Ministrul agriculturii Daniel Constantin a anunţat ieri în urma unor discuţii cu producătorii şi procesatorii de lapte că până la 30 iunie va fi înfiinţat un fond mutual care să contribuie la diminuarea riscurilor fermierilor în cazul unor pierderi. MADR arată într-un comunicat că fondurile mutuale au o triplă participare (agricultori, stat membru, Uniunea Europeană) şi vizează responsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora şi mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor. Finanţarea va fi asigurată din cotizaţiile agricultorilor (35%) şi ale Fondului Mutual (65%), din care contribuţie UE (47,75%) şi cea a României (16,25%). Astfel, sunt trei riscuri pentru care fermierii vor fi despăgubiţi – apariţia unui focar de boală la animale, cu condiţia ca aceasta să figureze pe lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar, a unui focar de boală la plante, respectiv a unui incident de mediu în cazul în care este vorba despre un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată.
Tag: Agricultura
-
2500 de fermieri au fost prezenti la Târgul de maşini agricole
Fermierii români dar şi din alte ţări, precum Bulgaria, Serbia, Austria, Grecia, Croaţia, Germania şi Ungaria au cumpărat în special tractoare şi unelte agricole (semănătoare, grape etc.). “Targul de masini agricole second-hand si de stoc este un proiect cu un impact foarte bun pe termen lung asupra activitatii fermierilor”, declară Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso Romania.
Evenimentul s-a desfasurat la Centrul pentru Competente Agricole din Drajna, judetul Calarasi, al Biso Romania. Acoperind o suprafata de 6.000 mp, acesta reprezinta rezultatul unei investii in valoare de 7,5 milioane de euro, fiind cel mai important centru de servicii agricole din tara noastra.
-
Optimism de la Ministerul Agriculturii: recoltă de cereale de 18-19 mil. tone la vară
Fermierii români vor strânge la vară o recoltă de cereale cuprinsă între 18 şi 19 milioane de tone, o producţie cu 50% peste cea de anul trecut, a spus ieri Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la seminarul „Cum poate redeveni agricultura vedeta economiei?“, organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, Cec Bank, Cargill, Agricover, Azomureş şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. „Se pare că acest an va fi cel puţin bun pentru agricultură. Producţia de cereale va fi probabil de aproximativ 18-19 milioane de tone. Vestea bună este că zilele următoare o să dăm drumul subvenţiilor pentru agricultori, iar plăţile pentru segmentul zootehnic sunt în contul agenţiei de plăţi“, a anunţat Irimescu. O astfel de recoltă va reprezenta un plus important faţă de cantităţile strânse de fermieri anul trecut, dar agricultura nu va reuşi nici de data această să se apropie de potenţialul de producţie de 40 de milioane de tone, despre care vorbesc fermierii.
-
Soluţia pentru agricultura românească sunt afacerile care să producă în lanţ din fermă până pe rafturile magazinelor
Se pare că acest an va fi cel puţin bun, dacă nu bun pentru agricultură. Producţia de cereale va fi probabil de aproximativ 18-19 milioane de tone. Vestea bună este că zilele următoare o să dăm drumul subvenţiilor pentru agricultori, iar plăţile pentru segmentul zootehnic sunt în contul agenţiei de plăţi“, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la seminarul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, Cec Bank, Cargill şi Agricover, Azomureş şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. O recoltă totală de cereale de 18-19 milioane de tone strânsă în acest an de pe câmp ar însemna o creştere de cel puţin 50% faţă de rezultatele de anul trecut, atunci când productivitatea a fost trasă puternic în jos de secetă şi de temperaturile ridicate din timpul verii. În consecinţă valoarea producţiei agricole, indicator direct dependent de evoluţia recoltei de cereale, a coborât cu 20%, la 14,5 miliarde de euro. O astfel de recoltă ar aduce în economie aproximativ 4,5 miliard de euro prin banii încasaţi de fermieri pentru recoltele lor de cereale, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere preţurile din prezent.
-
Consumul a ajutat economia să rămână uşor pe plus în 2012
Economia României a reuşit să rămână anul trecut în teritoriul pozitiv graţie influenţei favorabile a consumului intern, în timp ce exporturile au înregistrat o scădere de 3,2%. Consumul final a crescut cu circa 1% în 2012, atât ca urmare a avansului consumului populaţiei, influenţat de majorările de salarii din sectorul public, cât şi datorită creşterii consumului administraţiilor publice. Şi investiţiile au ajutat anul trecut PIB-ul, urcând cu 4%. Evoluţia economiei României a fost corelată cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe pentru exporturi. Aportul negativ al agriculturii şi industriei a anulat anul trecut mare parte din impactul pozitiv al impozitelor nete asupra PIB şi creşterea din sectorul serviciilor, în timp ce construcţiile au stagnat. Agricultura s-a prăbuşit anul trecut cu peste 20%, după un avans de 11% în 2011. Institutul de Statistică a majorat prognoza pentru creşterea economică de anul trecut de la 0,2% la 0,3%.
-
PIB a crescut în 2012 cu 0,3%, la 587,4 mld. lei. Agricultura a scăzut cu 21% şi industria cu 2,1%
Datele provizorii indică o marginală revizuire în sus a creşterii economice, Institutul Naţional de Statistică anunţând anterior o creştere economică pe 2012 de 0,2%.
Potrivit INS, creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din informaţii şi comunicaţii (+29,4%) şi din activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+8,4%).
