BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • Cea mai bună companie pentru care ai putea să lucrezi

    Compania are 4.700 de angajaţi şi dezvoltă tratamente pentru bolnavii de cancer, precum şi medicamente împotriva bolilor inflamatorii, relatează Business Insider. Angajaţii beneficiază de o flexibilitate a programului în 97% din cazuri, iar 93% consideră că munca lor este extrem de importantă.

    Salariul mediu în cadrul Celgene Corporation este de 116.000 de dolari pe an, mult mai mare decât cel oferit de alte companii ce activează în aceeaşi industrie.

    Este al doilea an la rând în care Celgene ocupă primul loc al angajatorilor. Pe următoarele locuri se situează Biogene, Celanese Corporation şi Colgate-Palmolive. Google, fostul lider de acum câţiva ani al acestui top, ocupă locul opt.

  • Camera adoptă o Declaraţie pentru neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS

    Potrivit acestei Declaraţii, Camera Deputaţilor “se pronunţă pentru adoptarea de măsuri de relansare fiscală şi de creare a unui climat investiţional atractiv pentru mediul de afaceri, în special a măsurilor de neimpozitare a profitului reinvestit şi de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori care să permită aplicarea lor la 1 iulie 2014 cu respectarea angajamentelor asumate de România în faţa partenerilor internaţionali”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constanţa: Reprezentanţii localului distrus de incendiu, amendaţi în trecut pentru munca “la negru”

     Inspectorul şef adjunct al ITM Constanţa, Marian Becheanu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că reprezentanţii instituţiei care cercetează cazul trebuie să stabilească foarte clar natura raporturilor de muncă între cele patru tinere şi angajatorul sau angajatorii de acolo.

    “Numai una dintre ele avea contract de muncă valabil, dar cu o întreprindere individuală care se pare că nu are nici cea mai mică legătură cu activitatea de la localul respectiv. Trebuie totuşi să se stabilească dacă exista vreo altă formă de angajare, oricare ar fi aceasta, între victime şi angajatori. Spre exemplu, se poate ca fetele să fi avut un impresar şi să existe vreo formă de contract între acesta şi angajator, dar toate aceste aspecte trebuie stabilite în urma cercetărilor, foarte clar”, a afirmat Marian Becheanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi competitivi, şi cu leafă mare: e posibil?

    Economiştii Erste constată că flexibilitatea în materie de angajări, concedieri şi contracte de muncă, salariile mici, reducerea costurilor muncii ori a contribuţiilor la asigurări sociale pentru angajatori sunt importante spre a spori atractivitatea unei ţări pentru investiţii directe, însă ceea ce asigură saltul real de competitivitate este nivelul productivităţii muncii, care depinde de cât de inovatoare este o economie.

    Astfel, în ciuda salariilor mari ale germanilor sau ale francezilor, arată analiştii băncii austriece, productivitatea acestora rămâne înaltă şi amortizează confortabil costul muncii, graţie investiţiilor constant mari care se fac în aceste ţări în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, precum şi a celor generale în educaţie.

  • Cine şi cum îi angajează pe cei din generaţia Y

    Aceştia sunt nevoiţi să dezvolte noi strategii de recrutare şi de retenţie a tinerilor cu ajutorul digitalului, unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa salariatului generaţiei Y – este concluzia directorilor de HR şi a consultanţilor din companiile locale care au participat la cea de-a noua ediţie a evenimentului HR Conference, organizat de ZF.

    “Avem o mulţime de provocări care vor veni mai devreme sau mai târziu şi în România. Vorbim despre o continuare a crizei economice, despre populaţia lumii care a atins o cifră foarte mare, iar numărul oamenilor competenţi este încă mic, despre o accelerare a tehnologiei şi despre faptul că populaţia activă îmbătrâneşte. Aşa că, în loc să ne plângem că tinerii sunt slab pregătiţi, că vor să aibă şi maşină, şi bani, şi vacanţă şi libertate, ar trebui să ne gândim la cum le putem oferi un mediu plăcut, pentru că aceasta este generaţia viitoare de angajaţi”, a spus Ioana Marcu, directorul de resurse umane al operatorului de telefonie mobilă Orange România.

    Şi Florin Tătaru, vicepreşedinte, HR & Organization în cadrul Enel România, susţine că inclusiv companiile de utilităţi, cum este şi cea pe care o conduce, trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii şi să îşi pregătească angajaţii pentru acestea. “Pentru 2017, aşa cum previzionăm impactul tehnologiilor, din 15 joburi pe care le considerăm cheie, şapte nu există în momentul acesta în România. E critic pentru noi să dezvoltăm în interior acest knowledge în mod accelerat. Realitatea companiilor din utilităţi este că există o mare diferenţă la vârsta de 35-40 de ani, care trebuie acoperită acum cu tehnologii noiì”, a spus el.

    Este necesară adaptarea modului în care HR-ul se raportează la profilul candidatului, mult digitalizat faţă de cel care acum ocupă poziţii de top, mai nerăbdător atunci când vine vorba despre şansele de promovare şi interesat în special de echilibrul dintre viaţa personală şi cea de la birou. Există şi strategii care nu trec mai departe de o simplă idee “pe hârtie” sau ajung să fie aplicate pe bucăţi. Astfel că, în multe cazuri, ideile bune ale managerilor de HR, care ar creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor şi, prin urmare, nivelul productivităţii, ajung să fie trecute cu vederea sau chiar respinse de boardul companiei fie pentru că acesta subminează rolul HR-ului în organizaţie, fie pentru că directorul de resurse umane nu reuşeşte să înţeleagă nevoile reale de business ale companiei.

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).

