BusinessMagazin

Tag: administrare

  • 40% este creşterea activelor nete din administrarea fonsurilor ING pensii facultative în 2012

    Portofoliul de asigurări încheiate în 2012 a fost cu 6% mai mare faţă de cel realizat în 2011, preferinţa clienţilor pentru produsele tradiţionale generând, per ansamblu, un volum de prime brute subscrise similar celui din 2011 (produsele tradiţionale au o primă medie anuală mai redusă decât asigurările unit-linked). Astfel, volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în 2012 se ridică la 544,5 milioane lei, comparativ cu 554,4 milioane lei în 2011.

    Interesul clienţilor pentru produsele tradiţionale s-a consolidat pe parcursul anului, acest tip de contracte reprezentând 75% din numărul total de poliţe noi subscrise, comparativ cu 67% în 2011.
    Utilizarea în cadrul procesului de consiliere financiară a unor instrumente îmbunătăţite a avut un impact pozitiv asupra nivelulului de conştientizare a clienţilor privind necesitatea de planificare pe termen lung. Astfel, nivelul de protecţie pentru poliţele de viaţă încheiate la ING a crescut: suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2012 s-a majorat cu 5% faţă de anul precedent, ajungând la 49.501 lei.

    În 2012, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 95,6 milioane RON, cu 51,3% mai mult faţă de 2011. Peste trei sferturi din această sumă, respectiv 72,75 milioane RON, au reprezentat beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.
    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,65 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Activele nete din administrarea fondurilor ING de pensii facultative au crescut cu 40% în 2012.
    Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 118.338(1) de participanţi la sfârşitul anului 2012, cu circa 14% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: CSSPP).
    La aceeasi dată, valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 279,4(1) milioane lei, în creştere cu circa 40% faţă de 2011. Astfel, la finele lunii decembrie 2012, ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,65% (sursa: CSSPP).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2012 a fost de 86,5 lei, iar la ING Optim de 91 lei – ambele valori fiind in uşoară scădere comparativ cu cele din 2011, în condiţiile în care resursele populaţiei disponibile pentru economisire au fost limitate.
    De la înfiinţare (2007) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul ING Activ(1), fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,6%, iar ING Optim(1), fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,5% – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,74%, (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă, declară că “Şi în 2012 contextul economic internaţional instabil a întârziat revigorarea economiei româneşti, cu consecinţe asupra încrederii şi nivelului de trai ale consumatorilor şi, implicit, a resurselor alocate obiectivelor de planificare financiară a viitorului. Atât industria de asigurări de viaţă, cât şi Pilonul III de pensii au evoluat într-un context mai degrabă limitativ, înregistrând evoluţii sub potenţialul real – situaţie care, în absenţa unei revigorări economice mai puternice, se va perpetua şi în 2013.
    Rezultatele ING pe segmentul de asigurări de viaţă în 2012 reflectă deja rezultatele proiectelor majore de investiţii, pe care le continuăm, pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor şi consolidarea profesionalismului consultanţilor noştri: portofoliul de contracte, realizat în condiţiile restrângerii cu 25% a forţei de vânzare, este cu 6% mai mare faţă de anul precedent, numărul de contracte reziliate şi răscumpărate este mai mic cu 12% faţă de 2011, iar Scorul Net Promoter* a fost de 23%, peste nivelul de 21% pe care ni l-am propus pentru 2012.