Creşteri mai reduse s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+3,1%), în ramura de administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (+2,2%), în tranzacţii imobiliare (+1,5%) şi în comerţul cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,3%).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Italo Romena are 20 mil. euro pentru credite în agricultură
Banca Italo Romena, controlată de grupul italian Veneto Banca, a alocat anul acesta 20 mil. euro pentru finanţarea sectorului agricol prin credite acordate fermierilor care aşteaptă subvenţiile de la stat, dar şi prin împrumuturi standard. De exemplu, agricultorii care urmează să încaseze subvenţiile de la stat pot obţine credite pe termen scurt pentru finanţarea capitalului de lucru de până la 80% din valoarea subvenţiei. “Sectorul agricol are un potenţial de dezvoltare ridicat şi în acelaşi timp o mare nevoie de finanţare. Colaborarea cu instituţii cheie din sectorul agricol a venit, aşadar, în mod firesc”, a declarat Roberto Broggini, directorul comercial al Băncii Italo Romena. Italo Romena este un jucător de talie medie pe piaţa locală, cu un portofoliu total de credite de circa un miliard de lei, fiind specializată pe sectorul corporate. La nivelul întregului sistem bancar, creditele acordate în agricultură sunt de echivalentul a 2,7 mld. euro, respectiv numai 3% din totalul sumelor acordate şi angajamentelor asumate de bănci, potrivit datelor BNR.
-
Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze
Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020, 950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).
-
Dacă v-aţi săturat de fete dezbracate: tractoriste în China – GALERIE FOTO
“Noua femeie” din afişele de propagandă ale regimului comunist ştia să mânuiască utilaje grele, să repare şi să conducă maşini şi tractoare.
Iar afişul de propagandă în sine este, trebuie să recunoaştem, o formă de creaţie în sine, care nu poate fi ignorată şi care defineşte cât se poate de bine o epocă a exceselor ideologice, a unei false prosperităţi construită de un sistem brutal.
-
Povestea giganţilor DISCREŢI care CONTROLEAZĂ agricultura mondială
ACEŞTI “GREI” ADOPTĂ O POZIŢIE EXTREM DE DISCRETĂ ÎN PIAŢĂ, despre operaţiunile lor curente nu se ştiu multe, iar printre puţinele informaţii disponibile se numără raportările periodice pe care aceste companii le fac către instituţiile publice. Dacă Bunge şi ADM sunt listate la Bursa din New York, Cargill continuă să fie un adevărat “imperiu închis”, fiind cea mai mare afacere de familie din lume. În România evenimentele publice organizate de aceste companii în ultimii ani pot fi numărate pe degetele de la o singură mână, iar managerii lor sunt o prezenţă rară în mediul public. Ce înseamnă România pentru trioul american şi ce interese strategice au aceşti giganţi tăcuţi pe piaţa locală?
“Pe lângă ABC-ul din trading-ul românesc lipeşte D-ul şi acesta este Louis Dreyfus, companie care are poziţii foarte puternice în Rusia şi Ucraina, aşa că nu este exclus ca acest ABC să aibă şi un D în viitor. Aceşti traderi văd în România o piaţă cu potenţial logistic prin prisma accesului la Dunăre şi la Marea Neagră. Din punct de vedere al achiziţiilor materiilor prime România este mult mai jos faţă de competitorii din regiune”, spune Robert Arsene, directorul general al traderului Agricover, una din puţinele case de comerţ locale care a reuşit să îşi facă loc pe piaţă între grupurile multinaţionale. El a fost pentru mai mulţi ani şi country managerul pentru România al companiei americane Bunge.
INTR-O LUME A AFACERILOR GLOBALE, PE O PIAŢĂ DE MATERII PRIME AGRICOLE UNDE REGULILE JOCULUI SUNT FĂCUTE ÎN BIROURILE DIN MINNETONKA, Minneapolis, Hong-Kong sau White Plains, România rămâne doar o rotiţă într-un mecanism al afacerilor prin care cei câţiva giganţi ai agribusinessului preiau, vând, cumpără şi procesează aproape tot ce ajunge pe mesele consumatorilor finali, fie că este vorba de pâine, cereale, ulei sau carne.
Cu toate că grosul afacerilor derulate de traderii “ABC” nu este făcut în România, aceştia nu pot ignora piaţa locală, pentru că aici se strâng, an de an, 15-20 de milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase, adică materii prime în valoare de 5-6 miliarde de euro. România este şi locul de unde aceste case de comerţ pot “juca” pe pieţele din nordul Africii sau Orientul Mijlociu, acolo unde se marchează profituri şi de zece-cincisprezece ori mai mari decât cele considerate ca fiind marje “tradiţionale”.
Deşi atât ADM, cât şi Bunge sau Cargill aleargă după profituri, filosofia cu care aceste case de comerţ atacă piaţa din România este diferită. Mecanismele sunt însă similare, ei achiziţionează materiile prime de la fermieri, le stochează în silozuri şi ulterior le procesează sau le trimit la export.Bunge s-a concentrat în România pe achiziţia şi procesarea în ulei a seminţelor oleaginoase, la polul opus ADM a marşat pe exporturi şi pe dezvoltarea unei reţele de silozuri pe Dunăre. La mijlocul acestor poziţii este Cargill, companie care şi-a dezvoltat atât o reţea de silozuri pe Dunăre, dar care şi procesează ulei vegetal într-o fabrică în judeţul Dolj.
Una dintre cele mai clare strategii de piaţă în România a fost pusă pe picioare de Archer Daniels Midland, o companie care rulează la nivel mondial 89 de miliarde de dolari anual şi care are poziţii puternice atât pe piaţa cerealelor, cât şi în industria energiei “verzi” prin producţia de bioetanol. În România ei sunt prezenţi prin subsidiara Alfred Toepfer, în cadrul căreia compania americană deţine o participaţie de 80%.