BusinessMagazin

Tag: economie

  • BNR va rambursa prima transa din acordul cu FMI, din surse proprii

    Bogdan Olteanu (PNL) declarase, duminica, intr-o conferinta de presa, ca premierul a minitit cand a spus ca romanii nu vor plati ei datoria catre FMI, mentionand ca fiecare roman cu loc de munca va suporta 1.800 de euro pentru cele 9 miliarde de euro din prima transa.

    Finantele precizeaza ca urmare a deteriorarii conditiile macroeconomice si a majorarii tintei de deficit bugetar pentru anul 2009 la 7,3% de la 4,6 %, aproximativ 50 % din finantarea deficitului bugetar se va realiza din surse externe, respectiv imprumuturi de la Comisia Europeana, Banca Mondiala si o parte din urmatoarele doua transe de la Fondul Monetar International, ceea ce va duce la costuri reduse cu plata dobanzilor.

    Finantele mai precizeaza si ca datoria publica se majoreaza cu tragerile efectuate din imprumuturi si nu cu valoarea contractata a imprumuturilor, aratand ca din pachetul extern de finantare datoria publica s-a majorat doar cu suma de 1,5 miliarde euro reprezentand prima transa din imprumutul de la Comisia Europeana.
     

  • Fostul sef al Fed este ingrijorat de ce ar putea aduce anul 2010

    “Cred ca stam bine in urmatoarele sase luni. Piata rezidentiala si cea auto dau semne de redresare, insa procesul nu este unul accelerat”, a declarat Greenspan intr-un interviu pentru Reuters.

    Piata auto a obtinut un sprijin neasteptat la finele lunii iulie, cand guvernul american a introdus un program de subventii pentru stimularea vanzarilor de automobile, insa cresterea determinata de aceasta masura ar putea fi nesustenabila.

    Greenspan, care s-a retras din functia de presedinte al Fed in 2006, dupa 18 ani de mandat, sustine ca piata americana este saturata in ceea ce priveste autoturismele, aratand ca exista cu 20% mai multe masini decat soferi.

    Astfel, fostul sef al Fed estimeaza ca vanzarile auto vor reveni la nivelurile scazute din primele sase luni ale acestui an odata ce programul guvernamental va lua sfarsit, in contextul unei piete a creditelor de consum aflata inca in dificultate.

    In ceea ce priveste piata rezidentiala, scaderea abrupta a sectorului constructiilor ajuta dezvoltatorii de proiecte rezidentiale sa “scape” de surplusul de locuinte, insa Greenspan considera ca rata de improprietarire din Statele Unite nu va reveni la nivelurile anterioare crizei.

     

  • Daca e recesiune de ce nu scad preturile?

    Rata inflatiei este pe un trend descendent vizibil, de la un varf de 9% in iulie anul trecut la 5% in iulie anul acesta, dar ramane cea mai ridicata din UE, unde inflatia medie era de 0,2% in iulie.

    In zona euro, se poate vorbi deja de un proces deflationist (rata negativa), cu un nivel al ratei inflatiei anualizate de -0,7% in iulie.

    „Impactul cursului de schimb asupra inflatiei este la noi mult mai puternic decat scaderea cererii agregate. Mecanismele de cerere si oferta nu functioneaza intr-o economie precum cea a Romaniei la fel ca intr-o tara dezvoltata. Vedem inca o inflatie ridicata din cauza unui curs de schimb mai ridicat, si totodata din cauza unor probleme structurale din economie, precum cresterea preturilor reglementate sau pozitiile monopolistice din unele sectoare", comenteaza pentru Ziarul Financiar Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

    Cititi mai multe despre motivele pentru care nu scad preturile in Romania pe www.zf.ro.
     

  • Companiile germane cer ajutor de stat de 115 mld. euro

    Companiile au solicitat, in total, 10,1 miliarde de euro, pana la 13 august, pentru depasirea problemelor cauzate de criza. KfW a aprobat 1.063 de imprumuturi, cu o valoare de 2,1 miliarde de euro, transmite Reuters.