  • Concesii pentru săracii din Grecia

    Premierul Antonis Samaras a confirmat că una dintre condiţiile finanţării va fi reducerea cu 3,9% a contribuţiilor la asigurări sociale plătite de către angajatori, cu scopul de a susţine companiile şi de a stimula majorarea salariilor.

    El a promis, de asemenea, că va distribui 500 mil. euro către un milion de greci consideraţi a fi cel mai afectaţi de criză, inclusiv salariaţi prost plătiţi ai statului, pensionari, familii sărace şi persoane fără adăpost, suma provenind din excedentul bugetar proiectat pentru acest an, de 2,9 mld. euro.

    Concedierile în sectorul bugetar vor continua şi la anul, inclusiv după îndeplinirea ţintei de 15.000 de concedieri pentru anul curent. Şomajul în Grecia a urcat deja, conform ultimelor date statistice, la un nou record european – 27,5% în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 1,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012.

  • STUDIU privind munca temporară în România: Peste 52.000 de persoane, angajate temporar în 2013

     Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

    Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută – între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună.

    Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută).

    Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – doi la sută, iar alte domenii – 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai e posibilă refacerea tandemului franco-german la cârma UE?

    Liderul de la Paris a anunţat un plan de măsuri destinat să revigoreze economia ţării, grevată în mod cronic de stagnare (trim. III 2013 s-a încheiat cu o scădere de 0,1%, iar pentru tot anul 2013 era aşteptată o creştere simbolică de 0,2%) şi de o rată a şomajului de aproape 11%.

    Hollande a iniţiat un “pact de responsabilitate” împreună cu patronatele, prin care guvernul se angajează să scadă cheltuielile companiilor cu forţa de muncă dacă acestea vor înfiinţa locuri de muncă. Taxele pe forţa de muncă plătite de angajatori ar urma să fie reduse treptat cu 30 mld. euro până în 2017, birocraţia pentru firme va fi simplificată, iar cheltuielile publice în ansamblu, inclusiv cele ale autorităţilor locale, vor fi reduse cu 50 mld. euro în perioada 2015- 2017, în timp ce pentru anul în curs sunt prevăzute tăieri de 15 mld. euro.

    Va fi creat un consiliu de supraveghere a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului bugetar la 3,6% din PIB în acest an şi sub 3% la anul. Ajutoarele sociale pentru familii, care sunt în prezent finanţate din taxele plătite de companii, nu vor fi însă reduse, urmând să fie finanţate din economiile bugetare proiectate, a explicat preşedintele, dorind să preîntâmpine astfel criticile că din om de stânga a devenit brusc politician de dreapta fiindcă altfel vede că nu poate urni economia.

    În acelaşi timp, Hollande a încercat şi să relanseze tandemul franco-german la cârma UE, după ce partenerul preferat de discuţii strategice al Angelei Merkel a părut să devină în ultimul an premierul britanic David Cameron, mult mai apropiat de vederile de centru-dreapta ale cancelarului german. Propunerea lui Hollande este ca Franţa şi Germania să creeze o companie energetică comună, după modelul Airbus, care să sprijine politicile celor două ţări de reducere a dependenţei de energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile.

    Imediat, planul lui Hollande a fost salutat de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care l-a numit “curajos” şi a conchis că anunţă o “nouă direcţie” în politica franceză, dar şi că “astfel de paşi pot ajuta Europa în ansamblu să iasă mai puternică din criză”.

  • România e cu 50 de ani în urmă la capitolul asigurări private de sănătate. Care sunt tendinţele în domeniu?

    În viitor se intenţionează ca asigurările private de sănătate să acopere o parte din serviciile medicale acordate inclusiv în spitalele de stat din România. „Tendinţa în domeniul asigurărilor private de sănătate este ca angajatorii să acopere o parte din costurile unei poliţe de sănătate pentru angajaţi. Angajatorii pot fi stimulaţi prin scutirea de la contribuţii sociale. În aceste circumstanţe angajatorii vor asigura angajaţilor lor asigurări private de sănătate”, a precizat preşedintele Metropolitan Life.

    Ofertele companiilor de profil sunt destul de restrânse pe piaţa din România. Motivul? „Nu există masă critică. O poliţă de asigurare privată de sănătate are un cost mult mai ridicat decât îşi poate permite un român care are un venit mediu lunar. Studiile au arătat că o persoană este dispusă să îşi încheie o asigurare privată de sănătate doar atunci când costul unei astfel de poliţe este 8% din venitul lunar al clientului”, a mai spus Alexandrescu.

    Reprezentantul Metropolitan Life menţionează că ofertele existente pe piaţa din România în ceea ce priveşte asigurarea privată de sănătate sunt unele într-o formă simplă. „Asiguratorul păstrează legătura cu clientul şi, mai mult, acestuia din urmă i se decontează serviciul medical suportat. Furnizorul medical este păstrat numai la nivel de diagnostic”, spune Theodor Alexandrescu, în cazul în care clientul optează pentru o asigurare privată de sănătate individuală.
    Asigurarea privată de sănătate de grup este o formă mai evoluată. „Avem un contract semnat cu clientul, iar serviciile medicale le decontăm direct cu furnizorul. În cazul unei asigurări de grup costul unei astfel de asigurări scade şi până la 50%, în funcţie de numărul de persoane incluse”, menţionează preşedintele Metropolitan Life, concluzionând: „În asigurările de sănătate, tendinţa este de a evolua de la asigurările individuale la asigurările de grup şi către asigurările de sănătate care prevăd rambursarea costurilor medicale şi preiau riscul condiţiilor medicale pre-existente ale pacientului

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” susţinută de Metropolitan Life.
    Urmăreşte campania şi pe Facebook