    şi pe pilonul facultativ de pensii evoluţia activităţii ING a fost una pozitivă, numărul de participanţi crescând cu 14% faţă de 2011, iar volumul de active administrate cu circa 40%. Per ansamblu însă, efectele tratamentului fiscal favorabil de care se bucură Pilonul III sunt încă limitate de presiunile pe care realitaţile economice le pun asupra companiilor şi veniturilor individuale pentru economisire, iar implicarea pozitivă a autorităţilor prin măsuri de eficientizare în continuare a mecanismelor acestei pieţe – prin posibilitatea de subscriere online, de a realiza plăţi suplimentare sau în avans, aşa cum se întâmplă în alte ţări – ar impulsiona dezvoltarea mai rapidă a acestei pieţe”.
    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2012 este de 29 milioane lei.
    În 2012 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 29 milioane lei – dintre care 11,1 milioane lei reprezintă profit obtinut din operaţiuni curente, iar 17,9 milioane lei profit excepţional obţinut pe fondul eliberării unor rezerve excesive – comparativ cu 17,8 milioane lei în 2011.
    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING Pensii SAFPAP administra la finele anului 2012 active nete de 3,65 miliarde lei.
    La sfârşitul lui 2012, fondul de pensii administrat privat ING deţinea active nete de 3,65 miliarde lei (1), în creştere cu 48,6% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2011. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2012 era de 37,9%(1) din piaţa pensiilor private obligatorii (sursa: CSSPP).
    La aceeaşi dată, ING avea 1.729.058 (1) participanţi în Pilonul II, dintre care aproape 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: CSSPP).
    Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de pensii administrat privat ING a fost de 66,1 lei în 2012, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.
    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,2%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,45% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Marius Popescu, director general ING Pensii:
    Pentru Pilonul de pensii private obligatorii şi participanţii noştri, veştile bune ale începutului de an sunt majorarea contribuţiei virate la 4%, cuprinsă în bugetul pentru 2013 şi, totodată, rezultatele investiţionale remarcabile obţinute de Pilonul II în anul 2012. Ambele duc la o acumulare mai rapidă de fonduri în conturile personale ale participanţilor, bani care – spre deosebire de contribuţiile din sistemul public, ce sunt redistribuite parţial actualilor pensionari – se vor întoarce la ei în viitor, constituind un venit suplimentar la vârsta pensionării.
    În ceea ce ne priveşte, la ING priorităţile anului 2012 au avut în centru continuarea demersurilor de educare si informare a publicului cu privire la pensiile private – în contextul cărora am desfăşurat o nouă campanie dedicată “ştii de la ING” -, îmbunătăţirea constantă a serviciilor pe care le oferim participanţilor noştri şi, nu în ultimul rând, adaptarea politicii noastre de investiţii astfel încât să ne permită identificarea combinaţiei optime între risc şi randament, în beneficiul participanţilor noştri.

    CIFRE CHEIE (1)
    Asigurări de viaţă 2012 2011
    Active financiare în administrare (mld. RON) 2,34 2,1
    Prime brute subscrise (mil. RON) 544,54 554,42
    Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare (mil. RON) 95,6 63,20
    Prima brută anualizată medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (RON) 1.580 1.594
    Suma asigurată medie per contract încheiat în perioada de raportare (RON) 49.501 47.194
    Pensii facultative – Pilon 3
    Active nete (mil. RON) 279,4 199,94
    ING Activ 70,73 52,12
    ING Optim 208,67 147,82
    Număr de participanţi 118.338 103.426
    ING Activ 29.177 26.802
    ING Optim 89.161 76.624
    Pensii obligatorii – Pilon 2
    Active nete (mld. RON) 3,65 2,46
    Participanţi (mil.) 1,73 1,69
    Conturi goale (%) 3 3,5

    NOTE:
    *Scorul Net Promoter, obţinut în urma fiecarei interacţiuni a clienţilor cu compania, este un indicator al gradului de loialitate a clienţilor şi a intenţiei de recomandare a produselor şi serviciilor de asigurări şi pensii ale ING.
    (1) Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.

  • Câţi bani administrează cele mai mari fonduri mutuale din România?

    BCR Obligaţiuni a obţinut în acest an un randament de 7,1%. Al doilea cel mai mare fond este Raiffeisen RonPlus, fond cu o strategie conservatoare de investiţii, care a strâns economii de 1,684 miliarde de lei de 34.000 de investitori. Fondul a marcat un randament de 6,53%. Pe locul al treilea se situează Raiffeisen EuroPlus cu active nete de 1,325 miliarde de lei de la peste 10.000 de investitori. Fondul a înregistrat un randament în euro de 3,84%. În clasament urmează fondul de obligaţiuni ING International Romanian Bond cu active de 916 milioane de lei de la 75 de investitori şi fondul de plasamente conservatoare Simfonia 1 cu active de 444 milioane de lei de la peste 13.000 de investitori.

    Mai multe pe zf.ro

  • De ce nu poate statul sa va ceara acum taxa de autostrada

    Taxa pentru mersul pe una dintre cele doua autostrazi ale
    Romaniei, de 3-4 euro pe 100 de kilometri, pe care Ministerul
    Transporturilor ar vrea sa o introduca in paralel cu rovinieta, nu
    poate fi ceruta asadar soferilor decat peste doi ani.

