Coreea de Nord a informat oficial Statele Unite că va închide singurul canal de comunicare diplomatică existent între cele două ţări, potrivit agenţiei de stat KCNA, citată de site-ul cotidianului Le Figaro.
Autorităţile nord-coreene au adăugat că vor trata toate aspectele care au legătură cu Statele Unite, inclusiv acelea cu privire la cei doi americani aflaţi în detenţie în Coreea de Nord, aplicând legea pe timp de război.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Thomas Ross, un american care locuieşte în Florida, a dat în judecată Apple pentru 10 miliarde de dolari, precum şi pentru drepturi de autor pe toate viitoarele vânzări ale Apple. El pretinde că gigantul fondat de Steve Jobs a furat designul său pentru un dispozitiv electronic de citit, potrivit The Telegraph.
Publicaţia britanică a obţinut o copie a documentelor procesului în care se arată că reclamantul, Thomass Ross, a făcut designul unui dispozitiv similar iPhone în 1992, iar acesta a fost în mod repetat ”exploatat de dispozitivele iPhone, iPod, ş.a., ale Apple”.
Ross susţine că a aplicat pentru obţinerea unui patent al dispozitivului de citit în 1992 şi a oferit imagini ale desenelor ce au susţinut formularele completate pentru obţinerea patentului în proces. Desenele arată un dispozitiv în formă rectangulară şi un ecran mare, ce ar putea suporta dispozitive suplimentare precum speakere şi microfoane, etc. Problema este că desenele lui Ross includ mai multe caracteristici pe care iPhone nu le-a avut nicioadată, printre care şi o tastatură fizică poziţionată sub display.
Totodată, Ross nu deţine patentul pentru tehnologia sa: deşi a aplicat pentru obţinerea acestuia în 1992, nu şi-a plătit taxele asociate obţinerii patentului. Dar asta nu l-a oprit pe Ross. El a adăugat relatărilor din procesul în care a acuzat Apple că această companie i-a cauzat ”un prejudiciu mare şi ireparabil, care nu poate fi compensat integral sau măsurat în bani.”
Noile norme de aplicare a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului (CICC) vor întra în vigoare la 1 iulie 2016, limita minimă a indemnizaţiei urmând să crească la 1.063 de lei, faţă de 600 de lei, cât este în prezent, anunţă Ministerul Muncii.
Conform noilor norme de aplicare a CICC, aprobate în şedinţa de Guvern din data de 22 iunie 2016 prin Hotărârea nr 449/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr 473/24.06.2016, limita minimă a indemnizaţiei creşte la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată (1.250 de lei), respectiv 1.063 de lei, faţă de 600 de lei, cât este în prezent.
Limita maximă a indemnizaţiei este modificată, aceasta urmând să fie calculată la 85% din veniturile nete realizate. De asemenea, suma suplimentară pentru gemeni/multipleţi sau situaţii de suprapunere creşte la 85 % din salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Stimulentul de inserţie se stabileşte la 50% din indemnizaţia minimă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Disputa depre locul în care se găseşte ”centrul lumii” durează încă din secolul al XVll.
Serviciul Hărţi de la Google a stabilit în urma unor complicate măsurători unde se află ”centrul lumii”.
Analiza Google a pornit de la planiglob pe care gigantul IT a aplicat metode extrem de precise de localizare în urma cărora a stabilit punctul al cărui simbol este disputat de mulţi ani.
În acelaşi timp, Consiliul a iniţiat investigaţii asupra unor forme grave de fapte anticoncurenţiale, 62% dintre noile proceduri declanşate vizând posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă. Pe această zonă, odată cu finalizarea celor 21 de cazuri, durata medie a investigaţiilor privind posibile încălcări ale regulilor de concurenţă, aflate în curs la sfârşitul anului 2015, a scăzut cu 6 luni faţă de sfârşitul anului precedent, potrivit raportului de activitate prezentat luni de Bogdan Chiriţoiu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania aeriană low-cost Ryanair a lansat astăzi, 11 Mai, o promoţie pentru Timişoara: 20% reducere pentru toate rutele din/către Timişoara pentru călătorii în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie.
Această reducere se aplică pentru locurile rezervate pe 7 rute din/către Timişoara şi este valabilă doar astăzi, până la miezul nopţii (ora 24:00), pe site-ul Ryanair.
1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.
„Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.
De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.
Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).
Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).
Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.
Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.
Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.
1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.
„Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.
De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.
Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).
Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).
Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.
Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.
Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.
KFC, în parteneriat cu Ogilvy & Mather, unul dintre cele mai importante grupuri de comunicare la nivel mondial, a produs ojă comestibilă pentru clienţii lanţului de restaurante din Hong Kong, informează CNN.
Oja se poate găsi în două nuanţe şi arome: Original, de culoare bej, şi Hot&Spicy (iute şi condimentată), de culoare roşie. Cei de la KFC au lăsat clienţii să decidă ce arome vor fi transformate în ojă comestibilă, scrie Ziarul Financiar.
Pentru a folosi produsul cosmetic, clienţii trebuie să aplice oja pe suprafaţa unghiei, să o lase să se usuce, după care o pot consuma.
Reprezentanţii KFC afirmă că oja este produsă din ingrediente naturale.
“Reţeta pentru oja comestibilă produsă de noi este unică şi a fost special proiectată pentru a menţine aroma, dar şi pentru a avea un strat lucios similar ojei obişnuite”, a declarat John Koay, director creativ al Ogilvy & Mather.
La 37 de ani, Alina Fugaciu este general manager al hotelului Mercure Bucharest City Center, deschis în noiembrie 2014. După nouă ani în care a activat în vânzări şi marketing în industria hotelieră, povesteşte ea, şi-a dorit o provocare nouă, şi anume să cunoască partea operaţională, implementarea propriu-zisă a serviciilor.
Ca un prim pas, a aplicat pentru un program al grupului, de management hotelier, în parteneriat cu ESSEC Business School. A fost selecţionată, alături de alţi 27 de colegi ai grupului Accor din Europa, Orientul Mijlociu şi America de Sud, a aplicat pentru poziţia de operations manager la Mgallery in Praga şi a fost acceptată. „La primul contact cu oraşul, cu hotelul şi cu echipa de acolo mi-am spus că
va fi foarte greu să mă adaptez.“
A reuşit, povesteşte ea, înţelegând mentalitatea cehilor, diferită de cea a românilor. Este absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi Literatură din cadrul Universităţii Bucureşti (2002) şi spune că n-a fost niciodată tentată să .ncerce aventura antreprenoriatului; pe termen lung se vede tot în hotelărie, domeniul în care se simte cel mai bine.