    In Germania exista circa 3,3 milioane de firme mijlocii, potrivit datelor asociatiei intreprinderilor mici si mijlocii.
     

  • Cele 32 de masuri anticriza ale guvernului

    Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD

    Masuri pentru stimularea economiei

    1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
    2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
    3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
    4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
    5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
    6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
    7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
    8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
    9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
    10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
    11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
    12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
    13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
    14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;

    Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

    1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
    2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
    3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
    4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
    5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
    6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
    7. Majorarea redeventelor;
    8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
    9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

    Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

    1. Restructurarea ANAF
    2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
    3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
    4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
    5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
    6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.

    Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar

    1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
    2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Economia Bulgariei a inregistrat o scadere de 4,8% in T2

    O parte a analistilor considera ca autoritatile bulgare vor fi nevoite sa ceara sprijinul Fondului Monetar International (FMI), urmand exemplul Letoniei, Ungariei sau Romaniei. Economistii estimeaza o scadere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6-7% in 2009.

    Exporturile au scazut cu 18,8% in aprilie-iunie, fata de trimestrul al doilea din 2008, iar importurile cu 26,9%, potrivit datelor preliminare anuntate de autoritati, precizeaza Forbes, citand Reuters.

    Consumul, unul dintre principalii factori care au asustinut cresterea economica din ultimii 5-6 ani, a scazut cu 6,3% in trimestrul al doilea, fata de anul anterior. Productia industriala a inregistrat un declin de 9,8% in aprilie-iunie, raportat la trimestrul al doilea din 2008, insa s-a temperat de la -12,4% in primele trei luni din 2009.

    Investitiile au fost cu 13,9% mai mici in trimestrul al doilea, asemanator cu declinul din primul trimestru al anului, respectiv 14,1%.

    Comentati care sunt celelalte tari din UE care ar putea iesi din recesiune in perioada urmatoare pe blogul BUSINESS Magazin si puteti castiga un set de audio-book-uri.

     

  • Radu Craciun, Eureko: Oamenilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca

    “Numarul celor care vor contribui in mod constant la pilonul 2 de pensie va scadea, o parte din clienti pierzand locurile de munca sau intrand in somaj tehnic. Cu privire la pilonul 3 firmele nu sunt interesate sa furnizeze angajatilor astfel de servicii”. Interesul pentru astfel de produse va scadea, potrivit lui Craciun, pentru ca clientilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca si ca efectele crizei vor fi resimtite mai mult din toamna.
    “O masura importanta e sa ne intoarcem la graficul de crestere al contributiilor la pensiilor private de pensii. Se spera ca la anul va creste contributia de la 2% la 2,5%”. Pe de alta parte, crede Craciun, Ministerul de finante ar trebui sa se finanteze prin titluri cu maturitati mai lungi, care sa depaseasca 5 ani, pentru ca dobanzile pe termen scurt si mediu sunt in scadere “si asftel devine din ce in ce mai interesant sa investesti”.

     

  • Declinul economiei Ucrainei a ajuns la 18%

    Scaderea rapida a Produsului Intern Brut (PIB), dupa mai multi ani de dezvoltare puternica (crestere de 7% in perioada 2000-2007), se explica prin gradul ridicat de dependenta a economiei ucrainene de exporturi.

    Banca Mondiala a revizuit, in iulie, la 15%, de la 9%, estimarea de scadere a PIB pentru acest an. Institutia financiara internationala anticipeaza ca economia Ucrainei isi va reveni lent, cu o crestere de 1% in 2010.

    La randul sau, Fondul Monetar International estimeaza o contractie de 8% a economiei in 2009, urmata de un avans de 1% anul viitor. FMI a aprobat, anul trecut, pentru statul est-european, un program de finantare de 16,5 miliarde de dolari.
     