    Comisia Europeana interzice dubla taxare pe accesul la
    infrastructura, astfel ca statul poate impune o astfel de taxa doar
    daca, prin licitatie, da in concesiune administrarea si
    intretinerea celor doua autostrazi unor parteneri privati. Pentru
    ca sunt deja semnate doua astfel de contracte, de intretinere
    multianuala, si acestea expira in 2012, noua taxa ar putea fi
    ceruta cel mai devreme peste doi ani.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Ursus externalizeaza administrarea personalului catre TotalSoft

    TotalSoft a conceput pentru Ursus o solutie compusa din servicii
    de salarizare, administrare de personal si eCharisma, platforma web
    pentru administrarea datelor si comunicarea directa cu angajatii,
    in urma deciziei Ursus de a eficientiza activitatile
    departamentului de resurse umane. TotalSoft a preluat astfel si
    atributiile de administrare a datelor din sediile producatorului de
    bere, activitati de rutina de care va fi degrevata echipa interna
    de resurse umane.

    “In urma eficientizarii intregii activitati de resurse umane si
    salarizare prin externalizarea serviciilor TotalSoft ne asteptam la
    o reducere a costurilor de administrare, precum si o mai buna
    gestionare a informatiilor”, a spus Monica Soare, senior HR Manager
    la Ursus Breweries.

    Prin sistemul Charisma sunt gestionate salariile a peste 10% din
    forta de munca activa a Romaniei si sunt calculate peste 25% din
    cele aproximativ 130.000 de salarii gestionate in regim de
    outsourcing pe piata.

  • Guvernul face terapie de soc cu primarii. Investitii taiate: de la reabilitarea termica a blocurilor la AquaLand

    Primarii ar putea fi obligati in acest an sa dea afara pana la
    40% din angajati, potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta
    realizat de Ministerul Finantelor impreuna cu Ministerul
    Administraţiei si Internelor, obtinut de Gandul. Ministrul
    Finantelor Sebastian Vladescu a declarat, miercuri seara, la un
    post de televiziune, ca zeci de mii de functionari din primarii vor
    fi concediati.

    Autoritatile locale vor primi cu 22% mai putini bani de la
    bugetul de stat si nu vor putea oferi plati compensatorii
    angajatilor concediati. Primarii care nu fac disponibilizari in 30
    de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei “raspund
    disciplinar, material sau penal, dupa caz”, se arata in
    document.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Masuri americane propuse la Flamingo pentru a scoate compania din criza

    Retailerul a convocat o adunare generala ordinara a actionarilor
    (AGOA) pentru data de 4 noiembrie pentru alegerea unor noi membri
    in Consiliul de Administratie, dupa ce la mijlocul lunii septembrie
    omul de afaceri Dan Adamescu l-a numit pe fiul sau, Alexander
    Adamescu, in functia de presedinte al companiei.

    Cititi mai multe despre Flamingo pe
    www.zf.ro

  • Colliers: Taxele de administrare din mall-urile bucurestene, cele mai mari din regiune

    Taxele de service charge, care sunt platite lunar de catre chiriasii unui centru comercial in contul serviciilor de tipul paza, curatenie dar si a facturilor pentru utilitati, se situeaza la cele mai ridicate valori din regiune, releva un studiu Colliers.

     

    Astfel, valorile medii ale acestor taxe intr-un centru comercial modern, platite de catre chiriasi aditional chiriilor lunare, se ridica in Romania, in medie, la 4 – 9 euro pe luna pe metru patrat, in timp ce in Albania au o valoare de 6 – 7 euro/mp/luna, in Serbia de 7 – 8 euro/mp/luna, in Bulgaria de 5 – 6 euro/mp/luna, in Polonia de 4 – 7 euro/mp/luna iar in Marea Britanie de 8,5 euro/mp/luna.

     

    "Am ajuns la concluzia ca suntem la un nivel similar cu alte tari din Europa Centrala si de Est si cu Marea Britanie, cu o singura exceptie: Bucurestiul, unde in unele centre comerciale moderne, taxele service charge ajung la un nivel de 11 euro/mp/luna, mai ridicat decat in alte piete analizate", se afirma in studiul mentionat.

     

    Acestea sunt formate intr-o proportie de 13 – 15% din comisionele de management, platite catre administratorul centrului, din costurile legate de utilitati (electricitate, gaz, apa), care detin cea mai mare pondered in totalul taxelor de administrare, cu 35 – 40%, de costurile soft cu 15 – 20%, adica securitatea si evenimentele de marketing, de costurile legate de activitatile de reparatii, lifturi, activitati mecanice (30 – 35%) si de asigurari, care detin unul – doua procente.

