier Burkhalter.

    Moţiunea originală de retragere a aplicaţiei la UE a fost propusă de Partidul Poporului din Elveţia, un partid conservator, şi s-a bucurat de mare popularitate în rândul legislatorilor.

    Aplicaţia e aderare la UE a Elveţiei nu a avut un impact semnificativ asupra politicii ţării în ultimii 20 de ani, în condiţiile în care negocierile au fost suspendate încă din 1992, în contextul unui referendum pentru aderarea la zona Economică Europeană, când elveţienii au votat respingerea unor legături mai apropiate cu Uniunea Europeană. 

  • Snapchat a atras o finanţare de peste 1,8 miliarde dolari

    Aplicaţia de mesagerie Snapchat a obţinut încă o finanţare de 1,81 miliarde de dolari, ceea ce indică un interes crescut al investitorilor în companie, în ciuda îngrijorărilor că ar putea avea probleme în atragerea de advertiseri, scrie Reuters.

    Snapchat nu şi-a făcut publică valoarea companiei în ultima rundă de finanţare în documentele depuse joi la autorităţi.

    Totuşi, publicaţia TechCrunch a raportat, citând mai multe surse, că Snapchat ar fi evaluată la 20 de miliarde de dolari.

    Joi, TechCrunch a publicat o prezentare Snapchat care cuprindea estimări de venituri pe tot anul undeva între 250 şi 350 de milioane de dolari. Pentru 2017, veniturile se aşteaptă să crească între 500 de mil de dolari şi un miliard de dolari.

  • A fost lansată prima aplicaţie românească de business performance. Românii ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro

    Smart Solutions Factory a lansat pe piaţă prima aplicaţie românească de business performance dedicată managerilor. Performio EPM analizează diferiţi indicatori de performanţă pe care managerul unei companii vrea să-i măsoare şi astfel acesta poate vedea punctele forte şi punctele slabe ale unei afaceri. 

    ”Performio EPM a apărut pe piaţă ca o reacţie la deficitul de educaţie a managerilor în ceea ce priveşte măsurarea profesionistă şi relevantă a indicatorilor de performanţă. În unele ocazii, business-urile nu ştiu ce este un indicator de performanţă, nu ştiu care sunt indicatorii relevanţi pentru domeniile lor de activitate. Prin această aplicaţie vrem sa dam informatia care trebuie, cui trebuie pentru a lua o decizie potrivita pentru afacere”, a declarat  Cosmin Coştean, CEO-ul Performio EPM.

    În momentul de faţă Performi EPM are 11 clienţi din Bucureşti, Cluj şi Timişoara din domenii precum distribuţie, IT sau retail. Produsul românilor se vinde ca SaaS (Software as Service) pentru 5 euro pe lună sau se poate achiziţiona licenţa cu 150 de euro. Performio poate veni la pachet cu o serie de servicii de implementare ce presupun procese de iniţiere, analiză a structurii organizaţiei şi a proceselor existente, configurare, integrare şi optimizare. Astfel în funcţie de complexitate proceselor de implementare un proiect de 1-3 luni ar putea costa o companie 20-25.000 de euro. Cosmin Coştean a declarat că ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la finalul anului, iar despre investiţie s-a limitat la a spune că doar mult mai puţin decât cifra de afaceri ţintită.
     

  • Fiica fostului şef al ANAF conduce operaţiunile Uber în România

    La 29 de ani, Nicoleta Schroeder conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber, care conectează în timp real pasagerii – utilizatorii aplicaţiei cu acelaşi nume – cu şoferii care utilizează platforma. Compania, evaluată la peste 40 de miliarde de dolari la nivel global, a ajuns după un an de prezenţă pe piaţa locală la 70.000 de utilizatori şi la un timp mediu de aşteptare de 4,5 minute, faţă de 12 minute, durata iniţială de la lansare.

    Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
    urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România. Ea este fiica fostului şef al ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

    Una dintre cele mai mari provocări din cariera sa a fost totuşi experienţa MBA-ului. „Am muncit zi şi noapte, timp de doi ani, pentru a ţine pasul cu cei din jur şi pentru a excela“, îşi aminteşte Schroeder, căreia expunerea acestui program i-a adus inclusiv întâlniri cu Hillary Clinton, Bill Gates, Jeff Bezos şi alte nume importante. În ce priveşte discriminarea de gen, aceasta este, potrivit directorului general al Uber, o temă actuală peste tot în lume, nu doar în România, şi nu doar în ce priveşte conducerea unei afaceri, cât şi a unei maşini. În acest sens, dacă în prezent şoferii Uber sunt mai ales bărbaţi, compania şi-a asumat ca la nivel global să ofere o oportunitate economică pentru 1 milion de femei până în 2020.