  • Profit de 3 ori mai mare pentru Albalact

    Profitul net inregistrat de companie in primul semestru al acestui an este de peste 2,8 milioane de lei, adica de aproape 3 ori mai mare decat profitul obtinut in aceeasi perioada a anului 2008.
    Albalact a deschis anul trecut o fabrica noua in judetul Alba si a cumparat pachetul majoritar de actiuni al societatii Raraul Campulung Moldovenesc. In toamna anului trecut, Albalact a relocat productia de lactate in noua fabrica de la Oiejdea, care a presupus o investitie de peste 17 milioane de euro.

    La scurt timp, Albalact a achizitionat 77% din actiunile societatii Raraul SA Campulung Moldovenesc pentru intrarea pe categoria branzeturilor, dupa reconfigurarea strategiei de dezvoltare. Compania a deschis un centru logistic nou langa Bucuresti, cu o investitie de 3 milioane de euro, si urmeaza sa incheie prima etapa de modernizare a fermei proprii din Vaidei (Hunedoara), care a necesitat o alta investitie de aproape 2 milioane de euro. In toamna acestui an, Albalact a planificat finalizarea investitiilor si pentru fabrica Raraul Campulung Moldovenesc.

    Potrivit ultimelor estimari ale APRIL, piata lactatelor ar putea creste anul acesta cu 5%-7%. In industria FMCG, consumul continua sa creasca din puncte de vedere cantitativ, ca si pana acum, numai ca valoarea lui este mai mica, apreciaza reprezentantii Albalact. Oamenii cumpara la fel de multe lactate, dar s-au orientat spre produse de baza ieftine. Promotiile de pret au devenit strategia de baza in aceasta perioada. Marii producatori mizeaza acum pe lactatele cu valoare mai mica, iar retailerii joaca si ei pe promovarea puternica a marcilor lor private.

    SC Albalact SA a fost privatizata in anul 1999 si este listata la categoria a II-a Bursei de Valori Bucuresti. Albalact se afla in acest moment pe locul 4 în topul producatorilor de lactate din Romania si produce peste 60 de sortimente de lapte, iaurt, smantana, unt si branza sub marcile – Fulga, Zuzu si De Albalact.Pe piata lactatelor sunt prezente companii internationala puternice ca Danone, Friesland Foods si Lactalis (care a preluat la inceputul anului trecut Dorna Lactate).

    Cititi mai multe despre cea mai mare companie romaneasca din domeniul lactatelor aici.

  • Eurostat: Romania a inregistrat a patra scadere a importurilor din UE

    In perioada ianuarie-mai, exporturile Romaniei au scazut cu 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 11 miliarde euro, situandu-se pe pozitia 22 in randul statelor comunitare, potrivit datelor Eurostat.

    In iunie, deficitul comercial al Romaniei in relatiile cu partenerii din afara UE a fost de 200 milioane euro, al noualea din Uniune, contribuind, astfel, la deficitul de 7,7 miliarde euro al blocului comunitar.

    Cele mai mari deficite comerciale le-au avut Marea Britanie (38 miliarde euro), Franta (24,4 miliarde euro) si Spania (20,7 miliarde euro). Germania fost liderul european la capitolul excedent comercial (46,3 miliarde euro), urmata de Irlanda (15,6 miliarde euro) si Olanda (13,8 miliarde euro).

    Deficitul comercial al Uniunii a fost, in perioada ianuarie-mai, de 61,3 miliarde euro, reflectand o scadere de 21% a exporturilor, la 427,4 miliarde euro, si o reducere de 23% a importurilor, la 490,5 miliarde euro.

    Germania a fost si cel mai mare exportator din UE (323,1 miliarde euro), pe urmatoarele doua pozitii plasandu-se Olanda (141,6 miliarde euro) si Franta (137,8 miliarde euro). Valoarea exporturilor a scazut, in perioada analizata, in toate statele blocului comunitar, iar cele mai accentuate declinuri au fost inregistrate in Finlanda (37%), Suedia (32%) si Bulgaria (31%).

    Importurile au scazut, de asemenea, in toate tarile Uniunii. Cele mai mari diminuari ale indicatorului le-au avut Lituania (44%), Letonia (39%) si Estonia (37%).