     

    Daca in Marea Britanie valorile au un trend descrescator – existand cazuri si de o scadere cu 20% – taxele de administrare si de intretinere din pietele est europene inregistreaza un trend crescator, si asta in principal din pricina costurilor utilitatilor, care se majoreaza de la an la an.

     

    "In Romania, impozitul pe proprietate (1,5% din valoarea proprietatii) este amortizat de catre proprietari, fiind inclus in taxele de service charge, spre deosebire de alte tari. Acest fapt determina de asemenea un service charge mai mare decat in alte piete analizate", se mai spune in studiul Colliers.
     

  • Cat costa intretinerea intr-un apartament nou

    Calculul este realizat pentru un apartamente cu doua camere, cu o suprafata de 65 de metri patrati, totalul rezultand din aplicarea unei taxe de administrare, care, potrivit specialistilor companiei imobiliare EuroMetropola, se situeaaza intre 0,3 si 1,5 euro pe luna, pe metru patrat, plus TVA
    .
    Astfel, minimul acestor taxe ar fi de circa 24 de euro (TVA inclus) in timp ce valoarea maxima poate urca pana la 117 euro pe luna (TVA inclus) pentru un apartament cu o suprafata de 65 de metri patrati. Cu cat suprafata creste, cu atat si costurile de administrare vor fi mai ridicate.

    "In ceea ce priveste factura de utilitati (consumul de apa si energie termica), acesta se ridica la aproximativ 100 de euro, pentru un apartament nou cu trei camere din zona Domenii, cu o suprafata de 110 metri patrati si un pret la vanzare de 220.000 de euro", specifica cei de la EuroMetropola
     

  • Cushman&Wakefield a semnat 3 contracte de administrare a mall-urilor

    Pentru cele trei centre comerciale, biroul din Romania al Cushman & Wakefield va oferi servicii de “set-up management” si servicii de administrare dupa deschidere. “Set-up management”-ul presupune contractarea prestatorilor de servicii pentru centrul comercial (curatenie, paza, intretinerea instalatiilor si a echipamentelor tehnice, montarea si intretinerea sistemelor de monitorizare video, a sistemelor de monitorizare trafic), mentinerea legaturii cu chiriasii pentru amenajarea spatiilor, consultanta pentru design, consultanta de marketing.

     

    Dupa deschidere serviciile oferite de Cushman & Wakefield Activ Consulting pentru aceste proprietati cuprind coordonarea prestatorilor de servicii, consultanta de marketing, facturarea obligatiilor de plata catre chiriasi, urmarirea incasarilor, efectuarea platilor catre prestatori, comunicarea cu chiriasii, inchirierea spatiilor publicitare.

     

    "Dezvoltarea de centre comerciale este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale pietei imobiliare romanesti. Aceasta dinamica impune, pe masura ce proiectele anuntate sunt livrate, necesitatea serviciului de management al proprietatii in Romania. Practic o data realizate design-ul si mixul de chiriasi, iar spatiile comerciale inchiriate, managementului proprietatii incepe sa faca diferenta intre centre comerciale", spune Silviu Ionici, directorul departamentului de Property Management la Cushman & Wakefield Activ Consulting.

     

    Cele trei noi centre comerciale se vor alatura portofoliului deja existent de centre comerciale administrate de catre Cushman&Wakefield Activ Consulting, acestea avand o suprafata totala inchiriabila de peste 300.000 de metri patrati. Centrele deja existente in portofoliul companiei sunt Shopping City Sibiu, Shopping City Suceava, European Retail Park Targu Mures, European Retail Park Braila, European Retail Park Bacau si Magnolia Center din Brasov.
     

  • GHID DE PENSII: Nehotararea costa

    Mai sunt doar circa doua luni in care angajatii cu varsta sub 35 de ani trebuie sa isi aleaga un fond de pensii privat spre care le va fi virata o parte din contributia pentru pensie. Cei care pana pe 17 ianuarie nu isi vor exprima optiunea vor fi automat si aleator redistribuiti spre un administrator, in timp ce angajatii cu varsta intre 35 si 45 de ani pot face aceasta alegere pe termen nelimitat.