  • Un utilizator din cinci ar putea să-şi pună în pericol viaţa privată atunci când instalează o nouă aplicaţie

    Foarte mulţi oameni instalează aplicaţii pe dispozitivele lor, fără să fie conştienţi de potenţialele consecinţe. 63% dintre aceştia omit să citească atent termenii şi condiţiile pentru care îşi dau acceptul înainte de a instala o aplicaţie nouă pe telefon, iar un utilizator din cinci (20%) nu citeşte niciodată mesajele atunci când instalează aplicaţiile. Pur şi simplu, dă click pe “pagina următoare” şi pe “sunt de acord” fără să înţeleagă la ce s-ar putea angaja, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Kaspersky Lab.

    număr alarmant dintre aceştia îşi lasă viaţa personală – şi datele din telefoane – expuse ameninţărilor cibernetice pentru că nu instalează aplicaţii pe dispozitivele lor într-o manieră sigură.

    Atunci când utilizatorii omit să citească termenii şi condiţiile sau mesajele din timpul procesului de instalare a aplicaţiilor, nu ştiu pentru ce îşi dau acordul. Unele aplicaţii pot afecta dreptul utilizatorului la viaţă personală, pot duce la instalarea altor aplicaţii sau chiar schimba setările sistemului de operare ale unui dispozitiv, complet legal, pentru că utilizatorul a fost “de acord” cu asta în timpul procesului de instalare.

    Chestionarul a arătat, de asemenea, că puţin sub jumătate (43%) dintre utilizatori ar putea să fie în pericol din cauza aplicaţiilor de pe dispozitivele lor mobile, pentru că nu sunt suficient de experimentaţi în utilizarea Internetului încât să limiteze numărul de permisiuni pe care le acordă atunci când instalează aplicaţii. 15% dintre respondenţi nu limitează în niciun fel ce pot face aplicaţiile lor pe telefon, iar 17% acordă permisiuni atunci când sunt îndemnaţi să o facă, apoi uită de ele, în timp ce 11% cred că nu pot schimba aceste permisiuni. Atunci când nu se face nicio opţiune în setările aplicaţiilor, este posibil – şi legal – ca acestea să acceseze informaţii personale şi confidenţiale de pe dispozitivele mobile, de la persoane de contact, până la fotografii şi detalii despre localizare

    “Utilizatorii de Internet încredinţează dispozitivelor lor informaţii “delicate” despre ei şi despre alţii – cum ar fi date de contact, mesaje private etc., dar nu se asigură că informaţiile sunt în siguranţă. Pentru că nu îşi iau măsuri de precauţie atunci când instalează aplicaţii, mulţi utilizatori le permit aplicaţiilor să “intervină” în viaţa lor privată, să “observe” ce este păstrat pe dispozitive şi locul în care se află datele respective, să instaleze aplicaţii nedorite şi să facă modificări pe dispozitive, chiar din momentul instalării. Noi vrem să ajutăm utilizatorii să-şi protejeze datele importante – şi pe ei înşişi – de aceste pericole.”, spune David Emm, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab

    Pentru a se proteja, utilizatorii ar trebui:
    – să downloadeze aplicaţii doar din surse de încredere;
    – să selecteze cu atenţie aplicaţiile pe care vor să le instaleze pe dispozitivul lor;
    – să citească termenii şi condiţiile cu atenţie, în timpul procesului de instalare;
    – să citească atent lista permisiunilor pe care aplicaţia le solicită. Nu trebuie să dea click pe “pagina următoare” în timpul procesului de instalare, fără să verifice pentru  ce anume îşi dau acceptul;
    – să folosească o soluţie de securitate cibernetică pentru a-şi proteja dispozitivul de ameninţări cibernetice.

  • De ce a primit un copil de 10 ani 10.000 de dolari de la Facebook

    Jani, un băieţel finlandez de 10 ani, a fost recompensat de Facebook cu 10.000 de dolari după ce a găsit o vulnerabilitate importantă în aplicaţia companiei Instagram.

    Băieţelul a descoperit o metodă de a intra în serverele Instagram şi de şterge mesajele publicate de utilizatori, potrivit Daily Mail.

    Jani a spus că după ce a descoperit bug-ul a trimis un mail către Instagram şi a primit un răspuns după câteva zile. Vulnerabilitatea a fost reparată.

    Jani nu a primit doar un mail de mulţumire, ci şi 10.000 de dolari din partea Facebook, parte din programul companiei de bug bounty (oamenii sunt recompensaţi cu bani dacă raportează vulnerabilităţile găsite).

    Din 2011 până în prezent Facebook a dat peste 4.3 milioane de dolari utilizatorilor care au dezvăluit diferite vulnerabilităţi ale sistemului.