    Pana la finele primelor doua luni de campanie de vanzare pentru fondurile din pilonul II, circa 2,3 milioane de salariati de maxim 45 de ani au optat pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. Piata totala (care ii include atat pe contributorii ce au obligatia sa intre in sistem, cat si pe cei care au aceasta optiune, dar nu sunt obligati sa si-o exercite) este estimata la circa 4,5 milioane de persoane, potrivit informatiilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Estimarile iau in calcul numarul total de persoane inregistrate la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) in anul 2007, insa estimarile companiilor vad o piata potentiala mai redusa, de circa 3,5 milioane de clienti. Pornind de la aceasta ultima estimare, doar 35% din totalul de contributori eligibili nu si-au ales inca un fond. Si, in conditiile in care companiile de profil au trimis pe terenul „de lupta“ peste 250.000 de agenti de vanzare, greu de crezut ca vor mai ramane multi potentiali clienti ce nu vor face o alegere pana pe 17 ianuarie.

    Trecand peste vanzarea efectiva, mai raman totusi alte doua probleme ce trebuie avute in vedere. Pe de o parte, contractele celor ce semneaza cu doua sau mai multe companii de pensii sunt invalidate, iar acestia au toate sansele sa ajunga in asa-numita loterie – respectiv in procesul de redistribuire automata ce va avea loc dupa incheierea campaniei de vanzare. Pana una-alta, numarul actelor de aderare invalidate (fie din cauza semnaturilor multiple, fie din alte cauze ce tin de completarea incorecta a actelor) este foarte mic – mai putin de 3% din totalul semnatarilor de contracte aflandu-se in aceasta situatie.

    O a doua problema ce poate aparea dupa incheierea campaniei de vanzare tine de migratia contributorilor intre cele 18 fonduri de pensii. Pentru cei ce semneaza cu o companie, dar ulterior se decid ca vor sa fie clientii unui alt fond exista posibilitatea de a se transfera. Totusi, migrarea intre fonduri costa, reglementarile CSSPP stabilind ca administratorii pot percepe un comision maxim de 5% din activul personal al participantului, daca transferul la un alt fond de pensii are loc mai devreme de 2 ani de la data aderarii initiale. In cazul in care acest transfer are loc dupa perioada de doi ani, administratorul nu mai percepe acest comision de 5%. Cu o singura exceptie, toti administratorii autorizati pe piata romaneasca au adoptat aceasta prevedere, stabilind comisionul de transfer la cota maxima de 5%, doar francezii de la AG2R optand sa-l reduca la 3,5% pentru primii doi ani.

    Totusi, tinand cont de contributia relativ mica ce va fi transferata la inceput spre fondurile private (2% din venitul brut al contributorului in 2008 si cu 0,5% mai mare in urmatorii ani), valoarea efectiva a acestei penalizari de transfer nu poate fi nici ea foarte consistenta. Spre exemplu, la un venit de 800 de euro pe luna, in 2008 activul personal din contul participantului ar fi sub 150 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 16 euro pe luna si pentru noua luni de contributii, in varianta in care colectarea incepe in luna aprilie). Aplicat la un astfel de activ total, comisionul de transfer de 5% este de circa 7,5 euro, daca mutarea are loc dupa primul an de contributii. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie insa luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel care suporta aceste cheltuieli.

    Trecand insa de costurile efective ale unui transfer, mai trebuie luat in calcul un fapt: potrivit unui proiect de norma al CSSPP (aflat pentru moment in dezbatere publica), clientii isi vor putea schimba fondul doar de patru ori pe an. Mai precis, transferurile intre administratori vor putea fi facute doar in lunile februarie, mai, august si noiembrie ale fiecarui an. Dat fiind ca, teoretic, transferul se poate efectua doar dupa ce este platita prima contributie (plata ce confirma in esenta calitatea de membru al unui fond), iar momentul primei colectari va fi, cel mai probabil, dupa martie-aprilie 2008, prima luna de transfer efectiv pentru cei ce doresc ar putea fi mai anul viitor. La fel de adevarat este ca, pentru cei care nu isi aleg acum fondul absolut la intamplare sau fortati de factori externi (lucru interzis prin lege, de altfel), transferul imediat de la un fond la altul nici nu prea are logica. In esenta, o astfel de mutare isi va avea sensul dupa ce se vor vedea primele randamente ale fondurilor – iar acest lucru nu are cum sa se intample mai devreme de 6-8 luni, in cea mai fericita perspectiva, de la momentul primelor contributii. Pentru cei ce aleg inca de pe acum „cu cap“ grija costurilor sau a momentelor in care este posibil acest transfer nu ar trebui, de fapt, sa existe deloc.

    Puncte cheie